2,797 matches
-
lepede și să să Înapoeze. Aseminea și scama trebue să fie curată și subțire iar nu murdară și groasă de oare ce nu pot servi absolut la nimica și nu a face decât a costa transportul ei”. Răniții rezultați din aprigele bătălii pentru ocuparea pozițiilor fortificate turcești erau tratați pe loc de ambulanțele Serviciului sanitar al armatei după care erau transportați În convoaie În interiorul țării pentru a se bucura În liniște de un tratament adecvat, chiar dacă medicina de atunci nu rezolva
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În care vioara Întâia fusese desemnată a fi Sady Herșcovici. Că vor fi fost românești sau evreiești, dansurile ce urmau a fi interpretate de o echipă aflată În faza de proiect rămâneau „pentru data viitoare” dacă nu cumva, Între timp, aprigii dansatori n-or fi tulit-o În Israel. b.g. „Sioniștii de folosesc de alienați mintali!” Foarte gravă afirmație În „Raportul de activitate a CDE Fălciu pe luna februarie 1949”! De aici se poate deduce că evreimea comunistă adoptase lozinca
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
organizației conspiratorilor din decembrie ’89, frontul salvării naționale) iar contribuția tov-ului cenzor ni se pare cât se poate de justă. a.e. „Regimul burghezo-moșieresc s-a instaurat după falsa independență de la 1877” Susnumita reflecție istorică a fost comisă tot de aprigul și agerul cenzor și am extras-o de pe neprețuitul său „Raport de activitate desfășurată pe perioada dela 1 iulie-30 septembrie 1964”. Iată cum s-au petrecut lucrurile: „(...) Dintre toate numerele ziarului <<Rulmentul>>, am avut de făcut intervenții doar În numărul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care anunța plecarea fotbaliștilor bîrlădeni, pentru perioada 15 ianuarie - 2 februarie a.c. la Vatra Dornei, iar pentru perioada următoare (2 februarie - Începutul lunii martie) la Făgăraș unde Își vor desfășura programul de pregătire În vederea reluării campionatului”. Ce nu „cadrase” cu apriga etică și echitate socialistă fuseseră tocmai aceste cantonamente care demonstrau, fără putință de tăgadă, că atât fotbaliștii Gloriei cât și ceilalți oficiali, habar n-aveau de locurile de muncă pentru care Își Încasau salariile. Tocmai datorită acestor aspecte care ar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
298/1 mai 1970, a găsit un buboi versificat cu numele „Patria” zămislit de Ion Patriche care, potrivit revoluționarului de profesie Țanea, „...definea astfel conținutul acestei noțiuni sacre: <<Deșert Învăluit de vîlvătăi stelare/ Ce Împletești frînghii de inimi rătăcite/ Ninsoare aprigă de focuri otrăvite/ Pe bolta fumegîndă Titu Maiorescu (1840-1917) de amintiri strivite>>”. Iată cum sărmanul Ion Patriche nu a putut Îmbrăca mantia gloriei din cauza unui individ extrem de suspicios care făcea legea În presa locală „..conform dispozițiilor”. c.g. Român În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cu fragmente din discursurile politice pronunțate de el În parlament”. Aruncând flăcări pe nări, cenzorul vitriolat a sesizat redacția „...pentru a scoate textul lui Valer Mitru ca fiind inoportun”. c.j. Covoarele persane - secrete de stat! Mergând pe linia unei aprige și, credem noi, inutile secretizări a activităților economice, În volocul cenzorului A. Iordăchescu s-a agățat și o știre ce ar fi trebuit să apară În numărul 934/26 februarie 1971 al ziarului „Vremea nouă”. Nu fusese vorba decât despre
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
1995. ȚIGARETA 1: FILIERA FRATLOR NASSAR CONTRA FILIEREI FRAȚILOR ISKANDARANI Între "Țigareta 0" și "Tigamta 1" există o strânsă conexiune. "Ttgareta 1" n-ar fi existat, daca baxurile intrate pe această filiera în România n-ar fi ajuns la o aprigă concurență cu baxurile intrate pe filiera "Țigareta 0". Concurență contrabandiștilor, implicați în cele două filiere, a generat însă - și acesta este aspectul poate cel mai interesant - o confruntare între protectorii celor două filiere de contrabandă, plasați în sferele cele mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
caz fericit când răspunsul "tovarășului" a fost imediat recepționat cu satisfacție de un grup de 4 ziariști iranieni, veniți la București să afle dezlegarea la o singură dilemă: dacă Ceaușescu folosește denumirea de "Golful Persic" sau "Golful Arabic", fiind o aprigă dispută în "zonă" pe această temă. A folosit formula "Golful Persic" (care nu avea nevoie de traducere), având în vedere excelentele relații cu Șahul, cei 4 ziariști au fost extrem de fericiți, confirmându-mi că celelalte întrebări erau de complezență și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și un lung șir de întrebări privind statutul real al fiecărei persoane, fiind arătați cu degetul preoți care nu erau preoți, intelectuali "disidenți" care erau cu totul altceva, ochi căprui care în realitate erau albaștri... Întâlnirile noastre și discuțiile, dure, aprige, uneori chiar violente, cred că au fost utile pentru ambele "Părți" pentru noi ca să facem un inventar al problemelor emigrației, pentru cei din emigrație ca să afle ce schimbări vor fi aduse de către guvernanții de la București în politica față de emigrație, respectiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
