2,578 matches
-
să expedieze portretul lui Napoleon tinerei Republici Italiene și vicepreședintelui ei, Francesco Melzi d'Eril: Livrat în 1803, tabloul a fost confiscat de austrieci în 1816, dar era încă depozitat la Milano prin anii 1825, milanezii refuzând să-l predea austriecilor. Tabloul a fost instalat în Palatul Belvedere din Viena, în 1834. Expus o lungă perioadă la Muzeul de Istorie a Artei din Viena, a fost readus în palat în anii 1990 (inventar ÖG 2089). A fost realizată și o a
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
19 Brumar anul VIII având loc în contextul deosebit de dificil al războaielor celei de-a doua coaliții (1799-1800), Bonaparte trebuia înainte de toate să restabilească ordinea în țară. El a schimbat radical situația militară reușind "in extremis" să-i învingă pe austrieci la Marengo în 14 iunie 1800. Această victorie parțială a fost transformată într-o bătălie decisivă datorită unei propagande deosebit de eficace, la care a contribuit și tabloul în care David a ilustrat faimosul episod al trecerii Alpilor de către armata lui
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
care David a ilustrat faimosul episod al trecerii Alpilor de către armata lui Bonaparte. Prin traversarea Alpilor de către armata de rezervă la 13 mai 1800 intervine Napoleon în cea de-a doua campanie din Italia declanșată de reocuparea orașului Milano de către austrieci. Trebuia să-i surprindă pe austriecii conduși de generalul Melas și să se năpustească asupra lor profitând de efectul de surpriză. Împreună cu armata de rezervă, el traversează pasul Grand Saint-Bernard, în timp ce corpul de armată al generalului Moncey trece prin pasul
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
al trecerii Alpilor de către armata lui Bonaparte. Prin traversarea Alpilor de către armata de rezervă la 13 mai 1800 intervine Napoleon în cea de-a doua campanie din Italia declanșată de reocuparea orașului Milano de către austrieci. Trebuia să-i surprindă pe austriecii conduși de generalul Melas și să se năpustească asupra lor profitând de efectul de surpriză. Împreună cu armata de rezervă, el traversează pasul Grand Saint-Bernard, în timp ce corpul de armată al generalului Moncey trece prin pasul Saint-Gothard, iar corpul generalului Turreau se
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
Dorsaz, traversează cărările abrupte ale vârfului montan. Între 15 și 21 mai, trupele urcă munții și transportă tone de echipament, precum și tunurile adăpostite în trunchiuri goale de copaci pentru a fi cărate mai ușor. Artileria a fost întârziată de rezistența austriecilor de la fortul din Bard, dar restul armatei a ajuns la prima bătălie majoră de la Montebello. Napoleon a afirmat : Recucerirea Italiei de către Napoleon a favorizat apropierea de Spania aflată sub domnia regelui Carol al IV-lea. Interesele erau reciproce, regele vrea
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
către evrei, cerându-le a înlătura toate barierele dintre ei și restul societății. Aceasta, se afirma în apel, le va putea aduce emanciparea la care ei tânjesc. Discrepanțele dintre evrei s-au ascuțit în întreaga țară la scurtă vreme după ce austriecii au reprimat Revoluția din 1849-1849.În 1850 autoritățile austriece au cerut comunităților evreiești să propună sisteme de organizare oficială a cultului și a învățământului. Rabinul Meir Eisenstaedter, unul din fruntașii evreimii ortodoxe, sperase că reprimarea revoluției va readuce țara la
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
Frederic "Petru" baron Duka (Duca) de Kádár (n. 1756, Osijek (Slavonia) - d. 29 decembrie 1822, Viena) a fost un aromân, Feldzeugmeister împărătesc austriac și titular al regimentului maghiar de infanterie nr. 39, apoi consilier și conferințiar de stat al împăratului. Petru s-a înrolat în 1776 drept cadet al regimentului de infanterie valaho-ilir nr. 13 din Caransebeș. Datorită abilităților sale evidente a fost
Petru Duka de Kádár () [Corola-website/Science/330749_a_332078]
-
Britanii și Franței împotriva celor mai importanți membri ai Puterilor Centrale: Germania și Austro-Ungaria. Această situație i-a condus pe polonezi pe o pârghie politică, ambele parți oferind angajamente de viitoare concesii și autonomie în schimbul loialiății poloneze și a armatei. Austriecii au vrut să includă Congresul Poloniei pe teritoriul lor din Galiția, astfel încât, chiar înainte de război au permis organizarțiilor naționaliste să se formeze acolo (de exemplu, Zwiazek Strzelecki). Rușii au recunoscut dreptul polonez de autonomie și a permis formarea Comitetului Național
Polonia în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/330746_a_332075]
-
