4,609 matches
-
unei ordini de interpretare care să se prindă de ceea ce urmează, anume de reducția judicativă. Deschiderea problemei aristotelice a căutării mediului face parte din această ordine de interpretare, prin care trebuie pusă în evidență constituirea raționamentului (și a speciei sale, argumentarea) pe baza formulei judicative originare S P și, mai departe, a celor două discipline judicative, analitica și dialectica. De-a lungul timpului, opera logică a lui Aristotel a fost interpretată în chipuri diferite, cum e firesc. Dar aceste modalități, cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
adevăr, ci evidența în sensul "realizării" sale, a scoaterii sale la iveală; prin construcție propriu-zis logică, la Aristotel (cuprinzând aici orice schemă de raționare de tip silogistic care este validă, adică și silogismul științific sau demonstrația și silogismul dialectic sau argumentarea), prin demonstrație, la Descartes. Operația originară pentru construcția silogismului este constituirea "figurii silogistice", așadar, căutarea mediului. Abia după aceasta sunt stabilite și relațiile dintre cei trei termeni, în așa fel încât să fie justificată o relație strict determinată între S
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ipostază a sa, are statutul de mijlocitor al adevărului; și nu al oricărui adevăr, ci doar al celui derivat. Totuși, este vorba despre adevăruri de care are nevoie cunoașterea, atât cea științifică, cât și cea dialectică. Demonstrația (raționamentul științific) și argumentarea (raționamentul dialectic) sunt mijloace de dobândire a unor adevăruri noi, pe baza celor recunoscute ca atare. e) Formularea ca atare a concluziei și semnalarea necesității sale. Desigur, concluzia a ajuns la forma sa potrivită înainte de ultima etapă a construcției silogismului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în orice știință."89 Nu ne putem aștepta, prin urmare, să deschidem o cale non-judicativă schimbând universul de discurs. 3.1.2.5. Practică dialectică și corectitudine Dat fiind faptul că Aristotel are în vedere, într-un mod special, problemele argumentării, se cuvine, în finalul interpretării "logicii" sale, să fie evocate și câteva dintre acestea. Argumentarea, ca raționament dialectic, păstrează toate condițiile formale ale raționamentului în genere. Și raționamentul științfic are anumite probleme speciale, iar Aristotel le-a tratat în Analitica
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
schimbând universul de discurs. 3.1.2.5. Practică dialectică și corectitudine Dat fiind faptul că Aristotel are în vedere, într-un mod special, problemele argumentării, se cuvine, în finalul interpretării "logicii" sale, să fie evocate și câteva dintre acestea. Argumentarea, ca raționament dialectic, păstrează toate condițiile formale ale raționamentului în genere. Și raționamentul științfic are anumite probleme speciale, iar Aristotel le-a tratat în Analitica secundă. În Topica, el va tematiza în special problemele raționamentului dialectic, privite, toate, din perspectiva
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dialecticii, din perspectiva stabilită în lucrarea de față, este aceea care privește premisa (premisele) raționamentelor dialectice (termenul premisă este luat aici cu sensul său logic general, diferit de ceea ce Aristotel înțelege prin "premisă dialectică"). Fiindcă "forma raționament" este proprie și argumentării, și fiindcă premisa acesteia trebuie să fie, în privința exprimării sale, o "problemă" (un posibil obiect de cercetare, care apare în forma unei idei discutabile 91) sau o "premisă" (întrebare probabilă, în sensul că sunt vizate, simultan, două răspunsuri opuse 92
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dialectice (problema și premisa), structura originară judicativă poate să apară de două sau de trei ori, dar tot ea constituie forma de bază pentru această formă compusă a "problemei" sau "premisei". De altminteri, chiar și "forma" raționament se multiplică, fiindcă argumentarea dialectică poate cuprinde un șir de raționamente. Dacă o premisă este formulată astfel: "lumea este sau nu este eternă?" (unul dintre exemplele lui Aristotel), atunci putem ușor observa că este vorba despre un enunț alcătuit din două judecăți de predicație
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dialectice. Totuși, este evident tonul diminuat formal din Topica, fapt legat de tema principală a tratatului, aceea despre constituirea raționamentelor dialectice prin stabilirea "locurilor" (topoi) care, datorită unui anumit grad de generalitate, se potrivesc cât mai multor situații concrete de argumentare. Aspectele formale ale constituirii raționamentelor corecte, în general, reprezintă temă pentru Analitici (chiar dacă se acceptă faptul că Topica este anterioară Analiticilor). În lucrarea menționată, tema se referă la alcătuirea premiselor (sau "problemelor") ce reprezintă punctul de plecare al raționamentelor dialectice
