7,924 matches
-
consens, Înainte de a trece la acțiune. O bună parte din rațiunea de a fi pentru noua politică unipolară era motivată de noile circumstanțe În care Statele Unite ale Americii s-au găsit În perioada de după evenimentele din 11 septembrie. Administrația Bush argumenta că Într-o eră marcată de terorism global, „forțele armate... trebuie să fie pregătite să acționeze rapid În orice colț Întunecat al lumii”20. Deoarece este imposibil de știut când și unde vor acționa teroriștii, Statele Unite ale Americii trebuie să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
anul 2000, că America este servită cel mai bine pornind „de la terenul ferm al intereselor naționale și nu de la interesele unei comunități internaționale iluzorii”74. Un număr În creștere de critici ai politicii externe și de securitate ai Uniunii Europene argumentează că singurul motiv pentru care Europa se poate prezenta lumii ca „un bun idealist” este deoarece Statele Unite ale Americii trebuie să joace rolul de „tătuc realist” și să-i intimideze pe „cei răi”, pentru a păstra pacea și ordinea În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
moderne. știința iluministă se bazează pe căutarea necontenită a secretelor naturii. A Încerca să limităm această căutare sau a limita direcțiile de investigație sunt considerate de către mulți În comunitatea științifică a fi echivalentele Înnăbușirii spiritului științific. Natura „omului” este iscoditoare, argumentează arhitecții Iluminismului. Suntem creaturi prometeice Într-o continuă Încercare de a Înțelege marea ordine a lucrurilor, astfel Încât să putem acumula putere asupra naturii și să fim capabili să ne controlăm destinul propriu. Ideea de progres, atât de importantă pentru gândirea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
explora. În plus, apariția unor dubii referitoare la abilitatea noastră de a folosi raționamentul pentru a controla și dirija forțele naturii și propriul viitor ar elimina visul utopic al perfectibilității vieții pe Pământ. Pentru toate aceste motive, comunitatea științifică a argumentat, Încă de la Începutul Iluminismului, că aproape toate investigațiile omenești sunt demne de urmat. Rees a Înțeles foarte bine implicațiile afirmațiilor sale. Totuși, el a Întrebat: Avem În prezent obligații care transcend catehismul iluminist? Sunt investigarea, experimentarea și aplicarea tehnologică a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o atracție mai mică pentru elitele politice și legislative. În Europa, intelectualii dezbat din ce În ce mai mult chestiunea marii schimbări de la o eră a asumării riscurilor la una a prevenirii riscurilor. Această dezbatere este aproape inexistentă printre intelectualii americani. Noii intelectuali europeni argumentează că vulnerabilitatea este cealaltă față a riscului. În măsura În care indivizii și societatea În general, văd oportunități sporite mai degrabă decât consecințe negative În asumarea riscurilor, ei devin cei care Își asumă riscuri. Americanii, după cum am menționat, sunt persoane care Își asumă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru a putea răspunde evenimentelor În timp real, fie Înainte ca acestea să aibă loc sau În timpul desfășurării lor, astfel Încât efectele negative potențiale să fie reduse sau Încetinite În timp ce cauzele suspectate ale daunelor se analizează și evaluează. Susținătorii principiului precauției argumentează că dacă ar fi fost invocat În trecut, multe din efectele dăunătoare ale introducerii de noi dezvoltări În știință și tehnologie ar fi putut fi prevenite sau cel puțin micșorate și citează introducerea halocarburilor și lărgirea găurii În stratul de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
drept „porțiunea din crusta planetei ocupată de transformatorii care convertesc radiația cosmică În energie terestră propriu-zisă - electrică, chimică, mecanică, termică etc.”39. Într-o carte ulterioară, publicată În 1926, intitulată Biospheria, Vernadsky s-a distanțat de normele științifice ale vremii, argumentând că procesele geochimice și biologice pe Terra au evoluat Împreună, fiecare ajutandu-l pe celălalt. Ideea sa radicălă era În contradicție cu teoria darwiniană, care presupunea că procesele geochimice au evoluat separat, creînd atmosfera În care au apărut, s-au
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că nici un aspect al protecției animalelor nu determină dezbateri mai aprinse decât experimentele pe animale pentru cercetări medicale. Aceasta deoarece pentru oamenii de știință și publicul larg, chestiunea devine adeseori una a drepturilor animalelor În raport cu drepturile ființelor umane. Cercetătorii medicali argumentează că dacă nu vor putea să testeze pe animale medicamente și proceduri chirurgicale noi, aceasta ar putea Însemna că nu vor putea fi găsite la timp tratamente pentru bolile serioase ale omului și multe vieți vor fi pierdute În mod
