4,707 matches
-
un mediu propice doar supraviețuirii și conservării clasicismului grec. Meritul bizantinilor ar consta, în această perspectivă, în aceea de a fi putut oferi Renașterii apusene un prilej de elan spiritual nemaiîntâlnit din Antichi¬tate, prin contactul cu operele pierdute (pentru apuseni) ale clasicilor. Consecința a fost că nu a putut să se găsească un loc pentru gândirea bizantină în tratatele de istoria filosofiei decât cu greu, și doar cu titlul de exercițiu intelectual de valoare secundă. Toată problema stă în grila
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
necesar oare recursul la maniera de discurs a filo sofiei lui Platon pentru un gânditor al veacului al XIV- lea, într-un Bizanț în care viața intelectuală consemnase un mileniu de istorie? Se poate aduce argumentul că totuși și Renașterea apuseană consemnează prezența unor opțiuni între perspectiva descrisă de aristotelismul scolastic și neoplatonismul florentin. Însă aici este vorba de perspective, adică de motive din perspectiva cărora un gânditor pleacă și pe care și le oferă mai degrabă ca pretext pentru dezvoltarea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
intereselor travaliului filosofic. Filosofia modernă începe prin a fi mai ales o filosofie a naturii care se vrea tot mai departe de discursul metafizicii, și nu putem să căutăm originile acestei schim¬bări decât în reacțiile și atitudinile intelectualilor Renașterii apusene. În intenția de a dovedi că și Bizanțul a produs o filosofie în cadre asemănătoare cu cele din Apus, s-a încercat speculația că, dacă cursul vieții intelectuale bizantine nu ar fi fost întrerupt de catastrofa de la 1453, există semne
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cât și în Bizanțul secolelor XIII și XIV (fără a mai menționa că de fapt discuția reprezenta o chestiune foarte veche pentru filosofa bizantină). Diferența majoră stă însă în raționalitatea sub care s-au conturat cele două orizonturi filosofice. Scolastica apuseană a dus cu sine o folosire ce se dorea cât mai exactă a conceptelor filosofiei, însă această precizie răspundea mai degrabă de necesitatea argumentărilor de tip logic formal puse în slujba argumentului și clarificării teologice. Nu mai putea fi vorba
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
un răspuns din perspectiva filosofiei trăite, la dileme care țineau mai cu seamă de precizarea dogmatică, am spune de filosofia limitei, a graniței. În acest fel, noutatea în gândire nu avea caracterul de ruptură pe care îl prețuiește tradiția filosofică apuseană, ceea ce a făcut ca în cele mai multe cazuri interpretările făcute din perspectiva apusului să nu dețină instrumentele necesare detectării schimbării și modificării în istoria filosofiei în Bizanț. Exemplul cel mai evident este acela al reluării la intervale mari de timp a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
este indicat tocmai de relație ca diferență specifică, și care exclude orice încercare de înțelegere statică a individualității. Putem să observăm că în acest fel se descriu cadrele unui alt model antropologic decât cel pe care-l va cunoaște gândirea apuseană, atât de legată de surprinderea unui ansamblu de determinații ce țin de natura individului. În ceea ce îi este mai propriu, modul de a fi al lui vnoommc; este sfmoiq, adică ieșire din sine. Nu poate fi înțeleasă dimensiunea ipostatică a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Bizanț și limitele peste care aceasta nu va trece. În Răsărit nu vom găsi o metafizică de felul celei occidentale, și nici o filosofie a naturii. Pentru acest spațiu, natura sau esența în sine sunt inaccesibile. Ceea ce în ochii unui comentator apusean ar părea că este un text de morală, mistică ori pur și simplu de teologie, însemna pentru bizantin un discurs despre modul de manifestare ipostatic al existenței. Adâncirea meditației în istoria tradiției filosofice bizantine a însemnat mai ales o nuanțare
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Ființa este astfel determinabilă întotdeauna analogic în raport cu un princi¬piu care este determinant pentru orice diferență de calitate, cantitate, loc, timp relație, însă și analogic, în raport cu esența ei. Putința de cunoaștere întemeiată pe analogie a fost și pentru tradiția scolastică apuseană un reper fundamental, însă înțelegere acestei căi cognitive a luat în apus o altă direcție. Prin analogie, scolastica întemeia o întreită putință de cunoaștere ce enumeră via negationis (calea abstracției), via eminentiae (calea superiorității) și via causalitatis sau affirmationis (calea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pe care bizantinul a făcut-o în fața lumii era aceea a descoperirii unei taine mereu mai adânci, niciodată epuizabile. Putem sesiza aici care este diferența între modelul cognitiv bizantin și ambițiile sub care a stat teoria cunoașterii în modernitatea europeană apuseană, mai ales ceea ce s-a numit cunoaștere științifică. O asemenea comparare atrage atenția asupra relativității modelului care a descris obiectivitatea și „științificitatea” cunoașterii în timpurile moderne. A vrea să descrii în mod „obiectiv” o realitate anume presupune credința în existența
