6,853 matches
-
în semiotica socială, poartă numele de multimodalitate (Kress, Van Leeuwen 1996, 2001, 2006; Van Leeuwen 1999, 2005). Ideea centrală a semioticii sociale (Hodge, Kress 1988; Kress, Van Leeuwen 1996, 2001; Van Leeuwen 2001, 2005; Iedema 2001; Jewitt, Oyama 2001) se axează pe modul în care persoanele folosesc "resursele" semiotice atât pentru a produce artefacte comunicative, cât și pentru a le interpreta, ceea ce este, de asemenea, o formă de productie semiotica, în contextul unor practici și situații culturale și economice specifice care
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pentru a produce artefacte comunicative, cât și pentru a le interpreta, ceea ce este, de asemenea, o formă de productie semiotica, în contextul unor practici și situații culturale și economice specifice care vor conduce către relații de putere. Semiotica socială se axează pe "sistemele semiotice prin determinarea lor socială și istorică" (de Grauwe 2003), punctul de plecare fiind lingvistică funcțională, în special afirmația lui M.A.K. Halliday (1994: 36) potrivit căreia sistemele semiotice au trei metafuncții: * ideaționala (propoziția că reprezentare) se
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
au trei metafuncții: * ideaționala (propoziția că reprezentare) se referă la structurile tranzitive care au un înțeles reprezentațional. Fiecare proces (relațional, material, mental, verbal, behavioral sau existențial) are anumiți participanți și are loc în anumite circumstanțe; * interpersonala (propoziția că schimb) se axează pe structuri de mod care exprimă un înțeles interacțional și relații sociale; * textuala (propoziție ca mesaj) este centrată pe structuri tematice care exprimă organizarea mesajului. De asemenea, o influență deosebită în conturarea cadrului teoretic al semioticii sociale a venit din partea
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
secvențelor discursive de referință (sdr) printr-o anumită "cronologie" necesară a unor scheme. Având în vedere efectele intenționate ale unui mesaj/ unei promisiuni (electorale), conținutul conceptual este compus, după cum menționează Pottier (1992: 224), din linii majore evenimențiale (SĂ = schemă analitică axată pe tipuri de evenimente statice sau evolutive) și din alegeri de intenții enunțiative (SAC = scheme analitice construite), care însoțesc și controlează permanent enunțarea. Acest model al parcursului enunțiativ al lui Pottier depășește analiza lexicala descriptiva pentru a pătrunde într-o
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a predicației (SP = schemă predicației cu cinci variabile: existența З, trăsături α, localizare λ, proces cognitiv μ și activitate β), atrăgând implicit o teorie semantica a actanților/ rolurilor tematice (SE = schemă de interpretare) și o analiză sintactico-semantică (SR = schemă rezultativa) axată pe patru categorii operaționale (timpul, aspectul, modalitatea și determinarea), care sunt, de asemenea, utilizate în metodologia semioticii pasiunilor (vezi I.2.c.2.). Pornind de la definiția oferită de Foucault 11 enunțului și subliniind obligativitatea câmpului enunțiativ, am conceput (Cmeciu C.
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
lume obiectivă, dotată cu sens. G. Bachelard și G. Durând au corelat vitalitatea imaginilor cu subiectul, ancorând stabilitatea acestora în structuri figurative. Analizând problemă imaginarului, G. Durând reconstituie un traseu antropologic al imaginilor (Wunenburger [1997] 2004: 97). Formarea imaginilor se axează pe trei sisteme reflexologice (reflexe posturale, digestive și posturile sexuale). Dincolo de această infrastructură a sintaxei imaginilor, se află o semantica simbolică. Aceasta se înscrie în imaginarul cultural, subiectul producător de imagini fiind un subiect istoric. * hermeneutica (K. Jaspers, M. Heidegger
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
facem distincția între conținutul manifest al imaginii produse de mass-media și imaginile realității sociale. * marketing (Ph. Kotler, W. Olins). Ph. Kotler ([2003] 2004: 63) asociază imaginea cu marketingul emoțional, care depășește marketingul avantajelor. Metodă folosită în construirea imaginii produsului se axează pe un arhetip puternic înrădăcinat în subconștientul colectiv. Dacă Apple Computer va fi corelat cu o adolescentă, IBM va fi bunica înțeleaptă. Dacă Berea Bucegi este românul din comunism, Tuborg este tânărul postmodern liber să se exprime. * relații publice (J.