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cauză se adresează judecății, iar tema de bază a demersului său din Topica este noțiunea, adică aceasta, ca formă logică, socotită în măsura în care constituie (în sensul actului de constituire judicativă) premisa dialectică, aceasta, la rându-i, oferind condiția de constituire a argumentării (dialectice). Este dincolo de îndoială preeminența aspectului formal al elementelor "logice" puse în discuție de autor și, de asemenea, accentul pus de el pe o "formă" logică, noțiunea, tematizată în funcție de participarea sa la constituirea judecății. Ceea ce este stabilit în această lucrare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dialecticii Din exemplificările propuse aici am căpătat încă o dovadă pentru faptul că nu este întâmplătoare constituirea discursului filosofic pe baza celor două modele judicativ-constitutive, analitica și dialectica. Aceste două veritabile topos-uri logice oferă proiecții ale unor interogații, răspunsuri, argumentări etc. neconstituite încă, "modele teoretice" cu funcțiune de prealabil tematic și metodologic pentru discursul filosofic, în genere, "structuri intenționale" care fac cu putință însăși reconstituirea lor "formală" dincolo de limitele logicii-organon, anume în spațiul filosofiei. De vreme ce ele apar în reconstrucții reprezentative
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ambele căi de analiză a dictatutii judicativului, indicate mai sus. Structura originară judicativă are un caracter strict formal, dacă o luăm ca S P, așa cum am propus într-un capitol anterior. Ea se multiplică, am constat deja, în raționament și argumentare. Dar ea este incompletă pentru dictatura judicativului; trebuie să intervină "al treilea element", cum s-a arătat că spune Aristotel, adică verbul a fi, întotdeauna unit cu timpul. Așadar, vom avea "S este (nu este) P"; sau "S a fost
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
bunurilor", potrivit lui Aristotel, printre bunuri aflându-se și puterea politică nu era posibilă, fiindcă diferența de condiție dintre deținătorul puterii (Zeul) și ceilalți (oamenii) era evidentă și acceptată de aceștia din urmă, nu a fost nevoie de ideologie, adică de argumentarea unei excelențe sociale prin mijloace potrivite, anume pe baza convențiilor judicativului constitutiv. Inegalitatea absolută, în cazul în care mai este acceptată, este generatoare de constituții corupte, susține, de asemenea, Aristotel. Așadar, ideologia este un fapt (și produs) al unui om
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Noica), unele sisteme axiomatice ale matematicii și logicii intuiționiste (Brouwer, Heyting) etc. sunt exemple de fapte logice care nu corespund întrutotul convențiilor judicativului constitutiv, trecând drept fapte de graniță, cărora li se aplică proceduri speciale de autorizare, foarte apropiate de argumentările și justificările filosofice. Toate au de-a face cu o situare nonconstitutivă a unor legi logice fundamentale (principii logice ale logicii clasice, îndeosebi cel al noncontradicției și al terțului exclus), în sensul că faptele exemplificate par a nesocoti aceste reguli
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Totalitate și infinit, trad. Marius Lazurca, Editura Polirom, Iași, 1999. Liiceanu, Gabriel, "Note" la Heidegger, Ființă și timp, Editura Humanitas, București, 2003. Lukasiewicz, Jan, Aristotle's Syllogistic from the Standpoint of Modern Formal Logic, Clarendon Press, Oxford, 1951. Marga, Andrei, Argumentarea, Editura Academiei Române, București, 2010. Marion, Jean-Luc, (1) De surcroît. Études sur les phénoménes saturés, PUF, 2001. (2) În plus. Studii asupra fenomenelor saturate, trad. Ionuț Biliuță, Editura Deisis, Sibiu, 2003. Marion, Jean-Luc, (1) Le phénomène érotique, Grasset, 2003. (2) Fenomenul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
s Logic", în The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2011 Edition), Edward N. Zalta (ed.); http://plato.stanford.edu/archives/fall2011/. Stăniloae, Dumitru, Teologia dogmatică ortodoxă, Editura Institutului Biblic și de misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1996. Stoianovici, Dragan, Argumentare și gândire critică, Editura Universității din București, 2005. Surdu, Alexandru, Logică clasică și logică matematică, Editura Științifică, București, 1971. Surdu, Alexandru, "Studiu introductiv" la Imm. Kant, Logica generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Surdu, Alexandru, Teoria formelor prejudicative, Editura
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
meu este de a împărtăși cititorilor acestor rânduri momente din cariera mea, anecdotice, dacă nu chiar hazlii, ca dovadă că practica profesiei de diplomat cunoaște câteodată și clipe de destindere, pe lângă zile și nopți istovitoare dedicate schimburilor de idei politice, argumentărilor în favoarea unor poziții proprii de importanță acută în momentul respectiv, cultivării premeditate a relațiilor publice având repercusiuni politice favorabile și, nu în ultimul rând -, colectării de informații de natură politică din surse licite, aflându-se la dispoziția oricui. Periplul meu
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
două războaie mondiale. Se înțelege că nu se poate întreprinde în acest cadru o analiză aprofundată a acestei contribuții evreiești la cultura română; ea ar necesita spații de care nu dispunem aici, dar nici nu cred că ar fi indispensabilă argumentării tezelor mele. Vreau, în schimb, să reamintesc admirația marelui om politic și istoric Mihail Kogălniceanu, care nu s-a sfiit să recunoască în termeni cât se poate de clari că "geniile produse de acest mic și împrăștiat popor [evreu, n.a.
