52,493 matches
-
fie, literar, una dintre cele mai productive din ăntreaga ei istorie. Tot acum avea să se ănregistreze un alt aparent paradox: intuind, probabil, periculozitatea acestei evoluții, instituțiile prin care se exercită controlul politico-ideologic au devenit ele ansele gardieni ai "valorii artistice pure", deturnata și pusă an slujba unui minor estetism de partid, sancționând ori ăncercănd să sancționeze an numele "frumosului" deschiderea spre social, spre istorie, spre politic. Criteriul "pur estetic" se prefacea astfel ăntr-un factor de limitare, daca nu chiar de
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
estetism de partid, sancționând ori ăncercănd să sancționeze an numele "frumosului" deschiderea spre social, spre istorie, spre politic. Criteriul "pur estetic" se prefacea astfel ăntr-un factor de limitare, daca nu chiar de asfixie. Scurt timp după decembrie 1989, criteriul "valorii artistice pure" avea să fie abandonat masiv și tacit. Atâtea câte au fost și așa cum au fost, dezbaterile literare au fost dominate de regândirea literaturii postbelice dintr-o perspectivă eliberată de constrângerile și tabu-urile impuse până atunci de instituțiile prin
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
Edgar Papu mi-a spus ca Vianu nu a vrut să se pronunțe) nu se definise "pe deplin" că romancier caracterizat. an fapt, G. Călinescu intervine reparator la un an după apariția primului volum al Esteticii (vezi "Adevărul literar și artistic" din 29 decembrie 1935) cu un omagiu formulat pertinent. El vede an lucrarea lui Tudor Vianu "culmea observației și a informației celei mai moderne, ajutată de o reală cunoaștere a fenomenelor artistice..." Și fiindcă e vorba de situația culturală a
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
primului volum al Esteticii (vezi "Adevărul literar și artistic" din 29 decembrie 1935) cu un omagiu formulat pertinent. El vede an lucrarea lui Tudor Vianu "culmea observației și a informației celei mai moderne, ajutată de o reală cunoaștere a fenomenelor artistice..." Și fiindcă e vorba de situația culturală a momentului, atat Tudor Vianu cat și G. Călinescu ași iau un răgaz să descopere că au aceleași aspirații. Sub un cer ăntunecat, conflictual, căci izbucnise al doilea război mondial. an chiar izolarea
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
spun, repetăndu-mă, că nu avem an față un exercitiu demonetizat, posibil pe timpul Junimii, gruparea ce opunea golului spiritual voința de construcție. Cred că lucrurile cele mai grave au nevoie de atari exemple de complementaritate unită cu ănalta viziune a ordinii artistice. A realizării interioare deschisă către simpatii ce devin simbolice.
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
genului. Toate aceste fapte sunt cercetate an miezul lor și an ecourile stârnite an ceilalți. an privința omului Karajan, autoarea ăncearcă mereu să separe pe om de artist și să-i analizeze pe unul an funcție de celălalt. ai admira ănfăptuirile artistice și știința cu care și-a construit mitul, al iubește și ai iartă unele fapte penibile. Că orice femeie este sensibilă la puterea să de seducție, la curajul sau fizic (pilot pe avioane cu reacție, pe mașini de curse, alpinist
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
singura latura asupra căreia cartea atât de bine informată a Corinei Jiva nu spune nimic (relațiile cu fiicele sale, cu fratele, de exemplu). Am citit numeroase biografii de interpreți și știu că, prin deifnitie, sunt destul de monotone: odată decriptat specificul artistic al subiectului nu mai rămâne prea mult de spus, ăn afară anecdoticului. Corina Jiva a reușit să ne comunice fascinația lui Herbert von Karajan, propunând "psihograme" credibile ale personalității sale. Scrutăndu-i chipul real ascuns sub măști diverse ea o face
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
degrabă pragmatică, orientată spre producții de data recentă ("cea mai veche" fiind Pianul - 1993 - și cea mai nouă Wonderland (lansată an această primăvară an competiția oficială a Festivalului de la Cannes). an locul cantității s-au privilegiat filmele de certă valoare artistică, semnate de regizori importanți - nu doar pentru cinematografia britanică actuala (Gilles Mac Kinnon, Michel Winterbottom), ci și pentru cea mondială (Jane Campion, Ken Loach -si an distribuția cărora se regăsesc numele unor cunoscuți și apreciați actori (Holly Hunter, Emma Thompson
Toamnă cinefilă by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17433_a_18758]
-
și un homosexual notoriu: scriitorul Lytton Stratchey. E o "legătură primejdioasa" (nu ăntămplător filmul este semnat de cel ce a câștigat Oscarul pentru scenariul Legăturilor primejdioase ale lui Stephan Frears), o legătură care va fi catalogata chiar și de boema artistică engleză interbelică drept extravaganța și paradoxala. Și Sarah (My name is Joe, regia Ken Loach) este prinsă ăntr-o relație sentimentală complicată cu Joe - antrenor al unei amarate echipe de fotbal, un fost alcoolic pentru care dragostea acestei asistente sociale poate
Toamnă cinefilă by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17433_a_18758]
-
Pianista. Sull'Oceano & Sunshine) și Yacek Petrycki (Polonia, pentru Günese Yolculuk). Oare, când vom remarcă printre nominalizări și numele unor cineaști români? (fie ei regizori, operatori, actori, scenariști)? an fond, integrarea an structurile europene trece și prin astfel de manifestări artistice. Sa asteptam cu răbdare și ăncredere mileniul următor!