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pe cea mai înaltă treaptă are loc o „vedere”, cea a luminii dumnezeiești. În ambianța rafinamentului de secol XIV, și având în vedere și felul în care Valaam a înțeles contextul acestor afirmații, i-a apărut acestui umanist cu rădăcini apusene în formația sa mentală — deși gândea din interiorul spațiului culturii răsăritene — că era implicată o atitudine grosieră și superficială în susținerea unor astfel de experiențe. Dar mai grav, i se părea calabrezului că suna a erezie afirmația că ceea ce vezi
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
hotărăște. Este atitudinea sub care se revendică palamismul. Cea de a doua dimensiune implicată în controversa hesychastă este contrastul pe care controversa îl evidențiază între modali¬tatea de trăire mistică tipică Orientului creștin, față de ceea ce se întâmplase în spațiul creștinismului apusean. Răsăritul înțelege actul mistic ca pe o unire totală și o completă absorbție a sinelui în Dumnezeu, Apusul cunoaște însă o mistică carnală, în care misticul este trupește unit cu Hristos, așa cum precizează Papademetriou. În spatele celor două orientării spirituale, umaniștii
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
la noi între războaie de „teoria cunoștinței”. Dacă Apusul european a căutat, mai ales de la Renaștere încoace, să obțină o cunoaștere, Răsăritul continentului din vremea bizantinilor și până astăzi a fost preocupat să obțină o cunoștință. Goana după cunoaștere a apusenilor, ce a cuprins mare parte a lumii moderne, înseamnă căutarea cu orice preț a adevărului cu caracter de obiectivitate. Informația cu caracter de adevăr trebuie să aibă un caracter neutru, general valabil, să acopere cât și să explice un întreg
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
preț a adevărului cu caracter de obiectivitate. Informația cu caracter de adevăr trebuie să aibă un caracter neutru, general valabil, să acopere cât și să explice un întreg domeniu al realului. Este detectabilă în fundalul acestei maniere cognitive nostalgia medievalilor apuseni după aflarea esenței. S-a uitat însă că Europa a cunoscut și cunoaște și astăzi și o altă modalitate de obținere a adevărului: cunoștința. Încercând să explicăm această licență lingvistică, vom descrie obținea cunoașterii cu grad de adevăr din această
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
specificitatea discursului antropologic în descrierea pe care a dat-o existentei actuale a umanității, rezultată în urma căderii protopărinților. Este identificabilă aici o reală diferență între modul răsăritean de înțelegere a omului și rosturilor sale și ceea ce a conturat spiritualitatea europeană apuseană în discursul filosofic al modernității. Direcția fundamentală pe care a cunoscut-o scolastica latină a Evului de Mijloc, aceea a apofatismului naturii, și-a pus amprenta asupra modului de investigare a naturii umane în antropologia filosofică modernă. Idealul surprinderii a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
În jurul lumii. A doua călătorie la bordul navei de război „Roebuck” (1699), urmărea cercetarea coastele Noii Olande, unde va ajunge În luna august, fiind Îngrozit, din nou, de ariditatea solului și a faunei Întâlnite, ostilitatea aborigenilor. Se Îndreaptă spre țărmul apusean al insulei Noua Guinee, continuă să navigheze În 54 Întors În țară, William Dampier va scrie trei interesante volume de memorii New Voyage Round the World („Noua călătorie În jurul lumii”), publicate Între 1697-1717 104. După informațiile descurajatoare prezentate de Dampier
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Îngreuiate Se leagănă ca În vis. Micii greieri cântă Într-una și fără răgaz, Noaptea acoperă pământul Cu negrele-i aripi, curând. De la bețele sunătoare ale aborigenilor australieni până la bătaia ritmică a tobelor, de la cornurile Însoțite de xilofonul din Africa apuseană până la lurele și țiterele Scandinaviei vechi și ale Greciei, din toate timpurile, muzica a conferit reprezentărilor omului un suflu dumnezeiesc și a Înălțat În sfere mai curate deopotrivă pe actorii și spectatorii teatrelor din pustietate ca și pe cei ai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
au ajuns la Insula NordicăTe ika a Maui, În preajma Crăciunului, când Înflorește arborele „pohutu-kava” cu flori roșii (denumit de imigranții europeni Arborele de Crăciun), răspândindu-se pe toată insula. Cei de pe „Arava” au ajuns În zona gheizerelor, „Tokomaru” pe țărmul apusean, „Aotea” a acostat În regiunea Golfului Vaingaroa, unde au găsit locuitori de aceeași rasă, urmași ai unui val mai vechi de migrație, pe care Îi numeau „moriori” sau „ tongata-venua”. Maorii, organizați În grupuri mici etnice, 40-50 de triburi, compuse din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