Zwiazek Strzelecki). Rușii au recunoscut dreptul polonez de autonomie și a permis formarea Comitetului Național polonez, care a sprijinit partea rusească. În 1916, încercarea de a câștiga srijinul polonez a Puterilor Centrale și să ridice o armată poloneză, germanii și austriecii au declarat un nou Regat al Poloniei (1916-1918). Noul regat a constat într-o mică parte a vechii Comunități, adică pe teritoriul Congresului Poloniei, deși au fost făcute unele promisiuni cu privire la o viitoare incorporare a orașelor Vilnius și Minsk. Regatul
Polonia în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/330746_a_332075]
-
dure ale jafurilor rusești a terenurilor din Polonia, i-a făcut pe aceștia să-și diminueze simpatia fără de ruși. În 1916, în încercarea de a crește sprijinul polonezilor pentru Puterile Centrale și pentru a ridica o armată poloneză, germanii și austriecii au declarat un nou stat numit Regatul Poloniei. Nou Regat, în realitatea, a fost doar un stat client sub armata militară și economică și era controlului politic al Reich-ului german, teritoriul său având să fie creat după război și avea
Polonia în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/330746_a_332075]
-
în Galiția a exacerbat situația deja disperată a civililor în zona de război, unde aproximativ 1 milion de refugiați polonezi au fugit spre est, în spatele liniilor rusești. Deși ofensiva rusă din 1916 i-a luat prins surprindere pe germani și austrieci, comunicațiile și logistică slabă i-a împiedicat pe ruși să profite pe deplin de situația lor. Un total de 2 milioane de militari polonezi au luptat cu armatele celor trei puteri de ocupație, si circa 450.000 au murit. Câteva
Polonia în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/330746_a_332075]
-
Poloneză, cel mai mare grup naționalist care s-a ridicat. Revolta s-a încheiat într-o luptă sângeroasă, atunci când țăranii au ridicat armele împotriva conducătorului rebelilor dominat de nobili, care a fost considerat a fi un tiran mai rău ca austriecii. Prin subscrierea de represiune militară dură din Austria, revolta eșuată i-a lăsat pe naționaliștii polonezi într-o poziție slabă de a participa la valul de revoluție națională care a traversat Europa între 1848 și 1849. Idealismul încăpățânat al acestor
Istoria Poloniei (1795-1918) () [Corola-website/Science/330745_a_332074]
-
Marii Britanii și Franței împotriva celor mai importanți membri ai Puterilor Centrale: Germania și Austro-Ungaria. Această situație i-a condus pe polonezi pe o pârghie politică, ambele părți oferind angajamente de viitoare concesii și autonomie în schimbul loialiății poloneze și a armatei. Austriecii au vrut să includă Congresul Poloniei pe teritoriul lor din Galiția, astfel încât, chiar înainte de război au permis organizarțiilor naționaliste să se formeze acolo (de exemplu, Zwiazek Strzelecki). Rușii au recunoscut dreptul polonez de autonomie și a permis formarea Comitetului Național
Istoria Poloniei (1795-1918) () [Corola-website/Science/330745_a_332074]
-
Zwiazek Strzelecki). Rușii au recunoscut dreptul polonez de autonomie și a permis formarea Comitetului Național polonez, care a sprijinit partea rusească. În 1916, încercarea de a câștiga srijinul polonez a Puterilor Centrale și să ridice o armata poloneză, germanii și austriecii au declarat un nou Regat al Poloniei (1916-1918). Noul regat a constat într-o mică parte a vechii Comunități, adică pe teritoriul Congresului Poloniei, deși au fost făcute unele promisiuni cu privire la o viitoare încorporare a orașelor Vilnius și Minsk. Regatul
Istoria Poloniei (1795-1918) () [Corola-website/Science/330745_a_332074]
-
în Galiția a exacerbat situația deja disperată a civililor în zona de război, unde aproximativ 1 milion de refugiați polonezi au fugit spre est, în spatele liniilor rusești. Deși ofensiva rusă din 1916 i-a luat prins surprindere pe germani și austrieci, comunicațiile și logistica slabă i-a impiedicat pe ruși să profite pe deplin de situația lor. Un total de 2 milioane de militari polonezi au luptat cu armatele celor trei puteri de ocupație, și circa 450.000 au murit. Câteva
Istoria Poloniei (1795-1918) () [Corola-website/Science/330745_a_332074]
-
sub stăpânire austro-ungară. Primele începuturi ale Oraviței sunt conjugate cu tendințele de dezvoltare a mineritului încă din vremea romanilor, fiindcă subsolul Oraviței era bogat în aur și aramă. Minele de aramă au fost exploatate atât de turci cât și de austrieci. În anul 1717, după victoria prințului Eugen de Savoia, Banatul care din 1522 fusese ocupat de turci, în urma căderii Timișoarei, trece sub stăpânire austriacă. Împăratul Carol al VI-lea și mai târziu fiica sa Maria Terezia au dat privilegii care
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