Toamnă cinefilă by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17433_a_18758]
-
aparentă, intuiesc un caracter puternic, un temperament năvalnic, care conduce lansări în necunoscutul vieții, al imaginației și ține în frane țări propria gingășie. Hotărârea de a rămâne la Viena, în 1978, drastică rupere de existență - până la urmă precară - a elitelor artistice din Uniunea Sovietică, sugerează ceva despre echilibrul rezistenței interioare. Nu era ușor, cu oricâte oferte tentante, nu era ușor pentru o femeie singură de o admirabila modestie. Este oare acesta portretul unui artist așa cum se cuvine a fi el evocat
Festivalul International "Chopin" by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/17454_a_18779]
-
unicitatea și deosebirea față de celelalte" (din Fantasmele salvării de Vladimir Tismăneanu, Ed. Polirom). Citînd cartea profesorului Ed Mentă îmi îmbogățesc chipul unui artist mare și drag. Dar se mai întîmplă un lucru. Am retrăit, la alte cote, starea de incandescenta artistică a primilor ani de libertate și democrație, după o lungă perioadă de încarcerare. Dar încarcerarea a însemnat și solidaritate, chiar clandestina, si euforia unei culturi făcute din spirit de fronda, purtătoare de semnele istoriei și ale salvării. Sîntem în anul
Andrei Serban si lumea magicã by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17451_a_18776]
-
acelor vremuri și nici coordonatele viziunii de colecționar a lui Ion Kalinderu, ele fac parte, într-o măsură semnificativă, tot dintr-o colecție de artă - colecția Fundației Anastasia -, reprezintă o perioadă istorică determinată - cea contemporană - și se supun unei viziuni artistice și morale ușor de recunoscut - aceea a pictorului, si nu numai, Sorin Dumitrescu. Numită, cu o motivație teoretică bine țintită, Rudenie și patrimoniu, această expoziție are cîteva caracteristici care o individualizează decis în peisajul expozițiilor curente din România. Mai întîi
Transcendentă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17471_a_18796]
-
Deși, la prima vedere, ar putea trece drept o simplă expoziție de grup, si nu una de grup foarte larg, în intenții și în fapt ea este una de atitudine și de promovare. an mod explicit, expoziția exprimă o atitudine artistică de tip spiritualist, cu accente creștine și neobizantine, iar din punct de vedere fenomenologic și formal ea prelevează acel tip de discurs care poate fi acreditat prin memoria istorică și prin recursul la patrimoniu și la tradiție. Cei nouăsprezece artiști
Transcendentă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17471_a_18796]
-
care se înscriu profund în același orizont, fără ca aceasta absența să fie sesizabila. Deși lipsesc de aici Vasile Gorduz, Silvia Radu, Sorin Ilfoveanu, Ștefan Câltia, Mircea Român, Florin Mitroi, Dup Darie, Laurențiu Mogosanu și alții, tendința estetică explicită și ideologia artistică subcutanata nu sînt în nici un fel perturbate. Prin acest enunț axiomatic, prin această conturare fermă a unei tendințe spirituale cu o mare continuitate în viața publică românească, expoziția de la Kalinderu nu este atît o expozitie temporară - și cu atît mai
Transcendentă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17471_a_18796]
-
al unui muzeu de artă contemporană, conceput în perspectiva tradiționalist- spiritualista. Așa cum, platonic, Nichita Stănescu spunea că poetul nu este decît o moașa de țară, prin al carei ceremonial transcendență se încorporează în text, Sorin Dumitrescu afirmă inplicit că individualitatea artistică se resoarbe în transparență sursei și că gestul individual este deplin doar dacă el se gaseste la capătul unei mecanici divine. Citită în această cheie doctrinara și privită în ordinea ei interioară de o coerentă impecabila, expoziția Rudenie și patrimoniu
Transcendentă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17471_a_18796]
-
Scriitorilor și de cea a Compozitorilor și Muzicologilor, a avut de înfruntat dificultăți mult mai mari decît adversitățile de principiu, dar și de administrat un patrimoniu incomparabil; unități industriale propriu-zise (Combinatul Fondului Plastic), o mică producție privată (aceea a obiectului artistic destinat nemijlocit pieței) și o activitate comercială adevărată (rețeaua de magazine ale Fondului Plastic). Pe lîngă aceste activități lucrative, implicate direct în viața economică, ea a mai avut de administrat și spațiile de creație și de expunere, adică atelierele și
O executie sumarã by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17452_a_18777]
-
