8,644 matches
-
articol care explicita condițiile de participare la amenajarea regională, R. Caillot definea acest ideal în felul următor: "Nu era vorba de a cere bazei să propună reforme sau legi, ci de a le descoperi necesitatea"274. În anii 1970, viața asociativă era lăudată de puterile publice ca fiind "mijlocul privilegiat de angajament civic"275. În scopul ameliorării relațiilor dintre stat și cetățean, ca și în scopul facilitării comunicării între guvernanți și guvernați, mobilizarea claselor mijlocii la nivel comunal pe cale asociativă voia
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
viața asociativă era lăudată de puterile publice ca fiind "mijlocul privilegiat de angajament civic"275. În scopul ameliorării relațiilor dintre stat și cetățean, ca și în scopul facilitării comunicării între guvernanți și guvernați, mobilizarea claselor mijlocii la nivel comunal pe cale asociativă voia să înlocuiască mobilizarea visată a forțelor vii de la mijlocul anilor 1950 până la sfârșitul acelor ani, în cadrul instanțelor regionale create ad hoc (comitete de expansiune economică, CODER etc.). Regionalizarea Planului era asimilată unei simple tehnici birocratice: speranța transformării raporturilor între
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sistem (și generau notabili), ori erau desființate după ce-și îndeplineau funcția pentru care luaseră ființă, sau, pentru a evita cele două situații, se izolau într-o contestare neputincioasă 3". În contextul confiscării asociațiilor de către clasele mijlocii (creșterea puterii mișcării asociative nu reducea inegalitățile de acces al diferitelor categorii sociale la acțiunea colectivă) și, mai ales, al împotmolirii lor, pe toată perioada anilor 1970, în dezbateri legate de participare (cum să participe fără să servească drept garanție puterilor publice? Cum să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Dubet: "Implantarea cvasiexclusivă a dotărilor și animației doar în cartierele "populare" făcea să transpară funcția de control a acestora 289". Această concentrare asupra puterii, potrivit clubului lui Jacques Delors, "Schimb și proiecte", a prejudiciat construirea unei "democrații la îndemână". "Mișcarea asociativă se observă în toate dezbaterile în care se caută actualmente căi ale progresului acesteia era obsedată de puterea publică și de aparatul său, ceea ce înseamnă pentru conducătorii săi să imite, să cucerească, să integreze, să dezmembreze sau să combată Administrația
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care psihanaliștii le-au identificat în relațiile copilului cu părinții."290 La începutul anilor 1980, zilele imediat următoare acaparării numeroaselor municipalități de către stânga (alegerile municipale din 1977) arată limitele singurului program menit a "reda puterea cetățeanului". Foarte prozaic spus, elita asociativă, ajungând la puterea municipală, s-a regăsit deodată confruntată cu absența vieții asociative și deci inaptă să pună în practică modelul participativ. Fundamental, lupta împotriva influenței prea mari a statului a dispărut când s-au constatat lacunele sale. A se
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
anilor 1980, zilele imediat următoare acaparării numeroaselor municipalități de către stânga (alegerile municipale din 1977) arată limitele singurului program menit a "reda puterea cetățeanului". Foarte prozaic spus, elita asociativă, ajungând la puterea municipală, s-a regăsit deodată confruntată cu absența vieții asociative și deci inaptă să pună în practică modelul participativ. Fundamental, lupta împotriva influenței prea mari a statului a dispărut când s-au constatat lacunele sale. A se răzvrăti împotriva statului nu mai însemna eliberarea capacităților de autogestionare ale populației. Ceea ce
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
În politică, raportarea la marile principii nu mai justifica ignorarea calităților și efectelor acțiunilor sau neimplicarea în așteptarea unei lumi mai bune. Asociația și-a pierdut din aura magică de contraputere. Desigur, în ciuda formelor sale atomizate, fragile sau efemere, viața asociativă rămâne un punct de sprijin esențial al punerii în practică a politicilor publice; sau cel puțin a acelora care pretind să dezvolte cetățenia. Dar aceasta presupune să mergem mult mai departe de această formă de modernizare a democrației care, asociată
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
local sau dependente de organismele naționale precum Federația Léo-Lagrange, Federația Operelor Laice sau federația MJC, care reprezintă asociații paramunicipale. Rămâne acum ca recursul la formulele contractuale să fie forma cea mai frecventă de regularizare a raporturilor dintre primărie și mediul asociativ. În mod tradițional, primăria avea o atitudine providențială față de asociații, răspunzând punctual la cererile acestora de dotare și susținere ce-i erau adresate prin influența grupurilor de presiune locală. În anii 1960, acțiunea socioculturală a comunelor însemna crearea de echipamente