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
van Riel 1995: 73) în care organizația se exprimă, se dezvăluie sau se etalează în relație cu actorii externi (Vlăsceanu 2003: 21). Dacă identitatea corporativa este asociată cu modelarea favorabilă a impresiilor altora, fiind centrată pe simboluri, identitatea organizațională se axează pe trăsături centrale și relativ permanente ale organizației, fiind centrată pe șine (van Riel 1995; Vlăsceanu 2003; Coman 2009). Thierry Libaert și André De Marco (apud Coman 2009: 214) includ în cadrul identității organizaționale, ansamblul de caracteristici fizice, concrete ale unei
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Hall, ne ghidează către un alt sistem semiotic social, modalitatea, ai cărui indicatori principali sunt culoarea (saturația), contextualizarea sau perspectiva. Interacțiunea între cele două realități din interiorul și exteriorul ramei/ cadrului transforma un text vizual într-un discurs care se axează pe captarea subiectului (iconicitatea realității privitorului) prin fotografie (indicialitatea formalismului) de către fotograf (simbolicitatea expresionismului). ÎI.2.b. Promovarea culturii vizuale Burberry Această formă de "prizonierat" în "turnură pictorială" pe care o trăim în secolul al XXI-lea implică, potrivit lui Schirato
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
care îl vom analiza contopește simțul olfactiv cu cel vizual. Senzorialitatea și sensibilitatea (Boutaud [1998] 2003: 89) dincolo de orice imagine a unui parfum pot fi interpretate prin "dublă ipoteza puternică" a lui Greimas (apud Floch [1995] 2000: 92-93). Aceasta se axează pe diferența între semiotica vizuală și cea figurativa. Semiotica vizuală cu semnificanții (suprafețe colorate, linii etc.) care formează un sistem corespunde sistemului semiotic al compoziției din metodologia propusă de van Leeuwen, iar semiotica figurativa, dependentă de primă, activează o "schemă
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
care menține echilibrul, greșeală majoră fiind asumarea unor roluri de experți de către prea multe persoane. Vom interpreta sentimentul de frica dominantă pentru o criză prin semiotica pasiunilor și cea a acțiunii (Greimas, Fontanille [1991] 1997). Studiul de caz se va axa pe cele patru sisteme semiotice din semiotica socială în cadrul procesului de modulare corporatistă a Agricolă Internațional Bacău, cea mai mare companie de procesare a cărnii de pui din România. Interdisciplinaritatea dintre semiotica socială (Hodge, Kress 1988; Kress, van Leeuwen 1996
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
compoziție, modalitate, participanți interactivi), utile pentru decodarea imaginii mentale și vizuale corporatiste. Vom utiliza termenul "imagine", cu toate ca Grunig et al. (1992: 33) preferă termenii "reputație", "percepție" sau "evaluare". Opțiunea pentru termenul "imagine" se datorează faptului că analiza noastră se va axa, de asemenea, pe imaginea reclamei realizate de Agricolă Internațional Bacău și Tempo Advertising în timpul crizei aviare din 2006; * modurile de existență (actualizare, virtualizare, potențializare și realizare) din semiotica pasiunii vor sugera etapele care trebuie realizate în cadrul evoluției unei organizații de
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
re)câștiga legitimitatea corporatistă, are o dublă consecință: * pe de o parte, ca și în semiotica, se atribuie o importanță deosebită subiecților/ participanților interactivi și percepțiilor acestora; * pe de altă parte, mixul identitar ar trebui să cuprindă un alt triunghi axat pe publicuri, mediu și reputație (Balmer 2001: 263) După cum am menționat, frica este sentimentul de vârf prin care trec membrii organizațiilor/ companiilor și o parte a publicurilor implicate, cum este cazul studiului nostru. Gripă aviară și boală vacii nebune pot
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pe participantul-experimentator și participantul-agent: * un sentiment de agitație și anxietate cauzat de prezență sau iminentă pericolului; * un motiv de conștientizare a groazei. Vom plasa această configurație a fricii în cadrul tensivității forice, la nivelul precondițiilor. Sciziunea de la ordine către dezordine se axează pe conștientizarea participantului semiotic care, pentru a depăși această stare de anxietate, trebuie sa atribuie noi valente fiduciare obiectelor deja existente. Acest proces de (re)construcție a semnificației corespunde modulației devenirii, adică unui mod de a salva (organizația/ compania) de la