resimțită, nu numai pentru cei ce urmăreau schimbările politice, dar și pentru comercianți, industriași, învățați etc., negoțul cu reviste și cărți devenind un comerț la fel ca toate celelalte. In spațiul cultural românesc, începuturile presei sunt târzii, comparativ cu țările apusene; cele dintâi încercări se fac abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când în sud-estul Europei mișcarea iluministă a produs semnificative mutații pe linia afirmării individualității politice și culturale a tuturor popoarelor, lipsite de a viață culturală normală. Dacă în
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
din Apus, au avut efecte dintre cele mai spectaculoase și în răsăritul Europei, unde popoarele asuprite încep să se trezească la o viață națională și spirituală proprii, să-și descopere originea, limba și rădăcinile istorice. Centrele de învățământ și cultură apusene devin tot mai accesibile școli de formare pentru o intelectualitate avidă de cunoștințe și progres. Referitor la inițiativele publicistice din centrul și răsăritul european, menționăm faptul că ungurii reușesc să-și editeze primul ziar în limba națională, în 1780, la
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
în fața legilor. Toate aceste principii erau considerate indispensabile pentru formarea unei societăți moderne 146. În ciuda unei asemenea convingeri, Kretzulescu nu ezita să-și denunțe colegii radicali pe care-i considera imitatori și care, în viziunea lui încercau să implanteze instituțiile apusene în societatea românească fără să țină seama de ceea ce se considera că sunt adevăratele nevoi ale României 147. Poziționarea aceasta nu credem că era una întâmplătoare dacă avem în vedere faptul că, după scurtul mandat încredințat între 8 și 24
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
stabilității interne și externe. Dorința de a avea un domn ales dintr-o dinastie străină nu va reprezenta în epocă o inovație a mediului politic românesc, exemple găsindu-se și în cazul altor societăți 228. Prima cerere în favoarea unui domn apusean era formulată la 1802, când un grup de boieri, refugiați la Sibiu, încercau să-i cointereseze pe habsburgi în numirea Marelui Duce de Toscana ca domn al Țării Românești, în care vedeau un element de progres și stabilitate 229. O
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
politic național 230. Unul din proiectele care circulă în această perioadă pleda în favoarea realizării unei confederații alcătuită din Principatele Române și Serbia. În 1816, Capo d'Istria propunea ca noul stat să fie condus de unul din principii din dinastiile apusene sub garanția Rusiei, Austriei, Angliei și Franței. Un proiect asemănător avansa în 1839 Leonte Radu, fără a mai face însă precizări în privința originii domnului european ce urma să se afle în fruntea Confederației concepute de el231. Mobilizarea românilor, în preajma unor
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Opoziția Rusiei era determinată de dorința perpetuării unui sistem care să-i permită cel puțin păstrarea influenței sale în statele de la nordul Dunării. Climatul internațional contribuia tot mai mult la plasarea Principatelor în aria preocupărilor guvernelor europene, a opiniei publice apusene și la prefigurarea trecerii acestora tot mai mult spre instituirea garanției colective. Problema prințului străin rămânea în continuare una de actualitate, fapt consemnat și de rapoartele lui Bois le Comte, care aprecia contribuția unui asemenea act la completarea independenței și
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
a oamenilor politici din anii '60-'70 ai secolului al XIX-lea nu fac altceva decât să se plieze pe diferitele stereotipuri existente până atunci. Modernizarea presupunea, pentru cei mai mulți dintre ei, o racordare la transformările ce aveau loc în partea apuseană a Europei, nu însă și identificarea unei modalități de conviețuire a românilor împreună cu reprezentanții celorlalte etnii care locuiau pe teritoriul României. Surpriza cea mare venea după 1866 din partea prințului Carol de Hohenzollern care, devenit șef al statului român, își însușea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
suflet. Țara noastră a avut bravi conducători și datorită lor noi trăim pe aceste plaiuri. De multe ori Puterea Semilunei și-a Întins brațele-i cotropitoare să sfarme odată pentru totdeauna acest cuib de viteji, străji neadormite la porțile Europei apusene, dar de fiecare data s-au lovit de un zid neînvins, un zid ce se sprijinea pe iubirea de patrie. Mihai Viteazul, Vlad Țepeș, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare - nume mari, cât coloana infinitului, numele unor adevărați patrioți, care
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]