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sporită de obiecte reprezintă o articulare din ce În ce mai deplină a vieții pierdute a corpului”24. Mediile virtuale și tehnologiile de inginerie genetică sunt cele mai recente Încercări de a crea substitute tehnologice În speranța de a recapta corpul uman. Din nefericire, argumentează Brown, „sechestrarea vieții corpului În obiecte” În numele progresului tehnologic și material atrage umanitatea din ce În ce mai mult În domeniul instinctului morții 25. Frica de moarte care ne chinuie, pe care pruncul o trăiește la separarea inițială de mama sa, este cea care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
personale, credința În abilitatea de a acționa asupra lumii care ne Înconjoară. Creșterea conștiinței de sine și sentimentul de identitate personală au avut un preț ridicat Însă - pierderea participării intime și a comuniunii cu lumea naturală. Istoria evolutivă a speciei, argumentează Barfield, a reiterat istoria evolutivă a dezvoltării personale a fiecărui individ. Rasa umană a trecut de la o unitate nediferențiată cu Mama Natură la o izolare conștientă față de aceasta. În timpul procesului am pierdut acel sens primordial al indivizibilității oceanice care este
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
masacru. Nu este de mirare că atât de mulți oameni din Întreaga lume se uită la consumul nostru desfrânat și ne văd ca pe o cultura a morții. Dar asta este tot ce suntem? Unii critici ai aventurii americane ar argumenta că nu mai este mult de spus. Asta este ceea ce a devenit America. Greșesc Însă. Există o altă față a experienței americane. Ne deschidem porțile țării noilor-veniți. Credem că fiecare ființă umană merită o a doua șansă În viață. Ne
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
creștine, conceptul de stăpânire a fost folosit pentru a justifica detașarea nemiloasă față de lumea naturală și exploatarea ei. Acum, o nouă generație de Învățați religioși și un număr În creștere de credincioși Încep să redefinească Înțelesul cuvântului „a stăpâni”. Ei argumentează că deoarece Dumnezeu a creat cerul și pământul, toată creația sa este impregnată cu valoare intrinsecă. Dumnezeu a dat de asemenea ordine și un țel creației sale. Prin urmare, atunci când ființele umane Încearcă să submineze valoarea intrinsecă a naturii sau
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și o fină prelucrare a datelor, Bazerman ajunge la concluzia că subiecții-arbitri au propus variante bazându-se pe anumite principii (morale), în particular fie pe cel al egalității (salarizare egală), fie pe cel al echității (salarizare conform contribuției aduse). Boudon argumentează că nu e necesară inducerea existenței unor principii morale în mintea subiecților, ci că ei au judecat în funcție de caracteristicile situației (sistemului). Atunci când sistemul este holistic și e nevoie de o strânsă cooperare (caz în care este greu a decela contribuția
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
evoluția aspectului cognitiv al vieții morale la copil - judecarea de către acesta a ceea ce este bine sau rău. Pornind de la lucrările psihologului elvețian, Kohlberg și Kenigston (apud Ricks, 1978) au deplasat accentul în investigațiile lor asupra felului în care subiecții (copii) argumentează comportamentul moral. Ei au regăsit, în mare, cele trei stadii evidențiate de Piaget, pe care le denumesc preconvențional, convențional și postconvențional, dar în interiorul fiecăruia disociază câte două substadii. Așa încât dezvoltarea motivației comportamentului moral cunoaște următoarele șase etape: evitarea pedepsei; obținerea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
explicate, între anumite limite, prin profiluri genetice particulare - îngemănări diferite de caractere genetice din bagajul genetic uman total -, repartizarea lor în configurații specifice, statistic reprezentative, nu este recunoscută nici de cei mai mulți specialiști în genetica umană. Și, apoi, cum am putea argumenta metamorfozele axiologice în timp? Rațional este - afirmă Ludwig von Bertalanffy (1971) - să considerăm că unele valori sunt foarte generale și vizează toți oamenii, indiferent de rasă, sex, crez, culoare politică, bazate fiind pe precondiționări biologice prezente la specia „om” ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
spre pildă, cum. Fondul genetic al unei populații și, în consecință, fenotipurile sunt modificate atât de presiunile mediului natural înconjurător, cât și de cele ale culturalului. O dată instaurate niște standarde culturale, ele operează selecții. Specialista în antropologie Alice Brues (1969) argumentează că tipul de armă folosit la vânătoare a determinat o selecție a constituției corporale. Astfel, la anumite populații din estul Africii, întrucât se folosea sulița (deși în unele grupuri se cunoștea și arcul - dar doar ca jucărie pentru copii), au
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
detaliu în cele ce urmează. Principiul fundamental al analizelor axiologice este pluralismul valoric, în sensul că, prin esența lor, valorile sunt ireductibile una la alta și nu poți stabili la modul logic o ierarhie a importanței lor. Nu se poate argumenta rațional că „adevărul” e mai important decât „libertatea” sau invers. Este o altă problemă însă că în regim individual sau grupal există asemenea ierarhii, atestate prin cercetări empirice. Or, tocmai constatarea că există o diversitate de orientări valorice, de credințe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
