3,560 matches
-
vară), în care va salva pe oamenii cei mai buni și prăsila tuturor speciilor de animale. Vara a fost imaginată drept un lăcaș subteran, căci nici soarele, nici luna, nici stelele nu strălucesc acolo 65. E vorba de o eshatologie arhaică, poate indo-europeană (cf. iama Fimbul, în tradiția germanică), dar care nu corespunde deloc viziunii zoroastriene. Se înțelege totuși de ce s-a introdus Yima în acest scenariu mitologic despre sfârșitul lumii: el era regele fabulos al Vârstei de Aur, și în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
se articulează acumântr-o viziune eshatologică grandioasă: lumea, radical și complet reînnoită, reprezintă, în fond, o nouă Creație care nu va mai fi alterată de asaltul demonilor; învierea morților, recrearea efectivă a trupurilor, echivalează cu o cosmogonie, în virtutea paralelismului microcosm-ma-crocosm, concepție arhaică comună la mai multe popoare indo-europene, dar care a cunoscut o dezvoltare considerabilă în India și în Iran. Așa cum am văzut (cf. § 104), înnoirea finală, prefigurată deja în liturghia celebrată de Zarathustra, este anticipată în ritualurile de Anul Nou (Nawroz
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
împărat peste toți Dumnezeii" (95: 4); "Iahve domnește. Să tremure popoarele [.]. Puterea Regelui stă în iubirea dreptății; tu ai întemeiat legea, judecata și dreptatea" (98: l și 4). Dar ideea de regalitate divină nu depinde de instituția monarhiei. Concepția este arhaică: Dumnezeu este stăpânul lumii pentru că el a creat-o. Iahve a învins monstrul primordial (Rahab, Leviathan, Tannin Dragonul), simbol al Haosului, în calitate de Cosmocrator, Dumnezeu locuiește în Cer și își manifestă prezența ori voința în fenomene meteorologice - fulgere, tunete, ploaia. Am
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a lui Dumnezeu și de gravitatea misiunii pe care profetul și-a asumat-o. Fenomenul este bine cunoscut, de la "bolile inițiatice" ale șamanilor până la "nebunia" marilor mistici din toate religiile, în plus, la fel ca și "specialiștii sacrului" din societățile arhaice și tradiționale, profeții sunt înzestrați cu facultăți divinatorii 20 și fac dovadă de puteri miraculoase de natură magică: el învie morții, hrănesc 15 Duelul face parte dintr-un război religios: așa cum Izabel dăduse ordin să fie masacrați profeții lui lahve
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sosit destul de târziu în Grecia, că, implicit, este un zeu "străin". După Erwin Rohde, majoritatea savanților îl consideră pe Dionysos un zeu trac, introdus în Grecia, fie direct din Tracia, fie din Frygia. Dar Walter Otto a insistat asupra caracterului arhaic și panelenic al lui Dionysos, și faptul că numele său - di-wo-nu-so-jo - se află într-o inscripție miceniană 4 pare să-i dea dreptate. Pe de altă parte, nu e mai puțin adevărat ca Herodot (II, 49) îl considera pe Dionysos
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
publice începând de la Pisistrate, se celebrau la Atena patru sărbători în cinstea lui Dionysos 7. "Dionysiile Câmpenești", care aveau loc în decembrie, erau sărbători rustice. Un cortegiu plimba în procesiune un falus de mari dimensiuni, pe fundal de cântece. Ceremonie arhaică prin excelență și amplu difuzată în toată lumea, faloforia a precedat desigur cultul lui Dionysos. Alte divertismente rituale comportau concursuri și întreceri, și mai ales defilări de măști ori de personaje deghizate în animale. Și aici riturile 1-au precedat pe
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
caracterul lor panelenic. 8 Este geniul procesiunilor Misterelor eleusine care a fost asimilat cu Dionysos; sursele sunt discutate de W. Otto, op. Cil., p. 80; cf. H. Jeanmaire, op. Cit., pp. 47. 9 Amintim că e vorba de un scenariu extrem de arhaic și universal răspândit, una din cele mai importante moșteniri din preistorie, care se bucură încă de un loc privilegiat în orice formă de societate. Dionysos sau beatitudinile regăsite de un cântăreț din flaut și purtători de ghirlande, se îndrepta către
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
miracolul" se producea în diverse locuri, căci numeroși autori vorbesc despre aceasta 11. 124. Euripide și cultul orgiastic dionysiac Asemenea "miracole" sunt specifice cultului frenetic și extatic al lui Dionysos, care reflectă elementul cel mai original și probabil cel mai arhaic al zeului, în Bacchantele lui Euripide avem o mărturie de mare preț despre ceea ce a putut fi întâlnirea dintre geniul grec și orgiasmul dionysiac. Dionysos însuși este protagonistul Bacchantelor, fapt fără precedent în vechiul teatru grec. Jignit de faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
convulsive din Evul Mediu ori omofagia rituală a cultului Aissâua, confrerie mistică din Africa de Nord16 - rezidă exact în faptul că pun în evidență originalitatea dionysismului. Rareori a apărut în epoca istorică vreun zeu încărcat de o moștenire atât de arhaică: rituri cojțnportâjnd. jrjiLăjti JeriorriQrfe, faloforie, sparagmos, omofagie, antropofagie, nurnia, enthousiasmos. Cel mai remarcabil lucru este faptul că, păstrându-și această moștenire, rămășiță din preistorie, cultul lui Dionysos, o dată integrat în universul spiritual al grecilor, n-a încetat, în același timp, să