În drum spre cas), resimțind efectele votcii b)ute cu Silk și Schimmel, trec printre șirurile de turiști. Ins) tocmai am petrecut câteva ore odihnitoare cu doi poeți, care m-au eliberat de s)pt)manile de preocupare fâț) de aprigele probleme - ucig)toarele probleme politice. Mintea mea a apucat-o ast)zi pe un drum diferit. Nu este Ins) un drum pe care scapi de suferinț). Nu s-a putut s) nu m) Întristeze sinuciderea lui Berryman, când am recitat
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
p)mânt arid, s)-l industrializeze, s) construiasc) orașe, s) creeze o societate, s) fac) cercet)ri, s) filosofeze, s) scrie c)rți, s) sprijine o mare tradiție moral) și, În final, s) Înființeze o armat) format) din lupt)tori aprigi. R)zboiul din 1973 le-a zdruncinat grav Încrederea. Egiptenii au traversat Canalul Suez. Deodat), pr)pastia s-a deschis din nou. Franța și Anglia au abandonat Israelul. Votul dat de grupul de state ostile Israelului de la Națiunile Unite a
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Pantalone cu perucă roșie și nas acvilin, un clovn care se apăra bătându-și joc de creștini, cu o inteligență feroce. Evreii au găsit des de-a lungul istoriei mijloacele cele mai eficace de a-i ataca pe cei mai aprigi dușmani ai lor cu armele umorului. Încă o dată m-am convins că Shakespeare ne dă În fiecare moment șansa să-l redescoperim. Hamlet* - piesa imposibilă Se spune În lumea teatrului că orice actor care Îl joacă pe Macbeth Își pune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
acele fantome ce Însoțesc navele În apele polare pe care le-au descris exploratorii. Și să nu uităm luna - căci precis trebuie să fi fost lună, lună plină, acel disc incredibil de clar care se potrivește atât de bine cu aprigele geruri rusești. Deci iat-o făcându-și loc prin grămada de mici nori rotunzi, pe care o tivește cu o irizare discretă; și, pe măsură ce se Înalță, dă luciu cărărilor bătute de sănii pe drum, unde fiecare morman sclipitor de zăpadă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
violență: Și Doamna?! Buna, Mărita Doamnă?! Doamna Țării!?... Ștefan lovit în plin, tace. Vezi?! Taci! De ce taci?! Vorbește! Spune ceva! Ce-ai putea spune?!... Vezi?! Trebuie să plec! Trebuie! Voichițo, încearcă el moale, cu blândețe. Da, am furat! strigă ea aprig. Am furat ceva... ceva ce aparține Doamnei!... Eu nu aparțin nimănui! rostește Ștefan sec. Domnul aparține țării! Cât despre "Doamnă"... Unirea noastră a fost o chestiune politicească. "Chestiune politicească?"... îl îngână Voichița. Din partea "Domnului" poate "Doamna", însă, te iubește! Eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
desenată, ca și a noastră, cu cărbune pe peretele din spatele jucătorilor. Programasem etape, alcătuiam clasamente. A fost un fel de nebunie colectivă. Apoi ne-a trecut. Mi-au rămas până azi însă în cap impresiile din timpul meciurilor „de cap” aprig disputate ceasuri întregi, ipostaza de „eu jucând «cap»”, senzația bulgărilor de zgură roșie sfărâmați, pulverizați, și a prafului de pe „teren”, răscolit de dansul picioarelor noastre tinere și neobosite, încălțate în tenișii epocii. * O amintire despre o amintire. O amintire din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
stare să-i explic nimic. De altfel, nici timp n-am avut, căci, până să mă dezmeticesc, ea, sfârșindu-și indignatul monolog, mi-a întors spatele, cu suveran dispreț, și a plecat. Ce se întâmplase, de fapt? Tatăl fetei, soțul aprigei cucoane care mă făcuse de două parale, era - după cum reieșise din chiar rechizitoriul ei -, medic, avusese un cabinet particular (sau cam așa ceva) și din această cauză se simțea urmărit. Iar cel pus să-l urmărească, pe față, eram eu, exclusul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
socri), pentru M. ele reprezentau adevărul gol, tot ce mai rămăsese din părinții lui. Contrastul era cutremurător, insuportabil pentru cel care avea un termen de comparație (acest „termen de comparație” fiind însăși viața!). Tanti Nuța și tanti Didina, femei voinice, aprige, poruncitoare, venite din Lipia la înmormântare, insistaseră să se deschidă, cu acest prilej, groapa nepoatei lor Emilia (mama Doinei și al lui Marius), înhumată neprohodită. Se deschisese apoi și groapa soțului Ștefan, și osemintele amândurora, la un loc, fuseseră slujite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
