2,520 matches
-
sistemul de cultivare ecologică a viței de vie; - identificarea de soluții privind managementul buruienilor în plantațiile viticole ecologice; - testarea de produse, tehnici, tehnologii destinate controlului organismelor dăunătoare în plantațiile viticole ecologice. Rezultate scontate: - recomandări asupra modului de minimizare a intervenției antropice în ecosistemul viticol ecologic; - recomandări cu privire la introducerea sustenabilă a sistemului ecologic de cultivare a viței de vie în raport cu factorii perturbatori specifici fiecărui areal viticol luat în studiu; - soluții tehnologice privind managementul buruienilor în plantațiile viticole ecologice; - produse, tehnici, tehnologii destinate
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
măsuri noi de management a organismelor dăunătoare și a vectorilor asociați de răspândire; - extrapolarea zonelor viticole de risc față de bolile sistemice pe baza evaluării factorilor care favorizează răspândirea lor (condițiile climatice, și de mediu, originea și circulația materialului săditor, factori antropici). Rezultate scontate: - evaluarea căilor de circulație a materialului pentru plantare utilizat la înființarea plantațiilor noi de viță de vie în programul de reconversie; - hărți de răspândire a simptomelor produse de bolile sistemice la vița de vie din plantațiile tinere și
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
de răspândire în România, a bolilor sistemice la vița de vie și a speciilor vectoare asociate; - evaluarea factorilor care favorizează și care limitează pătrunderea și răspândirea bolilor sistemice (condițiile climatice și de mediu, circulația mărfurilor inclusiv a materialului săditor, factori antropici); - strategii de management pentru prevenirea și limitarea impactului fitosanitar al bolilor sistemice (fitoplasmoze, cancer bacterian) atât în pepiniere cât și în podgorii; - recomandări privind respectarea normelor legale de carantină fitosanitară pentru securitatea circulației materialului săditor viticol. Modul de aplicare al
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
suprafața pajiștilor României sunt într-o avansată stare de degradare datorită unor factori naturali (aridizarea climatului, inundații catastrofale, excesul permanent sau temporar de umiditate, eroziunea solului, acidifiere, sărăturare, invazia vegetației ierboase și lemnoase nevaloroase etc.), cât și a unor factori antropici (abandonul și valorificarea necorespunzătoare, dezechilibru hidric, poluare etc.). Degradarea compoziției floristice a pajiștilor are loc atât cantitativ, prin micșorarea densității plantelor, cât și calitativ prin scăderea valorii nutritive a plantelor de nutreț ca urmare a dispariției speciilor valoroase (îndeosebi leguminoasele
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
cu un imens potențial economic, social, cultural și de mediu. Ecosistemele agricole montane sunt situate la intersecția dintre acțiunea factorilor naturali externi (abiotici și biotici), a factorilor de origine internă (genotipurile care stau la baza agroecosistemului montan) și presiunea factorului antropic prin activitățile socio-economice, fapt ce generează un anumit mod de gospodărire, prin aplicarea unui management adecvat, care trebuie să se întemeieze pe efectele produse de ființa umană (constructoare, reglatoare și beneficiară a producției agroecosistemului) asupra ecosistemelor, prin mijlocirea factorilor socio-economici
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
este posibil, reconstituirea unității structurale și funcționale a ecosistemelor agricole prin refacerea legăturilor dintre lanțurile trofice, prin reinstaurarea legăturilor între producătorii primari și consumatorii primari, importanță acordându-se dimensionării optime a unităților de producție agricolă, identificarea factorilor de mediu și antropici care conduc la vulnerabilitatea agro-ecosistemului montan și inițierea de măsuri de diminuare a acestor efecte, conversia fermei țărănești la sistemul de agricultură ecologică, șansă istorică pentru agricultura țărănească românească. Rezultate scontate: - valorificarea superioară a potențialului zonei montane; - conservarea resurselor zonei
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, Harghita, Maramureș și Sălaj unde, datorită condițiilor climatice aceste lucrări nu sunt necesare. Sursa principală de apă de irigații o constituie fluviul Dunărea pentru 85% din sistemele de irigații, restul sistemelor fiind alimentate din râurile interioare și acumulări antropice și/sau naturale. Amenajările de irigații au fost concepute fără restricții la consumurile de energie, astfel încât au fost amenajate pentru irigații și suprafețe amplasate pe terasele înalte, apa fiind pompată în unele amplasamente la o înălțime de peste 200 m față de
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
lacuri Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 712.850 lei Total lei: Sursa principală de apă de irigații o constituie fluviul Dunărea pentru 85% din sistemele de irigații, restul sistemelor fiind alimentate din râurile interioare și acumulări antropice și/sau naturale. Amenajările de irigații au fost concepute fără restricții la consumurile de energie, astfel încât au fost amenajate pentru irigații și suprafețe amplasate pe terasele înalte, apa fiind pompată în unele amplasamente la o înălțime de peste 200 m față de