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
celebrate la Atena, unul din riturile inițiatice consta în mânjirea candidaților cu o pulbere ori cu ipsos 23. S-a făcut încă din Antichitate apropierea între cele două fapte (cf. Nonnos, Dionys., XXVII, 228 sq.). Este vorba despre un ritual arhaic de inițiere, bine cunoscut în societățile "primitive": novicii își freacă fața cu o pudră ori cu cenușă, pentru ca 20 Firmicus Maternus, De errore profanarum religionum 6; Clemens din Alexandria, Potreptikos 11, 17, 2; 18,2; Aniobius, Adv. Nat., V, 19
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ale scutului). Tretin consideră că salvarea relației ruso-americane s-ar putea realiza prin crearea unui sistem comun de apărare antirachetă, dar acest lucru ar necesita, în prealabil, restabilirea încrederii. Politica externă a Rusiei, de conservare a sistemului rus, autocratic și arhaic, cu rădăcini în secolul al XIX-lea, a impus potrivit unei alte reprezentante a Centrului, Lilia Sevțova pentru fostele republici sovietice Ucraina, Georgia, Estonia, Belarus, măsuri de retorsiune comercială, subsumate intenției de creare a unor state-vasal la periferie, sau, în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Padeș - casa Constantin Nacu, Peștișani - crestături În lemn (Gorj); Balta - case și porți de lemn, Baia de Aramă - case de lemn, Cireșu - case vechi, Godeanu - case și porți sub formă rotundă din piatră, Ilovița - porți și prelucrarea artistică a pietrei cu elemente arhaice (crucile din cimitir acoperite), Podeni - case țărănești tradiționale, Ponoarele - șapte mori de lemn și case țărănești, Sovarna - porți de lemn (Mehedinți); Porumbacu de Jos - case specifice Țării Oltului, Rășinari - mobilier pictat, RÎu Sadului - case de lemn foarte frumoase, (Sibiu); Horezu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
parinții pentru a participa la mai multe acțiuni și ar contribui la Învățarea unor obiceiuri românești de către copiii turiștilor străini. 9) Utilizarea cu mai mult curaj și mai multă eficiență a stînelor turistice și În general a elementelor rustice și arhaice. 10) Problema agrementului și al programelor realizate cu turiști străini În satul turistic Șirnea. Localitatea Șirnea prin cadrul său natural a atras atenția turiștilor, aspect ce a condus la propunerea acestei localități pentru a fi declarată sat turistic, sau statiune
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
festival folcloric: sărbătorirea peșterii de la Topolnița. GODEANU. - m. arh. populară: case, poartă sub formă rotundă din piatră; - rezervație forestieră: pădurea Borovăț (pin negru, fag); - elemente ale portului popular tradițional. ILAVIȚA. - rezervația paleontologică Bahna (calcare); - prelucrarea artistică a pietrei cu elemente arhaice, crucile din cimitir acoperite; - elemenete de port popular (zone de interferență). ILAVĂȚ. SAPATURI ARHEOLOGICE - asezare fortificata din cea dea doua epoca a fierului(bordee din aceasta epoca) - cetate dacica de pamant - ruinele manastirii Coșuștea, Sat Firiya contruita in jurul anului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
un fel de idol, poate stupid, dar orbitor și plin de vraja, care ține atârnate de privirile sale destine și voințe" [1971, p. 211]. Femeia modernă devine unul dintre locurile privilegiate ale corespondentei mitologice dintre lumea tehnică modernă și lumea arhaica a simbolului [v. Bugi-Glucksmann, p.407]. Celebrarea forței sale suverane, în cuvinte și în imagini, este un element fundamental pentru afirmarea puterii sale în ochii tuturor. Transformarea mitului colectiv al Parizienei în mit literar se manifestă prin prezența în diferite
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de mediu sunt suficient de puternici ca practic toți purtătorii defectelor genetice să dezvolte boala, în țările în curs de dezvoltare este posibil ca mulți dintre purtătorii genelor de susceptibilitate să nu devină niciodată diabetici în condițiile stilului de viață „arhaic”. -Probabil principala dificultate este legată de heterogenitatea importantă (clinică, fenotipică și etiopatogenică) caracteristică T2DM. Astfel, Fajans a propus împărțirea T2DM în cel puțin 6 grupe distincte [33]: cu scăderea capacității secretorii beta celulare (subgrup 1); cu răspuns insulinosecretor întârziat (subgrupa
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
ridicate împotriva, "jefuirii Lumii a treia". Iluziile odată spulberate, se poate observa acum ce anume le-a dat naștere: permanența unui model linear de dezvoltare, certitudinea că aceleași mecanisme trebuie să producă întotdeauna aceleași efecte, o concepție eronată asupra societăților arhaice sau tradiționale și, mai presus de toate, un arsenal teoretic cu ajutorul căruia se considerau posibile controlul, anticiparea, dominarea schimbărilor. Noțiunea de schimbare socială apare destul de problematică atunci când este corelată cu industrializarea în cadrul căreia se înlănțuie inovația tehnică, creșterea producției, noua