a arătat-o în chip vădit și de care - vai! - n-am fost demn, m-a mișcat profund. * Am mai spus-o: pentru mine, Marin Preda a reprezentat, alături de Tudor Vianu, autoritatea supremă la noi. Întrebările care mă scormoneau mai aprig, lui vroiam să i le pun. Ca unui stareț - ceea ce, evident, din multe alte puncte de vedere, nu era. De pildă: Există Dumnezeu? (Ciudat, dar n-am simțit sau n-aș fi simțit nevoia să le pun această întrebare nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Magia), ca să nu mai vorbim de studiul serios al limbii țării în care trăiesc, începe să mă obsedeze din nou. Ca și cum din străfunduri vin spre mine impulsuri din cuvinte simple, umplute de o energie siderală, ducând direct către acel Dumnezeu aprig pe care strămoșii mei l-au abandonat de frica de a fi izgoniți ca venetici din țara în care se născuseră. Sunt din nou golită de sens pentru prezent și vreau să fiu cu acei oameni vechi ale căror cuvinte
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
locală și cu atât mai mult cea de la vârf, avea imunitate nu doar în fața Justiției, dar era scutită și de orice fel de neplăceri din partea Securității. Recrutați pe bază de dosar, cu „origine sănătoasă” și educație medie, disciplinați, cu o aprigă dorință de afirmare, activiștii de partid formau o categorie aparte, chiar în interiorul PCR. Aceasta și pentru că ei constituiau pepiniera de cadre de conducere pentru toate structurile administrației locale și centrale. Lor le erau subordonate toate unitățile economice, de ordine publică
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ordonat în acte și destul de corect, se bucura de stima consătenilor și a majorității șefilor de la partid, care însă se și fereau de el. Casierul, fost învățător și acesta, avea casă, o gospodărie prosperă vizavi de primărie. Soția sa, olteancă aprigă, conducea cu mână de fier gospodăria nu tocmai ușoară. El era om bun și amabil, dar ea olteancă iute și deșteaptă, întotdeauna avea ceva de spus și de comentat. Casierul nu ieșea din cuvântul ei. Erau amândoi oameni primitori și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
caz fericit, când răspunsul "tovarășului" a fost imediat recepționat cu satisfacție de un grup de 4 ziariști iranieni, veniți la București să afle dezlegarea la o singură dilemă: dacă Ceaușescu folosește denumirea de "Golful Persic" sau "Golful Arabic", fiind o aprigă dispută în "zonă" pe această temă. A folosit formula "Golful Persic" (care nu avea nevoie de traducere), având în vedere excelentele relații cu Șahul. Cei 4 ziariști au fost extrem de fericiți, confirmându-mi că celelalte întrebări erau de complezență și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
neoliticul este prezent prin Cultura Cucuteni, prin descoperirile din comuna Băicean-Cucuteni. Viața a continuat și în epoca bronzului și a fierului pe teritoriul ocupat de carpi, daci, ș.a. Printre altele, ne-au rămas ca amintire de la daci, cuvinte ca: amurg, aprig, brad, brânză, copil, gorun, mal, mazăre, moș, prunc, țarină, viezure, viscol, zăr, zburda, zestre și altele. După multe lupte, zbateri și preocupări, s-a întemeiat statul medieval al Moldovei, iar pe teritoriul acestui județ au luat ființă, la început, târguri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
neoliticul este prezent prin Cultura Cucuteni, prin descoperirile din comuna Băicean-Cucuteni. Viața a continuat și în epoca bronzului și a fierului pe teritoriul ocupat de carpi, daci, ș.a. Printre altele, ne-au rămas ca amintire de la daci, cuvinte ca: amurg, aprig, brad, brânză, copil, gorun, mal, mazăre, moș, prunc, țarină, viezure, viscol, zăr, zburda, zestre și altele. După multe lupte, zbateri și preocupări, s-a întemeiat statul medieval al Moldovei, iar pe teritoriul acestui județ au luat ființă, la început, târguri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și alipirea Basarabiei. Aceste două acte ale politicii externe italiene trebuiau să constituie motiv serios pentru a împiedica să ne aliem cu dușmana ei, Jugoslavia, mai ales că aceasta din urmă a aplicat în chip permanent minorității românești cel mai aprig sistem de deznaționalizare, demn de cele mai strașnice legiuiri ale contelui Tisza. De ce să ne mirăm însă, după această inexplicabilă atitudine a României, că Italia - nemulțumită de felul cum fusese tratată de către foștii ei aliați la încheierea păcii - devenise revizionistă
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]