canal secret de râul Olt. Un pod rabatabil a fost instalat la intrare. Mai târziu, pivnițele au fost reamenajate în temnițe unde erau închiși șerbii care se revoltau. După trecerea Transilvaniei în stăpânirea habsburgică, în 1696, a fost preluată de austrieci și a devenit cazarmă, începând din 1699, și închisoare militară. În 1721, Făgărașul a devenit sediu al Episcopiei Române Unite cu Roma (greco-catolică), reședința episcopului fiind la etajul întâi al aripii de sud a castelului. Însă episcopul Ioan Giurgiu Patachi
Cetatea Făgărașului () [Corola-website/Science/329105_a_330434]
-
(n. 16 mai 1967 în Salzburg) este un regizor, scenarist, realizator de film independent și artist multimedia austriac. este implicat în numeroase proiecte de film și creații multimedia, lucrări personale sau de grup. Este cunoscut în special pentru filmele de scurt-metraj și pentru creațiile multimedia. Născut în Salzburg, Virgil Widrich și-a petrecut copilăria într-o casă veche
Virgil Widrich () [Corola-website/Science/329132_a_330461]
-
a casei de film Amour Fou Film specializată, în special pe sprijinirea tinerilor regizori și a producerii filmelor de artă ale acestora. În 2004 este ales membru al juriului pentru festivalul Ars Electronica și devine președintele Asociației Regizorilor de Film Austrieci, funcție deținută până în 2007. Este de asemenea ales membru al Academiei de Film Austriece. În perioada 2007-2010 este profesor la Universität für die angewandte Kunst și predă cursul de arte digitale. Din 2010 este profesor coordonator al programului de master
Virgil Widrich () [Corola-website/Science/329132_a_330461]
-
a castelului. Dealul a fost ocupat de armata prusacă în 1794. Insignia Regală a fost furată și niciodată recuperată (în afară de Szczerbiec). După cea de-a treia împărțire a Poloniei (1795) Wawel, ca un important punct defensiv, a fost modernizat de către austrieci, cu ziduri de apărare. A fost modificat interiorul castelului și unele clădiri dărâmate. În a doua parte a secolului al XIX-lea, austriecii au reproiectat zidurile de apărare, făcându-le o parte din fortăreață. Cu toate acestea, în 1905 împăratul
Castelul Wawel () [Corola-website/Science/329161_a_330490]
-
de-a treia împărțire a Poloniei (1795) Wawel, ca un important punct defensiv, a fost modernizat de către austrieci, cu ziduri de apărare. A fost modificat interiorul castelului și unele clădiri dărâmate. În a doua parte a secolului al XIX-lea, austriecii au reproiectat zidurile de apărare, făcându-le o parte din fortăreață. Cu toate acestea, în 1905 împăratul Franz Joseph al Austriei a dat un ordin ca trupele austriece să plece din Wawel. Lucrările de restaurare au început cu descoperirea Rotundei
Castelul Wawel () [Corola-website/Science/329161_a_330490]
-
un stat constituent al Sfântului Imperiu Roman, în ceea ce este acum nordul Italiei. Creat în 1395, incluzând douăzeci și șase de orașe și o zonă rurală largă situată între dealurile din Montferrat și laguna venețiană, ducatul a fost cucerit de austrieci în timpul războiului de succesiune spaniol, ca în 1714 Austriei să i se recunoască stăpânirea prin tratatul de la Baden. A rămas o posesie austriacă până în 1796, când este cucerit de o armată franceză condusă de Napoleon Bonaparte, și a încetat să
Ducatul Milanului () [Corola-website/Science/329249_a_330578]
-
de lung durată. Francezii, conduși acum de Francisc I, au reinvadat Milanul în 1515 și și-au reafirmat controlul în bătălia de la Marignano. Franța a luat prizonier pe Massimiliano, dar sunt din nou alungați în 1521, de data aceasta de către austrieci, care l-au instalat pe fratele mai mic al lui Massimiliano, Francesco Sforza al II-lea. După înfrângerea Franței la Pavia în 1525 și retragerea trupelor imperiale, Francesco a aderat în Liga de la Cognac împotriva împăratului, alături de Republica Veneției, Florența
Ducatul Milanului () [Corola-website/Science/329249_a_330578]
-
fost amplasat până în 1918 pe granița de nord a Austro-Ungariei. Vistula a marcat frontieră, dincolo de care se întindea Imperiul Rus, iar guvernele celor două țări nu au fost interesați de realizarea liniei, care altfel ar fi conectat Tarnów controlat de austrieci cu Kielce controlat de ruși. Orașul este situat de-a lungul drumului național nr. 73 (Varșovia - Kielce - Tarnów - Jasło), și aici drumul regional nr. 982 o ia spre est, până la Mielec, făcând Szczucin un nod de transport local. Numele orașului
Szczucin () [Corola-website/Science/329276_a_330605]
-
plătiți pentru participarea lor la lupta care viza desființarea insurgenților nobili polonezi. [9] Se estimează că aproximativ 1.000 - 2.000 nobili polonezi care au sprijinit revolta au murit în conflict. Potrivit lui Lerski, Dembowski a fost arestat și executat de către austrieci. Alții, cum ar fi Nance, Davies și Zamoyski explică însă altfel moartea sa. În conformitate cu aceste surse el a murit la 27 februarie în lupta cu armata austriacă, după o procesiune religioasă prin care a încercat să calmeze țăranii. Guvernul a
Revolta din Cracovia () [Corola-website/Science/329301_a_330630]