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acestora de dotare și susținere ce-i erau adresate prin influența grupurilor de presiune locală. În anii 1960, acțiunea socioculturală a comunelor însemna crearea de echipamente colective a căror gestionare era încredințată echipelor de animație afiliate marilor organizații cu caracter asociativ. Sylvain Petitet este de părere că, de-a lungul anilor 1980, raporturile dintre comună și asociații s-au transformat radical în jurul acestei chestiuni a gestiunii serviciilor publice locale. Mediul asociativ "nu mai este considerat un loc de emergență pentru inițiativele
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
era încredințată echipelor de animație afiliate marilor organizații cu caracter asociativ. Sylvain Petitet este de părere că, de-a lungul anilor 1980, raporturile dintre comună și asociații s-au transformat radical în jurul acestei chestiuni a gestiunii serviciilor publice locale. Mediul asociativ "nu mai este considerat un loc de emergență pentru inițiativele locale, care sunt încurajate, urmate și controlate destul de informal (prin prezența aleșilor în sânul asociațiilor), ci un veritabil partener răspunzător de producția de servicii publice locale căruia i se poate
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prin prezența aleșilor în sânul asociațiilor), ci un veritabil partener răspunzător de producția de servicii publice locale căruia i se poate reproșa lipsa de profesionalism, dacă este cazul. Astfel, asistăm la apariția unor relații contractuale autentice între comună și mediul asociativ local"448. Acest model de municipalitate ca "autoritate organizatoare delegantă" acoperă practici omogene? Dacă admitem că nu tot ce conțin aceste contracte este contractual și că raporturile de forță sunt determinante în negocieri, putem oare considera că acestea au legătură
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
învățăm a recunoaște activitatea politică în confruntările mai subtile dintre diferiții actori care compun sistemul politic al orașului. Acesta cuprinde nu numai executivul municipalităților, ci și așezămintele publice ale cooperării intercomunale, administrațiile publice locale diverse, prefectul, serviciile statului și actorii asociativi și privați implicați în acțiunea publică. Prin analiza deliberărilor, negocierilor, a interpelărilor, uneori discrete, alteori publice, care însoțesc punerea în practică a acțiunii publice, putem urmări activitatea politică. Numai atunci când modalitățile de guvernare vor fi supuse evaluării democratice, pe care
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în căutarea unei noi cetățenii / 177 Animarea socioculturală urbană: terenul misiei democraților moderni / 181 Opera de deșteptare a populațiilor urbane / 181 Animarea urbană și modernizarea vieții politice locale / 188 Împotmolirea participării urbane și problema puterii / 192 Dezamăgirea produsă de utopia asociativă / 192 Contractul în politicile urbane: o ficțiune în serviciul revalorizării rolului primarului / 198 Partea a treia Proiectul orașului. Aglomerația urbană în căutarea cetății / 205 Capitolul 5. Reușita metropolitană cu prețul solidarității urbane / 207 La proba concurenței, emergența orașului-strateg / 211 O
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
populației pentru treburile publice, statul este pus în situația de a cere locuitorilor să promoveze o nouă cetățenie, preocupându-se de implementarea de echipamente culturale și de animarea teritoriului local (vom asista ulterior la o creștere în amploare a fenomenului asociativ, asociațiile ajungând să devină o adevărată contraputere). Statul nu se șterge cu totul, dar el nu conștientizează slăbiciunile politicii orașului, chiar dacă la un moment dat aceasta devine prea tehnicistă, și nu renunță la "pacificarea urbană" (mai mult "cosmetică"). Se putea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ambiție pentru orașe (ideea de bază: "politica orașului este în inima acțiunii de guvernare"); * 1999: Programul Guvernamental de Reînnoire Urbană și de Solidaritate: măsuri vizând favorizarea revitalizării economice a orașelor, a accesului la ocupare, integrarea socială, dezvoltarea serviciilor, susținerea vieții asociative (de jumătate din creditele acordate acestor scopuri beneficiază 10 000 de asociații implicate în domeniu, vezi http://i.ville.gouv.fr). Festivalul Internațional al Orașului de la Créteil; * 2000: Legea de Solidaritate și Reînnoire Urbană (SRU) etc. 1 Avenel C., La
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și asociațiile socioculturale, fără a fi în dezacord asupra mișcării generale descrise de Sylvain Petitet, trebuie deosebită o etapă intermediară între momentul în care comunele recurg la experiența marilor asociații și cel în care instaurează un control riguros în viața asociativă. Această etapă intermediară corespunde modului inițial de funcționare a Consiliilor Co-munale de prevenire a delincvenței și a operațiunilor de dezvoltare socială a cartierelor. Aceste dispozitive valorifică, în mod concomitent, tragerea la răspundere a primarului și inițiativa asociațiilor locale, în detrimentul marilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nivel similar de încredere socială cu alte țări nordice, precum Norvegia și Suedia. Timp de un deceniu, scăderea încrederii politice a adus Finlanda la același nivel cu țări recunoscute pentru încrederea politică scăzută, precum Portugalia, Italia sau Mexic. Chiar dacă viața asociativă continua să se dezvolte - un exemplu fiind numărul semnificativ de noi