13,013 matches
-
de la galbenul pal până la roșul intens amestecat cu verdele brazilor fără de bătrânețe. Pădurea este ca o cetate cu povestea vieții ei îndelungate. Ce bogăție spirituală, mută! Gândesc că oamenii, de obicei, evaluează material vârsta unei păduri, după numărul și grosimea arborilor, după întinderea suprafeței lor, etc. Doar poeții? Poeții o cântă și-i înțeleg frumusețea și bucuriile, dar și durerea singurătății. Numai poeții aud suspinul, șoaptele frunzelor ... Privesc oglinda lacului. În ea se răsfrânge cerul, mulțumit de sine. O pasăre cântă
ZIUA RECUNOŞTINŢEI (THANKSGIVING DAY) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351278_a_352607]
-
aud suspinul, șoaptele frunzelor ... Privesc oglinda lacului. În ea se răsfrânge cerul, mulțumit de sine. O pasăre cântă legănându-se pe o ramură. Soarele trimite miriade de raze ce vibrează, ca râsul unui zeu fericit, dansând pe trunchiurile zbârcite ale arborilor, încălzindu-le frunzele rămase. Pădurea toată pare mulțumită. Și gândesc că cerul așteaptă liniștit rugile noastre de mulțumire. Recunoștința! Cicero spunea că recunoștința este una din importantele virtuți, chiar „părintele” lor. Și cred că ea poate fi definită în acest
ZIUA RECUNOŞTINŢEI (THANKSGIVING DAY) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351278_a_352607]
-
Acasa > Poeme > Antologie > PROFET Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 344 din 10 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Profet Păsări și arbori, visuri și nopți, Degete smulse, strivite de roți, Harnic călăul spânzură, taie, Are prieten doar o potaie. El este Marele Inchizitor, Nu are nume, numele mor, Noapte, tăcere, de undeva Spune trei vorbe o cucuvea. Mult mai departe, în zări
PROFET de BORIS MEHR în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351436_a_352765]
-
în Hobița, în mediu țărănesc privit că o stare de spirit de excepție că întoarcere la imemorialul trecut al poporului de la Dunăre, locul l-a ajutat pe Brâncuși să-și urmeze Calea. Amintindu-și de la el de acasă, că sub arborii mari nu crește nici iarbă, avea să-i spună mai tarziu lui Rodin în frază rămasă celebra : Nimic nu se înalță la umbră măreților arbori ”. Ajuns la Școala de meserii din Craiova a găsit profesori deosebiți care aparțineau unei Frații
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
ajutat pe Brâncuși să-și urmeze Calea. Amintindu-și de la el de acasă, că sub arborii mari nu crește nici iarbă, avea să-i spună mai tarziu lui Rodin în frază rămasă celebra : Nimic nu se înalță la umbră măreților arbori ”. Ajuns la Școala de meserii din Craiova a găsit profesori deosebiți care aparțineau unei Frații a meșteșugarilor care aveau legături cu cei din Viena , Praga și indirect cu cei din Paris. De la acești profesori a auzit el prima oara despre
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
19922 Cocosul galic 1923 Cocosul 1924 Cocosul 1935 De altfel, preocuparea lui permanentă a fost aceea de a reda oamenilor ceea ce unii dintre ei simțeau că există dincolo de față văzută a lucrurilor.. Plecat în suflet cu imaginile plaiurilor natale, cu arborii seculari sub care se odihnise răcorindu-și corpul și privirea în copilărie în zilele fierbinți ale verii, cu tradițiile de nuntă și înmormântarea tinerilor când este folosit ritualic bradul - în ce-a de-a doua situație cu vârful în jos
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
lui Traian, statul Vatican ce reprezintă reședința Bisericii Catolice din lume cu Piața și Biserica San Pietro, Napoli cu vulcanul Vezuviu care la începutul erei noastre a acoperit cu lava sa orașul Pompei, să admirăm vestitele grădini cu statuete și arbori exotici ale Palatului Real din Caserta sau să stăm la soare pe plaja Mării Mediterane... Dar câte nu poți vedea într-o țară cu o antichitate și o istorie de invidiat! Totul impresionează în Italia, începând de la acei arbori uriași
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
și arbori exotici ale Palatului Real din Caserta sau să stăm la soare pe plaja Mării Mediterane... Dar câte nu poți vedea într-o țară cu o antichitate și o istorie de invidiat! Totul impresionează în Italia, începând de la acei arbori uriași, o specie de pin, cu coroanele frumos toaletate, care se înalță ca niște ciuperci uriașe cu pălăriile verzi, împodobind parcurile sau trotuarele străzilor, iar alteori dominând pe alocuri crestele montane. Cu excepția lanțului muntos al Alpilor din nordul țării, spre
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
Atena printre coline cu măslini. Am trecut prin Larisa, un oraș în zona de câmpie dar nu departe de munți. Apoi prin apropiere de Valos, după care pe permanente serpentine rulăm numai printre livezi de măslini. Zeci, sute, mii de arbori de măslin. Marius, ghidul nostru român, ne spune cât de mare preț avea măslinul în antichitate. Cel care era prins că taie un măslin era condamnat la moarte, iar cultivatorul acesuia era scutit de stagiu militar. Măslinul intra pe rod