De două din aceste cazuri - cazul Bată Marianov și cazul Dan Perjovschi - m-am ocupat altă dată, dar ele trebuie reamintite pentru a fixa din nou coordonatele unui comportament arbitrar și abuziv. Cazul Bată Marianov, mai exact spus al diasporei artistice românești, poate fi rezumat astfel: odată plecați din țară, înainte de 1990, artiștii erau automat excluși din Uniune. După 1990, Bată Marianov a întrebat care este acum statutul lui, după ce au dispărut circumstanțele care au dus la retragerea calității sale de
O executie sumarã by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17452_a_18777]
-
egida Uniunii în țară și în lume, nu va mai avea acces la materialele și la serviciile pe care le administrează Uniunea. După aberația comunistă conform căreia orice membru al Uniunii trebuie să aibă un atelier, indiferent dacă valoarea actului artistic îl îndreptățește sau nu, breaslă artiștilor plastici a decis acum că cel care nu mai are atelier trebuie sancționat ontic, adică își va pierde calitatea de artist prin excluderea lui din statutul socio-profesional convenit și acceptat în viața publică. După
O executie sumarã by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17452_a_18777]
-
și destinului european, pe care o măsoară de la Hesiod la Hesse. Din punctul său de vedere, cultura se ămparte an două: diaristica și beletristica. Diaristica ar alcătui doar o bază documentara, necesară tuturor textelor, fie că ajung a o converti artistic, fie că nu... Simțul comun nu poate exclude ansa jurnalul din zona an care-și dau mâna literatura an sens larg și literatura an sens restrâns. El face parte din tiparele curente prin care scriitorul se poate rosti, monitorizăndu-se, după
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
pare "prost, romanțios, sentimentaloid", iar dacă uneori îl citează este numai pentru a-și aminti anumite situații și a le descrie din nou, din perspectiva omului matur care este azi. Cine nu-și mistifica existența are dreptul (moral, dar și artistic) de a demistifica existența celor din jur. Portretele pe care memorialista le face unor contemporani ai săi (unii dintre ei monștri sacri ai literaturii) sunt exerciții de demistificare, care nu alunecă niciodată într-o satiră ieftină. Imaginile convenționale își pierd
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
chopiniene, cu originalitatea atât de captivantă a pianisticii pe care o dezvolta Elisabeth Leonskaia; este un artist ce știe să privească altfel asupra opus-urilor pe care le iubim de când lumea! Și nu este puțin lucru a căuta cu folos artistic, a găsi. an seria concertelor camerale bucureștene... Am audiat un spectaculos recital susținut la Ateneul Român de opt clarinetiști dintre care cinci originari din Elveția, concert organizat cu sprijinul ambasadei acestei țări la București. Patrik Bader, Emil Visenescu, Horia Ștefan
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
de acuratețea cantului, de claritatea construcției. De această dată la Radio, Cvartetul de coarde "Voces" reia pentru noi toti un mare și semnificativ episod al istoriei artei muzicale, anume integrală cvartetelor beethoveniene. O fac cu credința, cu argumentele unei demnități artistice pilduitoare, retrăind o dată an plus o mare experiență an compania acestui colosal opus ce dă sens, ce dă adâncime, unei ăntregi perioade de ănceput de secol XIX vienez. an sfârșit, la Biserică Lutherană, o stagiune muzicală coerentă ăncepe a lua
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
Gabrea, un spectacol curat și modern, vă interesa cu adevarat publicul fidel Teatrului Nottara, precum și pe iubitorii de teatru an general. Teatrul Nottara: Cui i-e frică de Virginia Woolf? de Edward Albee. Traducerea: Anda Boldur și Radu Gabrea. Regia artistică: Radu Gabrea. Scenografia: Sica Rusescu. Ilustrația muzicală: Dorina Crișan Rusu. Distribuția: Victoria Cociaș, Alexandru Repan, Bogdan Vodă, Clară Vodă.
Invitatie la dansul mortii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17487_a_18812]
-
ce pot să fac eu?.../ Schim-bă-te an cuvinte, mi-a zis Daimonul,/ repede, cât mai poți să te schimbi!" Nichita Stănescu, Daimonul meu către mine ăntre ctitorii unei culturi sunt descoperitori, inventatori și exploratori. Nichita Stănescu este un inventator, tip artistic la fel de rar că ăntemeietorul. Că și Eminescu an cadrul romantismului european, poate mai tranșant chiar, Nichita Stănescu nu seamănă cu nimeni. Este propriul său reper. Aparținând principial structurii liricii moderne, ca rețea abstractă a unei paradigme literare a secolului nostru
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]