servi ca repere metodologice și în investigația concretă a fenomenului pe care l-am numit negentropie axiologică, adică măsura în care datul axiologic al indivizilor și colectivităților rezistă presiunilor entropice ale mediului înconjurător, ale evenimentelor istorice, ale întâlnirii dintre culturi, argumentând importanța distincției dintre situații-limită și situații obișnuite în înțelegerea respectivului fenomen (vezi, pe larg, Iluț, 1985; Radu și Iluț, 1994). De asemenea, examinând comparativ diferite teorii și concepte referitoare la domeniul axiologicului, am pus în evidență aplicabilitatea echivalențelor enunțiale (Iluț
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
urmează, în locul înșiruirii și discutării unor astfel de definiții sau adăugării a încă uneia la cele existente (astăzi, numărul lor este probabil de ordinul sutelor), e preferabil a puncta caracteristicile principale ale atitudinii, prezente în cele mai multe dintre definiții. Încerc să argumentez în acest mod ce reprezintă atitudinea, propunând implicit o definiție analitică a ei. Voi evidenția, de asemenea, relațiile ei cu alți factori intrapersonali. Atitudinea este o dispoziție psihică dobândită și are caracter social; chiar dacă nu înseamnă luare de poziție numai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Poate fi și cazul copilului din exemplul de mai sus. Oricum, numeroase „convingeri” pe care le exprimă cei mici (și nu numai), de genul „numai prin muncă reușești”, „românii sunt buni”, nu au o acoperire conștientă și nu pot fi argumentate solid. Ele s-au format prin mecanismul recompensei și pedepsei, altfel spus, al condiționării instrumentale. Aprobarea și recompensa înseamnă obiecte și servicii palpabile, dar și un zâmbet sau alte expresii faciale ale persoanelor semnificative înseamnă mult. În considerabilă măsură, atitudinea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
să comenteze comportamentul și responsabilitatea fetei, „senzitivele” au afirmat semnificativ în mai mare măsură că fata poartă o parte din vină, fiindcă nu trebuia să accepte să discute cu un străin, nu era bine să meargă singură noaptea etc. Ele argumentau, totodată, că lor nu li s-ar fi putut întâmpla așa ceva (violul). Proba decisivă că persoanele cu strategii de represie a gândurilor negre și anxietății în fața amenințării au încercat să ocolească și să ignore problema a fost că, la patru
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
membrilor grupului. Se compară apoi rezultatele efective cu cele prezumate de lider sau de o altă persoană. Datele diverselor studii nu dezvăluie o corelație pozitivă prea ridicată, statistic vorbind, între estimările personale și răspunsurile subiecților. Se înțelege că aceste constatări argumentează nu doar statutul epistemic al sociometriei, ci pot servi ca repere în evaluarea capacităților empatice ale liderului, a interesului și preocupărilor lui față de grup. 3.3. Cooperare și competițietc "3.3. Cooperare și competiție" Cu deosebire în cazul grupurilor mici
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
constructive sunt preferabile, atât din unghiul de vedere al indivizilor ca atare, cât și al colectivităților. Din mai multe motive însă, persoanele concrete și cu atât mai pregnant grupurile ca entități nu ajung la soluții optime. Acest lucru s-a argumentat în literatura de specialitate prin modelarea în termeni de teoria jocurilor a unor situații sociale, una dintre cele mai cunoscute fiind dilema arestatului. (În românește ea a fost numită, după limba engleză și franceză - unde prison înseamnă „închisoare” -, și „dilema
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
arestatului), deci nu au ocazia să ajungă la o anumită înțelegere, schimbul bilateral nu poate asigura optimul social. Numai instituirea unei norme, prin care alte persoane ce sunt în contact cu actorii sancționează comportamentul lor, asigură optimul social. Se poate argumenta că cerința introducerii normelor pentru a atinge optimul social, deci imposibilitatea de a-l avea prin înțelegeri (schimburi) reciproce, este mai evidentă și acută atunci când numărul actorilor implicați în „joc” (în cazul nostru, proiectul comun) este mai mare de doi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
obiectivă; similaritatea sau asemănarea sursei cu receptorul. Cu cât credibilitatea, obiectivitatea și asemănarea sunt percepute mai ridicate, cu atât influența este mai mare (alte condiții fiind egale). Dintre caracteristicile conținutului comunicării (al mesajului) contează foarte mult felul în care se argumentează poziția propusă. Probabilitatea de a spori eficiența persuasivă este mai mare dacă: informațiile transmise conțin argumente „pro” puternice, dar și argumente (eventual mai slabe) „contra” poziției susținute de comunicator; informațiile sunt percepute ca noi; poziția propusă este prezentată și cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]