3,404 matches
-
în viață, întâlnești greutăți. Vom observa că ascultarea cotidiană își asumă prea ușor înțelesurile cuvântului greutăți el fiind perceput cu sensul de zid, meterez ce trebuie depășit în salt, care se trece într-un elan de abordare, de proiecție inițial ascendentă. De aici și expresia auxiliară a trece peste greutățile destinului. Dar înfruntarea cu o greutate, în sens propriu, implică actul mutației, a-l schimbării locului, a-l repoziționării acesteia. Numai astfel poate fi ea resimțită. O greutate trebuie să fie
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
cripta morții. Acest mesaj întru transcendență indică faptul că ființa umană are de optat între a fi asemeni răstignitului din dreapta lui Hristos crucificat sau asemeni celui din stânga sa. Primul, mărturisindu-și credința în cristica însoțire divină a omului, își depășește ascendent crucea, celălalt rostindu-și, într-o muribundă aroganță, ne-credința, alunecă fluent la rădăcina crucii sale precum demonul șerpuiește lângă copacul înțelegerii binelui și răului. Extrapolări în damnările Apocalipsei Una dintre imaginile spirituale ce au însoțit constant evoluția umanității a
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
bucură deplin. Astfel, începe și se consumă ultima fază a sfărșitului de lume, secvența Judecății de Apoi. Divinitatea își rostește sentința, iar acest cuvânt din urmă separă, deplin, cele două faleze, angrenându-le în două mișcări opuse, una descendentă, cealaltă ascendentă. Dinamica celei ce se prăbușește este dictată de imperativul respingerii de la sine exprimat prin formularea Duceți-vă!..., iar cealaltă este purtată de voința chemării la sine reflectată prin expresia Veniți!... (Matei 25.34-41). După ce nu îmi văd numele scris în
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
răsărite otrăvitor pe câmpiile trecutului. Privind spre chipul de care m-am îndrăgostit, deși acesta se așează în față mea, ochiul efervescenței mele afective îl abordează ca un reper situat la altitudine, se raportează la el de jos în sus, ascendent. Este un prim gest de reverență ce salută apariția unei noi iubiri, asumându-și, totodată, riscul de a o idolatriza prematur, primejdia de a-i postula prezența în sanctități de icoană. Asemeni fructelor împlinite întru pârg ale unui copac atins
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
societăților orientale înapoiate) care face pe cucoana Zinca din Tătărași să-și înnobileze odaia de culcare (unde și mănîncă) cu un pat de bronz, pe care-l vezi din stradă, mai jos de nivelul trotuarului - e aceeași dorință de declasare ascendentă, care formează tema comediei române de la Băcălia ambițioasă a lui A. Russo până la Noaptea furtunoasă a lui Caragiale -, e fudulia Ziței Țircădău de a vorbi "franțuzește". Dar Zița e numai comică, deloc primejdioasă. Din contra: fiica Ziței va vorbi chiar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
2 Tipuri de durere Cei mai mulți autori acceptă, În prezent, că se pot identifica două forme deosebite ale durerii: durerea fiziologică (după Dubner 1998), așa-zis normală, când rezultă după stimuli intenși, care nu alterează receptorii sau căile, prin parcurgerea căilor ascendente fiziologice ale dureri; durerea patologică, rezultată În urma stimulării noxice repetate, puternice, care determină sensibilizarea, producând dureri amplificate. Prin urmare, relația dintre impulsurile senzoriale În aferențele nociceptive și efectul lor este alterată. După Marshall, durerea cronică poate fi considerată normală, atunci când
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
sensibilizanți, chiar În absența lezării țesuturilor. 1.4.4 Durerea somatică Durerea de la nivelul membrelor, de la peretele toracic, abdominal și spate (durerea somatică) este semnalată de un sistem neuronal care include: Nociceptorii Circuitul de procesare din cornul dorsal medular Tracturile ascendente Nivelele Înalte de procesare din anumite regiuni ale creierului. 1.4.5 Nociceptorii somatici Raportându-ne la localizare, nociceptorii somatici sunt: cutanați articulari musculari Nociceptorii cutanați pot răspunde la o multitudine de stimuli, au mărimi, structuri și stare de mielinizare
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
mediatoare ale impulsurilor de origine viscerală sau somatice profunde și cele cutanate. Rolul exact al acestor grupuri neuronale este Încă neclar, dar este posibil ca În astfel de structuri să aibă loc o "amestecare" a senzațiilor viscero-cutanate sau o continuare ascendentă a impulsurilor viscerale-somatice profunde pe căile exteroceptive. Oricum, având În vedere că localizarea unei astfel de dureri are un grad de precizie al reprezentării cutanate aceasta ar putea presupune, o parcurgere intranevraxială a acestor impulsuri pe căile exterocepției până la proiecția
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ganglionul rahidian posterior) sau În ganglionul echivalent al nervului cranian senzitiv ce primește de la receptori superficiali un braț aferent ce se va continua cu un braț eferent prezent În rădăcina posterioară. Ajuns la măduvă axonul terminal se finalizează În fibre ascendente și descendente ce formează tractul dorso-lateral al lui Lissauer care se termină În substanța gelatinoasă a lui Rolando la nivelul cornului posterior unde face sinapsa cu deutoneuronul. În mare, la intrarea În măduvă se disting 3 categorii de fibre: fibre