asociații înregistrate în fiecare an, ceea ce infirmă o presupusă scădere a capitalului social -, problemele politice provocate de modificarea relațiilor cu Uniunea Sovietică în dezintegrare, problemele economice și scandalurile de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de necesitate de acest fel, celor de generalizare, de clasificare a gândurilor. Stoicii au evidențiat însemnătatea judecăților de analogie, compunerea, negarea, contradicția ș.a. Stoicii au fost cei care au constatat că elementele componente ale judecăților sunt decisive pentru elaborarea legăturilor asociative. Ei au evidențiat totodată însemnătatea intenției în diversele etape de realizare a cunoașterii conceptuale. Soluția stoicilor are o serie de avantaje chiar în raport cu cea propusă de Aristotel. La ei, deși senzația și gândirea sunt fenomene reale, subiectul activ, care cunoaște
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
folosește de un factor complementar: asociația. Cu ajutorul acestuia, o anumită categorie de fenomene trece din sfera acțiunilor spontane în cea a mecanismelor corporale. Toate acestea cu ajutorul spiritelor vieții ai căror pași cunoscuți odată porniți, continuă fără oprire. Însă aceste idei asociative ajung a se contrapune legăturilor născute prin folosirea rațiunii, rolul acestora în ansamblul vieții sufletești fiind considerat periculos. De aceea Locke le-a văzut chiar ca pe o sursă a înșelării, apelând la pedagogi și la politicieni ca, în numele rațiunii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
propuse de el, cu rolul de a guverna desfășurarea activităților psihice, nu au fost extrase din fenomenele psihice în sine, ci din influențele materiale pe care acestea le au asupra vieții psihice. Mai precis, acolo unde au loc diverse procese asociative, acestea se află întru totul în raport cu vibrațiile exercitate asupra substratului nervos al vieții psihice. La o analiză mai atentă, și sistemul lui Hartley rămâne învăluit abil într-un imens balast politico-ideologic, conciliant față de ordinea scolastică a vremii și încercările sale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
neuropsihologic În teoria lui Hartley, viața psihică este explicată pe baza vibrațiilor corporale, care prin natura lor sunt diferite în funcție de felul acțiunilor senzoriale sau mentale. Este o teorie care a evidențiat cum ordinea fenomenelor mentale, a ideilor și a legăturilor asociative stabilite între ele este de natură materială, cu suport în activitatea sistemului nervos. În ceea ce privește procesele materiale, neuronale, pe baza cărora ar fi explicate fenomenele psihice, Hartley a avut în vedere toate fenomenele fiziologice care se produc la nivelul sistemului nervos
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cel care susține demersul generalizării. Același merit deosebit al lui Hartley rezidă în a fi încercat să explice rolul cuvântului în organizarea și controlul dezvoltării actului de gândire. După părerea sa, elementele de alcătuire a vorbirii sunt de aceeași natură asociativă cu reacțiile motorii cauzate în mușchi de diverși agenți stimulatori externi. În lipsa unei perspective genetice în apariția cuvântului, a antropogenezei sale în creier, el nu poate explica rolul inter-relațional semantic al cuvântului. Explicarea acțiunii sale o încearcă doar prin invocarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
unor astfel de maniere valoroase de comportare, pe cele capabile să pregătească și să selecteze ce fel de agenți stimulatori vor "intra" și se vor asocia la nivelul sistemului nervos. Învățătura lui Hartley este o creație de vârf a gândirii asociative empiriste a secolului al XVIII-lea, având înrâurire pe întregul continent și un rol decisiv pentru fundamentarea ulterioară a nașterii gândirii psihologice, etice, estetice, pedagogice, biologice. V. PSIHOLOGIA ILUMINISMULUI SECOLUL AL XVIII-LEA Renascentismul a fost vremelnic și, acolo unde
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
reprezentat problema anterior menționată a reflectării "inconștiente a succesiunii". El a arătat cum orice act psihic, pentru a se produce, se bazează pe suma condițiilor asemănătoare anterior întâlnite. Angrenajul reflectării "succesiunii inconștiente" este extras din repetabilitatea imaginilor, din cristalizarea legăturilor asociative anterioare. Teoria lui Helmholtz a însemnat o contribuție importantă pentru înlăturarea zidului despărțitor dintre cunoașterea senzorială și cea mentală, pentru evidențierea caracterului unitar al reflectării oricăror forme de obiecte. Helmholtz a descoperit și a evidențiat rolul intervenției gândirii în angrenajul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dependența psihicului de activitatea sistemului nervos în termenii relației cu mediul înconjurător, ai pasajelor de impulsuri generate la producerea senzațiilor. Cercetărilor de acest fel le acordă totuși o însemnătate limitată. Recunoaște existența aici doar a două legități ale cunoașterii: cele asociative și cele aperceptive. Acestea din urmă, în acord cu o linie de gândire mai veche, a lui Leibniz, sunt cele care exprimă desfășurarea neîngrădită a gândirii în procesul de cunoaștere. Cu referire la această apercepție Wundt a încercat să explice
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]