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
obiectivului în cauză și de reducere a poluării mediului. (2) Obiectivul ultim al Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice este stabilizarea concentrațiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă la un nivel care să permită îndepărtarea riscului interferenței antropice periculoase cu sistemul climatic. (3) Comunitatea, în temeiul Protocolului de la Kyoto al Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice, încheiat la conferința de la Kyoto în decembrie 1997, a acceptat să-și reducă emisiile, în perioada 2008-2012, pentru un coș de
jrc4136as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89299_a_90086]
-
artificiale sunt situate la distanțe mari de localitățile rurale și urbane și numai 1/3 din ele se găsesc mai aproape de localități. Nivelul apei din iazuri depinde de sursele de alimentare, de scurgerile de pe suprafața de recepție și de factorii antropici. În procesul de umplere a bazinelor de apă se observă 2 perioade principale: de primăvară (februarie-aprilie) și de vară (iunie-august). Regimul termic al bazinelor de apă este influențat de condițiile climatice locale, vegetația și condițile de alimentare. În bazinele acvatice
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
beneficiază de toate tipurile de unități acvatice: fluvii și râuri, lacuri, ape subterane, ape marine. Particularitățile hidrografice și hidrologice ale României sunt determinate, în principal, de poziția geografică a țării în zona climatului temperat-continental și de prezența arcului carpatic. Factorul antropic a contribuit la unele modificări ale acestor particularități. Pe teritoriul României au fost identificate 3700 de specii de plante din care până în prezent 23 au fost declarate monumente ale naturii, 74 dispărute, 39 periclitate, 171 vulnerabile și 1253 sunt considerate
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
obiecte mici care se află dincolo de orbita lui Neptun. Împreună, gazele și ghețurile sunt cunoscute și ca "volatile". Un număr de modele ale sistemului solar de pe Pământ au încercat să redea la scară relativă obiectele sistemului solar, dar în mediul antropic. Unele astfel de modele sunt mecanice - cunoscute și ca planetarii - în timp ce altele se pot extinde de-a lungul mai multor orașe sau regiuni. Cel mai mare model la scară, Sistemul Solar Suedez, folosește arena Ericsson Globe de 110 metri amplasată
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
km. Pe parcurs primește: Baraoltul, Vârghișul, Aita, Homorodul, Valea Mare, Râul Negru, Timișul, Bârsa, Ghimbășelul, Șinca, Netotu, Sâmbăta, Vulcănița, Sebeșul, Berivoiul, Breaza, Viștea și Rodbavul. În categoria apelor stătătoare se înscriu lacurile glaciare din Munții Făgăraș (Urlea, Podragul) și cele antropice pentru alimentarea cu apă potabilă a localităților. Clima județului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental; mai umedă și răcoroasă în zonele montane, cu precipitații relativ
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
în perioada 2001-2008 iar apoi președintele filialei. A demisionat din funcția de președinte PSD Dolj la data de 20 aprilie 2013. Totodată a fost și vicepreședinte PSD. cuprinde 3 municipii, 4 orașe și 104 comune. Absența peisajelor naturale și transformările antropice determină un potențial turistic redus, dar care recompensează prin obiectivele turistice și arhitectonice din principalele orașe Portale Hărți Etnografie
Județul Dolj () [Corola-website/Science/296656_a_297985]
-
Germania și deține cea mai numeroasă colecție de specii din lume. Cea mai mare fermă eoliană și a capacității de energie solară din lume este instalată în Germania. Germania este cunoscută pentru conștiința propriului mediu înconjurător. Mulți germani consideră cauzele antropice a fi un factor semnificativ la încălzirea globală. Germania participă, în cadrul Protocolului de la Kyoto și în alte tratate de promovare a biodiversității, aplicând riguros standardele de emisii scăzute, programele de reciclare și utilizare a energiei regenerabile și sprijinind dezvoltarea durabilă
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
la 60 km de capitala țării pe drumul european E70 ce leagă vestul Europei de zona balcanică și de Orientul Mijlociu. Orașul, legat prin întreaga sa activitate din trecut și prezent de Dunăre, se cere a fi valorificat și prin obiectivele antropice, nu numai ca escală sau punct de plecare spre și dinspre București. Pentru Giurgiu, este bine de amintit că drumul parcurs de om a început în urmă cu multe milenii (șantierul Malu Roșu atestă locuirea din paleoliticul superior, iar cultura
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