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
intense, În afară de informațiile dureroase superficiale, În neuronii acestui strat sosesc și stimulii nociceptivi viscerali producînduse aici fenomenul de convergență a acestor două tipuri de excitații ce stau la baza durerii referite. 1.6.1.2 Substanța reticulară medulară Majoritatea axonilor ascendenți prezenți În quadrantul antero-lateral al substanței albe conțin căi ale durerii la mamifere și se finalizează În formația reticulară a bulbului Într-un centru receptiv sau senzitiv, noțiuni introduse de Kohnstamm și Quensel În 1908. Studiind conexiunile acestor axoni cu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
mecanismului durerii din fibromialgie se invocă fenomenul de hipersensibilizare centrală, ceea ce ar putea să ne conducă spre ipoteza Întețirii potențialelor de acțiune din cornul dorsal, urmată de persistența durerii. Căile spinale Încrucișate răspunzătoare de activitatea neuronilor „unității reticulare” au traseu ascendent (Bing, 1990) În partea laterală a quadrantului anterolateral, regiune știută ca fiind implicată În transmisia mesajelor dureroase, demonstrată clar dealtfel de efectele cordotomiei antero-laterale. Faptul că cele mai multe aferențe spinale ale subnucleului reticular dorsal Își au originea În partea ipsilaterală a
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
caudal medular (Lima, 1990; Villanueva, 1991), este În discordanță cu reprezentarea dominantă controlaterală a câmpului receptiv total al corpului (Villanueva, 1988) ceea ce sugerează că unele aferențe spinale nu ajung direct la subnucleul dorso-lateral. O alternativă pentru o parte din fibrele ascendente care conduc informațiile poate fi În relație de conexiune cu nivelele cervicale care conțin atât majoritatea aferentelor spinoreticulare cât și neuronii cu câmp receptiv larg heterosegmental (Villanueva și colab, 2000). Întrucât și alte tracturi nociceptive au asemenea dispoziții și conexiuni
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
trimite proiecții spre jumătatea laterală a talamusului ventromedial și mai departe spre stratul I al neocortexului dorso-lateral, neuronii căruia realizează contacte cu celulele piramidale. Se sugerează că talamusul ventro-medial poate constitui o importantă structură nociceptivă componentă a sistemului reticular activator ascendent. Modificări În activitatea grupului extins de neuroni talamo-corticali au fost recent asociate modificărilor stărilor de conștiință. Această ipoteză este În concordanță cu faptul că stimuli dureroși pot amplifica o largă activare corticală În manieră direct proporțională. Se suspectează că sistemul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de origine inferioară care se dispun În regiunea anterolaterală a cordonului lateral reprezentând fascicolul Încrucișat al lui Dejerine. Acest contingent extralemniscal, lateral și superficial la nivelul bulbului (În afara benzii lui Reil mediane În regiunea bulbo-pontină) se dispune În cursul traseului ascendent În: fascicol mare de fibre care se termină În substanța reticulară a trunchiului central fascicol cu puține fibre care ajunge la talamus. Din punct de vedere embriologic, morfologic și funcțional aceste fibre extralemniscale se pot Împărți În două fascicole: 1
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
vin din nucleul spinal și chiar din lamina I a cornului posterior și proiectează În nucleul solitar, nucleul medial, formația reticulată laterală, mezencefal și talamus. Tractul conține o importantă componentă peptidergică (neuroni și fibre) ceea ce sugerează existența unei modulări peptidergice ascendente a formațiunilor supraspinale implicate În nocicepție. Leah (1987), arată că 70% din celulele nucleului funiculului dorso-lateral conțin unul din următoarele peptide: SP, VIP, dinorfină (DYN), bombezină. Unii autori opinează că fibre din funiculul dorso-lateral și din cel dorsal anterior trimit
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
din funiculul dorso-lateral și din cel dorsal anterior trimit impulsurile spinale direct către complexul intralaminar talamic. Funiculul dorsal anterior ar trimite informații nu numai la talamus, ci și la substanța gri peri ventriculară (SGP) cu rol de activare a căilor ascendente și descendente inhibitoare ale nocicepției (Carlton, 1987). Există de asemeni date care demonstrează că funiculul dorso-lateral ar fi calea finală comună pentru sistemele inhibitoare ale durerii din analgezia indusă de stresul prin stimulare mecanică sau electrică (Watkins și colab.), dar
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
acest tip de analgezie de stres care, susțin ei, este mediată supraspinal (Hayes și colab.). Din cele menționate anterior ca și din alte date din literatură se mai desprinde un aspect, și anume faptul că funiculul dorso-lateral conține atât fibre ascendente (informativ nociceptive), cât și descendente (modulatoare). Fascicolele enumerate se finalizează (indirect prin nuclei de legătură reticulați și direct prin sistemul talamic difuz) la nivel cerebral, explicând prin conexiuni cu numeroasele relee și arii integrative caracterul copleșitor al durerii vehiculate de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