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Bucovinei și o dietă proprie 11, a fost adresat împăratului Leopold al II-lea, în primăvara anului 1790, prin intermediul fostului concepist Vasile Balș12, aflat din toamna anului 1789, cu domiciliul forțat, pe moșia sa Ruși Plavalar. Memoriul, în a cărui argumentare și redactare se simte influența boierului bucovinean, constituie începutul reintrării sale în viața publică. Doleanțele stărilor bucovinene, cuprinse în memoriu, vor găsi un ecou favorabil la autoritățile centrale vieneze. În expunerea asupra problemei despărțirii Bucovinei de Galiția, prezentată împăratului la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cu un sfârșit imediat"73. În acest scop, boierul bucovinean aducea numeroase argumente geo-politice și economice de natură să convingă Curtea de la Viena asupra importanței și avantajelor pe care le-ar oferi habsburgilor stăpânirea Principatelor Române, rezultând din toate aceste argumentări necesitatea imperioasă de includere a celor două state românești de la est de Carpați în granițele Monarhiei austriece. Pentru Balș, "condițiile politice ale acestor provincii sunt considerabile; poziția lor, drepturile lor și soarta lor sunt importante, prin greutate și urmări"74
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Eminescu antidemocrat, nul, reacționar, fără lecturi esențiale, violent, incorect politic, proto-legionar, complet demodat, rizibil, un scriitor căruia nu i se potrivește sintagma "poet național" fiindcă, odată cu intrarea în Europa, am ieșit din zodia naționalismului (!), care nu-i profund (Atenție la argumentare: deoarece categoria profundului... nu-i post-modernă halal logică! Copacul nu-i verde, cerul nu-i albastru, fiindcă verdele și albastrul nu se mai poartă! ) Cât privește punerea în circulație a opiniilor exprimate cu dezarmantă franchețe, pe diverse bloguri, de liceeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și, desigur, Hristos. Apoi: de ce a venit polițaiul, când l-a ridicat pe Eminescu, cu o cămașă de forță? Păi, cum de ce am zice noi fiindcă a fost chemat să potolească un nebun... Plin de interes este și plusul de argumentare în sprijinul tezei că Ocășanu, prieten al poetului, a fost spion austro-ungar, doar numele i se trage de la substantivul "ochi" care va să zică, trage cu ochiul. Clar, spionează! Iar biletului trimis de soția lui Slavici, prin care cerea să-i fie luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. În punctul de vedere al Guvernului se apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991 , republicata, este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se susține că, potrivit art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicata, titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției
DECIZIE nr. 217 din 7 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127266_a_128595]
-
a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. În punctul de vedere al Guvernului se apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991 , republicata, este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se susține că, potrivit art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicata, titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției
DECIZIE nr. 216 din 7 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127265_a_128594]
-
a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. În punctul de vedere al Guvernului se apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991 , republicata, este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se susține că, potrivit art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicata, titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției
DECIZIE nr. 219 din 7 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127308_a_128637]
-
a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. În punctul de vedere al Guvernului se apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991 , republicata, este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se susține că, potrivit art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicata, titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției
DECIZIE nr. 218 din 7 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127307_a_128636]