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
secularizată a societăților postmoderne sunt multe și în aparență extrem de puternice. Gândirii sociale creștine i se impută următoarele trăsături: 1. Gândirea socială creștină e anacronică întrucât e generată într-o societate și într-o cultură (tradiția iudeo-creștină milenară și presupus "arhaică") care nu mai structurează în mod caracteristic societatea prezentă și viitoare. 2. Gândirea socială creștină e anistorică, întrucât se bazează pe premise "metafizice" (nedemonstrabile, fixe și imobile, contrastând cu "faptele" empirice și cu impulsurile de emancipare și de eliberare). În
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
concrete. 3. Gândirea socială creștină e utopică și abstractă, întrucât principiile pe care le enunță nu pot fi realizate, cum, de fapt, nu sunt realizate în niciun "loc" anume. 4. Gândirea socială creștină e autoritară din moment ce, impunând norme de tip arhaic și extern, incompatibile cu "conștiința modernă", leagă individul, grupurile sociale și instituțiile socio-politice și economice de constrângeri etice care nu corespund nevoilor, dorințelor și opțiunilor sociale ce apar și care trebuie satisfăcute în chip necesar, dacă vrem să asigurăm niveluri
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
spartană, a celor slabi. Dar ceea ce e la noi în domeniul ăsta cred că nu e întrecut decât de grozăvenia de peste Prut (până la Vladivostok). De altfel, fuga de realitate este țintă oricărui om care apelează la droguri. Dacă în societățile arhaice, șamanul ingera substanțe halucinogene în cadrul unui scenariu sacru de a intra în contact cu zeul, lumea modernă, desacralizantă, a pierdut sensul religios al ieșirii din realitate, mărginindu-se la expedientele mundane, care mai ostoiesc grijile și care te ajută să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cu dezinvoltură și la noi și tare aș avea chef să încep a ciopli niște țăruși (simbolici), numai buni de tratat tahicardia monstrului. Mă mai gândesc. 14 noiembrie 2009 Trăim într-o societate care și-a pierdut reperele. Dacă lumea arhaică, tradițională, era dominată de echilibrul natural al lumii casnice, al câmpului și al cosmosului, echilibru reglat prin credință, tradiții și mituri ordonatoare transmise direct, prin moștenirea clanului, lumea modernă s-a smintit. A creat, compesatoriu, mode stupide ("intelectualul de stânga
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Hr. de armele soldatului ausonic, dar la nici 40 de ani după moartea poetului, vulturii romani erau infipți în teritoriul dintre Dunăre și mare, teritoriu care, după o existență în cadrul provinciei Moesia, devine provincia Scytia Minor, o denumire tot arhaică, considerându- se Dobrogea o prelungire a Sciției din stepele nord-pontice. Până la anul 602, Dobrogea va sta sub stăpânirea romană, apoi, după pătrunderea slavilor și a bulgarilor, va fi disputată de primul țarat bulgar și de Imperiul Bizantin, până când bizantinii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
împă ratul de la Constantinopol, au fost invitați la mai multe ospețe, care au fost date de înalții funcționari ai curții regale sau chiar la curtea lui Attila. La unul din aceste ospețe, “după ce cântăreții sciți (și aici o denumire arhaică - n.a.) au recitat și cântat faptele de vitejie ale hunilor, a intrat în scenă bufonul Zercon, originar din Mauritania”. După cum povestește Priscus, “schimonosindu-și și figura și îmbrăcămintea și vocea și vorbele ce rostea, amestecând în graiul ausonilor, cuvinte de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Justinian (527-565), nu era creștină și nici nu provenea dintr-o familie creștină Analizând creștinismul românesc, Mircea Eliade ajunge la concluzia că: „Una din caracteristicile creștinismului țărănesc a românilor și al Europei Orientale este prezența a numeroase elemente religioase păgâne, arhaice, câteodată abia creștinizate. Este vorba de o nouă creație religioasă, proprie sud-estului european, pe care noi am numit-o „creștinism cosmic”, pentru că, pe de o parte, ea proiectează misterul cristologic asupra naturii întregi, iar pe de altă parte, neglijează elementele
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
țăran, nu locuitor al satelor, nu a avut un act de proprietate, prin care să probeze un drept exclusiv asupra unei suprafețe de pământ. Pe tot teritoriul locuit de români a existat, înainte de formarea statelor feudale românești, o stăpânire devălmașă, arhaică, nediferențiată, a comunităților sătești, care îmbrăcau forma de obști teritoriale, provenite din obștile gentilice. Această stăpânire devălmașă, mai corect spus, folosire devălmașă, care se referă la posesiunea și folosirea în comun a pădurilor, apelor, fânețelor, islazurilor, pășunilor, mai puțin a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]