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
Acasa > Strofe > Timp > LUMINA SE SCURGEA TĂCUTĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 358 din 24 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Lumina se scurgea tăcută Grădina prin arborii goi Amiaza din noi amândoi Într-o altă făclie se mută Rămân amintirile vagi Misterul din ghem se deșiră În ziua când moare o liră Suspinul pe umerii dragi E ora la care se schimbă În garda reginei augurii Și
LUMINA SE SCURGEA TĂCUTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350958_a_352287]
-
căutate, prin urmare, în plasma organicității pure, nealterate de canonul existenței. Atât picturile cât și poezia sunt o radiografie a relației dintre armonia trupului femenin exprimat prin pictură și misterul de dincolo exprimării prin metaforă:” Mâinile mele sunt trunchiuri de arbori/ Pe care mere roșii se coc./ Picioarele mi-s țesute cu spume de val/ Iar algele, mantie răcoroasă-mi sunt. “( Înrădăcinare). Eul poetei în simbioză cu eul pictorului au creiat o mitologie a spiritului proiectat în trupul superb al femeii
POEZIA CULORILOR ÎN ALCHIMIA VERSURILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351581_a_352910]
-
balast sau frâna de serviciu, Consumatori ce n-au decât nevoi, O masă de manevră, sacrificiu, Dar lumea ar fi rece fără noi. PLÂNG Nori de plumb aleargă repezi, Ca mânați de un blestem. Ploaia bate-n ropot geamul, Desfrunziții arbori gem. Fulgere brăzdează cerul În sinistrele culori, Spre meleaguri însorite Pleacă ultimii cocori. Vântul cată-n drum opreliști, Printre crengile uscate, Șuierând ca un bezmetic, Peste-nvolburate ape. Vrăbiuțe solitare, Amețite de furtună, Se ascund prin șuri, prin poduri, Lupii
POEME ESENŢIALE (1) de NICOLAE STAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351648_a_352977]
-
circulația pe stradă în stare de ebrietate, amenzi pentru încălcarea regulilor auto și pietonale [depășirea vitezei, consumul de alcool, parcarea neregulamentară, trecerea pe culoarea roșie etc.], amenzi pentru afectarea spațiului verde, amenzi pentru maltratarea minorilor și femeilor, amenzi pentru afectarea arborilor și pomilor din spațiul public etc. 38] In mod tradițional, sfatul obștii românești n-a fost plătit, ci o îndatorire de onoare a gospodarilor care voiau să se sfătuiască cu primarul în probleme de interes general. Politrucii de după 1989 au
PROGRAM DE PREVENIRE A GENOCIDULUI DIN ROMÂNIA de PAVEL CORUŢ în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351665_a_352994]
-
două ori valoarea picturii: - Privește copacul acesta! exclamă comisarul Dan Simionescu, atenționându-și colegul. E... fenomenal! Un stejar de zile mari! Apropie degetul arătător de tablou fără să-l atingă, urmărind coroana bătrână și tot atât de verde precum celălalt pâlc de arbori care coborau dealul. Alături, cascada-mică, aceeași de pe proprietatea artistului din Zăvoaia. Părea un colț de mister desprins din trupul naturii, adânc și neprevăzut, ca un animal de pradă care-și savurează cina la ceas festiv. Doru Stroie urmărea atent discursul
PROMISIUNEA DE JOI (III) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351738_a_353067]
-
Partenerul poate fi însă, virtual, el nu are consistență, nu e zugrăvit în nici un fel, fiind învăluit în mister, așa cum îi stă bine oricărui iubit. Poate că autoarea își exersează condeiul în așteptarea lui, a marii iubiri. Pe crengile acestui arbor sunt răvașe de dragoste. Cu cât te înalți, cu atât mesajele sunt mai pătimașe. Când fructele se vor coace deplin, cine se va odihni sub copac, va savura dulceața roadelor îmbietoare. În răstimpul de creștere “cioburi de spațiu mă caută
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
ÎNGHEȚURI Prin mine cad tardivele înghețuri Cu degete-mbrăcate-n staniol Din versuri scot uitate înțelesuri Ca din veșminte trupul tău cel gol. Mă-ngână basmul cu povestea rară Și ninge alb, cu furii de poet, În nostalgia ta crepusculară Ce înflorește arborii încet. Aripa ta s-a legănat la poartă Cuvintele s-au prăbușit troian În clipa care, albă ca o moartă, A început solfegiul ei la pian. Păgâni ne ducem undeva, aiurea, Prin nopțile de patime și dor Unde din umbre
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
cad pe cuget și pe trup Când Fostu-mi-a dat să aud în graiul gângurit demult cântări. Sub puterea cântului mergeam Prin albul ținut Dar nu la pas, și nici fugind, Dansam. Pe mal de transparente Ape clare Sub arborii de argint Într-o eternă sărbătoare. Mă roteam . Mergeam rotindu-mă și ascultam. Nimic nu putea fi rostit Nici despre efemer, nici despre infinit Pentru că, fiecare cuvânt Se preschimba într-o pală de vânt! Doar alb monolog Rostit incantatoriu, cu
HIPERBOREEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346638_a_347967]
-
În „Ochii mei”: „Mai știi de câte ori ai murmurat/ Cu ochi de muribund în agonie/ Cu glas fierbinte de poet/ că m-ai iubit”. În „Implinire”: „Din fiecare cugetare [...]/ Din fiecare geamăt/ din fiecare floare de cireș/ din care fug [...]/ din arborii ce-mbată ochii/ [...] din porțile în care bat/ din gura-n care mai încap din milioane de secunde [...]/ Devin un fluviu...”. „Anafora” este „recurența mărturisirii”, cântecul „lanțului semantic al imaginilor izomorfe”. În „Implinire” imaginile sunt: „Cugetare →geamăt →floare de cireș
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
ce-mbată ochii/ [...] din porțile în care bat/ din gura-n care mai încap din milioane de secunde [...]/ Devin un fluviu...”. „Anafora” este „recurența mărturisirii”, cântecul „lanțului semantic al imaginilor izomorfe”. În „Implinire” imaginile sunt: „Cugetare →geamăt →floare de cireș →arbori →ochi →porțile →gură →secundă →fluviu”. Axa, „lanțul semantic”, constituie o „matrice semantică”, care, vom vedea, este invariantul diegesis-ului său poetic. Figura numită „anaforă” este de mare succes, din începuturile „versului liber”. Iată cum Walt Whitman o folosea în „Leaves of
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
HAIKU) Autor: Gențiana Groza Publicat în: Ediția nr. 695 din 25 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Paul ALDEA lumina lunii reflectându-se-n apă- priviri de copil the moonlight reflecting by water- looks of a child Roxana BOTA chiciură-n arbori pe străzi liniștite- Someșul curgând hoar frost on trees în the calm streets- Someș is running Maria CIORBĂ țigle ruginii- vrabie rătăcită-n amiază târzie rusty tiles- a wild sparrow în the lațe noon Ioana DAVID vântul fioros alungând orice
CENACLU „POESIS” LA COLEGIUL NAŢIONAL „GEORGE COŞBUC”(LECŢIA DE HAIKU) de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351117_a_352446]
-
prin florile de cireș (“Shingo contempla cireșii înfloriți din grădină”), prin crinii negri pe care Kikuko, nora lui Shingo, îi aranjează în vază, prin copacul din vechiul parc imperial “spre care Shingo se simți atras”, prin murmurul valurilor și conturul arborilor care “desenau în aer mici munți” în nopțile cu lună plină, dar mai ales prin vuietul micului munte, de fapt “o colină ce pornea din curtea casei”. În Autobiografie literară, Kawabata prezintă viața ca “un vânt și un curent al
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
nr. 832 din 11 aprilie 2013. îmi sună în față în atingeri în inelele de apă cu care îmi măsor vârsta tobele care strivesc prin repetare cuvintele de au de of de nu de stârv pentru ca nu se divid precum arborii în rădăcini de silabe eu le arat că-s cel ales că așa este hotărât în foșnetul cerurilor să nu fie nimeni la spânzurătoare în afară de eu eu le arăt că am semne pe mine trei scaieți trei arbori de sequoaia
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
divid precum arborii în rădăcini de silabe eu le arat că-s cel ales că așa este hotărât în foșnetul cerurilor să nu fie nimeni la spânzurătoare în afară de eu eu le arăt că am semne pe mine trei scaieți trei arbori de sequoaia răsturnați în mizantropia râurilor ... Citește mai mult îmi sună în față în atingeriîn inelele de apă cu care îmi măsor vârstatobele care strivesc prin repetare cuvintelede aude ofde nude stârvpentru ca nu se divid precum arboriiîn rădăcini de
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
aude ofde nude stârvpentru ca nu se divid precum arboriiîn rădăcini de silabeeu le arat că-s cel alescă așa este hotărât în foșnetul cerurilorsă nu fie nimeni la spânzurătoareîn afară de eueu le arăt că am semne pe minetrei scaiețitrei arbori de sequoaia răsturnațiîn mizantropia râurilor... XIII. MERGEAM ÎN URMA CRUCII..., de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 831 din 10 aprilie 2013. mergeam în urma crucii cum umbrele merg în spatele tăcerii fără să întreb unde mergi tu spaimă a necuvântului unde
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
Poeme > Pitoresc > DE NĂRAVURI NU SCAPI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1594 din 13 mai 2015 Toate Articolele Autorului Nu este mai mare decât un zimbru într-un ochi de pădure, privește cum unicornii scurmă în lună, arborii se umplu de somn într-o țesătură de stele prinsă de marginile nopții. O pulbere de întuneric dă să fugă peste sate în dimineți de rubin, eu plec pe unde apele absorb curcubeie culori estompate nedezlegate de cer. Sunetul se
DE NĂRAVURI NU SCAPI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352100_a_353429]