de mișcări ale scoarței terestre. Există și zone unde cutremurele nu se produc. Aceste zone, numite "aseismice" sunt următoarele: scutul baltic, canadian, brazilian, african, australian, platforma rusă, Groenlanda ș.a.. Cauzele producerii cutremurelor pot fi de două feluri: 1. Naturale: 2. Antropice ( non-seismice) Anual se înregistrează circa 500.000 de mișcări seismice, însă doar 0,2% din ele pot provoca pagube. Urmări ale mișcărilor seismice: energia eliberată declanșează avalanșe și valuri seismice, produce modificări ale mediului natural și antropic în funcție de intensitatea și
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
1. Naturale: 2. Antropice ( non-seismice) Anual se înregistrează circa 500.000 de mișcări seismice, însă doar 0,2% din ele pot provoca pagube. Urmări ale mișcărilor seismice: energia eliberată declanșează avalanșe și valuri seismice, produce modificări ale mediului natural și antropic în funcție de intensitatea și de modul de propagare a undelor, cu pierderi umane și economice. În momentul în care se declanșează cutremurul, din epicentru, adică din punctul situat deasupra vetrei cutremurului, vor porni unde de șoc. Primele valuri care vor porni
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
bazinele Bârladului și Prutului prin nordul Colinelor Tutovei. Rețeaua hidrografică este reprezentată de cele două râuri, Siret și Bistrița, și de afluenții acestora: Bahna, Izvoarele, Cleja - pentru Siret, respectiv Trebeșul cu afluenții săi Bârnat și Negel - pentru Bistrița. Datorită influenței antropice regimul hidrologic al celor două râuri a fost complet modificat, amenajările hidroenergetice contribuind la regularizarea scurgerii. Pe Bistrița au fost create lacurile de acumulare Lilieci, Șerbănești cu rol complex: asigurarea energiei electrice, combaterea inundațiilor, alimentarea cu apă potabilă și industrială
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
sunt in custodia Centrului Regional de Ecologie Bacău prin situl Natura 2000. Climatul municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase, datorat acțiunii unui complex de factori naturali (circulația generală a atmosferei, radiația solară, relieful) și antropici, orașul însuși având un rol esențial în crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de construcție, profilul accidentat, spațiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încălzirea artificială, poluarea atmosferei). Acțiunea comună a acestora determină
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
l/m². O secetă necruțătoare s-a abătut în anul 1954, când și zăpezile au însumat doar 294,5 l/m². Ceața e prezentă 82 de zile maxim și minim 29 de zile. Covorul biogeografic a evoluat sub semnul impactului antropic. Într-o zonă în care pădurile dețineau 70-80% din suprafață s-a ajuns ca în prezent coeficientul de împădurire să fie de 25,7%, formațiunile dominante fiind cele de stepă și luncile râurilor și pădurile de foioase din jurul orașului folosite
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
787 capete porcine, 10.117 capete ovine și caprine și peste 27.000 de păsări. Obiectivele turistice, ușor accesibile, sunt formate din elemente ale potențialului turistic natural (peisaj geografic, rezervații naturale, monumente ale naturii), precum și de elemente ale potențialului turistic antropic (monumente istorice și de arhitectură, obective culturale și de artă populară). Până în prezent, turismul este puțin practicat în Munții Măcin, aceștia fiind situați departe de lanțul carpatic, izolați în umbra Deltei Dunării. Dotările turistice lipsesc în munți, iar cele care
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
Argeș, Ialomița, Siret (cu afluenții săi Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna, Râmnicu Sărat și Buzău), Prut și Nistru. Pe culmile mai înalte (în special în Carpații nord-vestici și în Carpații sud-estici) se găsesc numeroase lacuri glaciare. La acestea se adaugă lacurile antropice, în cele mai multe cazuri lacuri de acumulare utilizate în scopuri energetice. Orașe importante care se regăsesc în interiorul sau apropierea Carpaților, sunt ordonate descrescător după populație: Bratislava (Slovacia, 426 091), Cluj-Napoca (România, 310 243), Brașov (România, 284 596), Košice (Slovacia, 234 596
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
împarte habitatul și suportă presiunea acută a celei mai mari populații de homo sapiens din lume. Cel puțin 840 de specii de animale sunt amenințate, vulnerabile sau în pericol de dispariție, la nivel local în China, în principal datorită activităților antropice, cum ar fi distrugerea habitatelor, poluarea și vânatul pentru hrană, blană și ingrediente pentru medicina tradițională chineză. Fauna sălbatică pe cale de dispariție este protejată prin lege și din 2005 țara are peste 2349 rezervații naturale, care acoperă o suprafață totală
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
rândurile de mai jos. </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> Pe cursul râului Dâmbovița, în județul Dâmbovița, la sud de localitatea Văcărești, la sud de Lucieni și la nord de Perșinari, a fost amenajat lacul antropic "Văcărești", cu o suprafața de 234 ha și un volum de 38,0 mil. mc. A nu se confunda cu Lacul Văcărești, din București. Râul străbate municipiul București pe o distanță de aproximativ 22 de km, parcurgând orașul de la nord-vest
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]