aspectul afectiv-emoțional al durerii (Deligne, 1990). Sistematizarea fibrelor În NTS merită un plus de atenție pentru că, Începând chiar de la acest nivel, se prefigurează proiecțiile de la nivelul etajelor nervoase superioare. Astfel sistematizarea somatotopică devine semnificativă prin deplasarea din ce În ce mai laterală a fibrelor ascendente a NTS datorită a noi și noi contingente de fibre din segmente mai rostrale care vin să se plaseze În arii mai mediale ale tractului; ca urmare fibrele sacrate vor ajunge În cea mai laterală și mai superficială poziție iar
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
paralaminari, limitans și peritalamici Grupul medial de fibre al tractului neo - spino talamic pare a se proiecta În nucleul limitans de la frontiera mezencefalo diencefalică și În nucleii intralaminari cu proiecții la rândul lor palidale (nucleii bazali) și nu corticale. Fibrele ascendente puțin mielinizate ale paleo - spino talamicului (mediază durerea primară, senzații termice și posibil tactul) ar proiecta după Kerr (1979) În nucleii paralaminari. Neuronii peritalamici dorso-laterali au acțiuni inhibitoare asupra neuronilor talamici de releu la care sosesc căile somato-senzitive inclusiv cele
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
1980 citat de Badiu, 1986). S-a precizat de asemenea că există o reprezentare soinatotopică a durerii În girusul postcentral iar hiperpatia post ablație corticală s-ar datora suprimării sistemului descendent inhibitor al durerii urmată de eliberarea (defrenarea) mesajelor aferențiale, ascendente. Lob frontal Cerebel Extirpările lobului parietal duc de asemenea la lipsa capacității de precizare a locului de origine a durerii, ca și cum ar fi prezent numai sistemul paleo-talamic; de altfel ablația lobului parietal este urmată de degenerarea nucleului ventral posterior talamic
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
sisteme individualizate anatomice și chimice determinate genetic. În 1911 Head și Holmes postulează pentru prima dată noțiunea și conceptul de modulare a durerii, iar În 1954 Hagbarth și Kerr aduc la rândul lor prima dovadă că structuri supraspinale controlează căile ascendente ale durerii. Caipenter și colab., demonstrează În 1965 existența și declanșarea controlului inhibitor descendent al durerii, de către căile transmițătoare ascendente nociceptive. În fine, tot În 1965 Melzack și Wall prezintă cu claritate celebra teorie referitoare la modularea durerii la nivelul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
dureroase În cadrul acestei rețele neuronale se face În maniera paralelă, asemănătoare prelucrării mesajelor vizuale prin codare În frecvență și intensitate. Structurile procesului de modulare (suportul material) sunt reprezentate de către: structurile anatomice: populații neuronale (dispuse sub formă de rețea, nuclei), fibre ascendente, descendente, circuite tip feed back, etc.; substanțe chimice: neuromodulatori; structuri electrice: câmpuri depolarizante (excitatorii) sau hiperpolarizante (inhibitorii) neuronale; Aceste structuri participă conjugat În cadrul modulării durerii, unele simultan, iar altele la foarte scurtă durată unele de altele. Acționează principiile general valabile
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de mic calibru, are tendința de a „deschide poarta”. Echilibrul dinamic al activității fibrelor groase, opusă celei a fibrelor subțiri, poate astfel controla "deschiderea porții", iar fibrele mielinice groase ce sosesc la nivelul cornului dorsal, deși nu activează direct căile ascendente subțiri ale durerii, modulează totuși transmiterea prin releul sinaptic al cornului posterior. Neuronii intercalari inhibitori ai substanței gelatinoase primesc aferențe periferice prin fibrele mielinice groase (A α, A β) și subțiri (A δ și fibrele amielinice C), ca și de la
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
durerii indusă prin excitații chimice, În timp ce agoniștii miu sunt mai eficienți Împotriva durerii indusă termic. Neuronii serotoninergici din nucleii rafeului interferează atât direct cu terminațiile C, cât și prin intermediul interneuronilor enkefalinergici (Terenius, 1994), aspecte verificate experimental și clinic. Din fascicolele ascendente ale fibrelor căii spinotalamice se desprind colaterale ce fac sinapsă cu neuronii rafeului spinal care la rândul lor prin axoni de Întoarcere sinapsează neuronul II din cornul posterior având ca mediator opioizii endogeni. Acțiunea inhibitorie este direct proporțională cu nivelul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
neo-spinotalamic) spre nucleii talamici de releu (nucleul ventral bazai posterior, nucleul ventropostero lateral, complexul ventro-bazal, grupul nuclear posterior, nucleii intralaminarii, nucleul ventral posterior median), conexiuni cu rol inhibitor post sinaptic, reducând astfel din amplitudinea „ecoului dureros" generat de proiecția căilor ascendente nociceptive la acest nivel (acțiuni de modulare). 1.10.2 Căi intranevraxiale lungi ale modulării durerii 1.10.2.1 Căi descendente inhibitorii Transmisia spinală a semnalelor nociceptive poate fi modulată prin sisteme descendente propriospinale și segmentare care pot inhiba
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]