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pe de o parte, există frică colectivă a unor pericole sau obiecte străine; de exemplu, un dușman străin (gripă aviară este de origine asiatică) sau, pe de altă parte, există o frică mai intimă, care ia ființă din conflictele sociale axate pe verticală. Acțiunea de omorâre a păsărilor pe care țăranii din România au trebuit să o realizeze este un mod de obedienta față de autoritățile oficiale, chiar dacă această practică s-a dovedit a nu fi foarte eficientă. Vom corela această abordare
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
biologic de mare performanță rezultat: creșterea exporturilor 1997-2002 "A invatat ..." Veșnic elev strategia Agricolă: noi proiecte, privatizarea societăților cu capital de stat preluate în locație de gestiune 2003-2004 " Și-a definit valorile ..." Continuu inovator strategia Agricolă: lansarea unui nou brand axat pe valori, precum tradiție și excelentă, pasiune și seriozitate, diferența și responsabilitate, promovarea unui profil general și calitatea produselor (carne în carcasa și tranșată, ouă și praf de ouă, salamuri crude uscate, preparate fierte și afumate, produse tratate termic și
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Rolurile tematice sunt: * agent: EU (Ion Iliescu); * pacient abstract: "reforma", "priorități de ordin social" (pensiile, alocațiile, program național de sprijinire a tinerilor), "politica fiscală (reducerea impozitelor)", "lupta împotriva corupției", "Biserică, Școala, Armata"); * beneficiari impliciți: cetățenii români • schemă de predicație se axează pe un proces acțional dominant constructiv β. • schemă rezultativa. Proiectat pe axa viitorului, procesul acțional are o aspectualizare incoativa, dar în același timp o aspectualizare continuativa pe plan internațional ("există un consens deplin între opțiunea mea politică și opțiunile tuturor
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Rolurile tematice sunt: * agent: Ion Iliescu; * pacient abstract: "integritatea teritorială a țării și caracterul de stat național unitar al României", "formă de guvernământ", "legile", "drepturile cetățenilor"; * instrumente destructive: "măsuri aventuriste" care să afecteze negativ pacienții abstracți. • schemă de predicație se axează, spre deosebire de SAC 2, pe un proces acțional dominant destructiv β ("a se opune", "a nu acceptă"). • schemă rezultativa. Se observă același timp, viitor, care conduce către o modalitate volitiva virtualizantă, dar, de această dată, printr-o aspectualizare terminativa a unor
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de apartenență și dragoste B. instituțională modernizarea țării nevoi de realizare de sine program național de sprijinire a tinerilor nevoi de prețuire și nevoi de realizare de sine Discursul lui Emil Constantinescu 1. PLANUL 1 = cp (sdr). Corpusul discursiv este axat pe patru mari scheme analitice construite (SAC). SAC 1 = "Eu sunt astfel." SAC 2 = "Guvernul va asigura României x." SAC 3 = "Eu mulțumesc oamenilor." SAC 4 (SAC 4.a. (SAC 4.b.)) = "Eu îmi amintesc de o vizită la Sfântă
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
realizată pe un proces identitar (α) de apartenență. Dar unul dintre termenii identitari a intrat deja într-un proces acțional (β s-a acceptat deja, cu un program bine stabilit). • schemă rezultativa. Schemă de predicație prin cele două procese este axată pe o aspectualizare continuativa, începută în trecut (vezi β) și care trece prin axa prezentului (α reprezint). Concluzia firească ar fi că timp de patru ani (1992-1996), Emil Constantinescu a fost președintele României, fapt care situațional este eronat. Vom analiza
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
celui care a fost președinte între 1992 și 1996) ne poate conduce către un parcurs discursiv greșit. Cel care a fost președintele României pe timpul celor patru ani a fost Ion Iliescu. Antidiscursul lui Emil Constantinescu, după cum singur îl definește, se axează pe următoarea schemă evenimențiala: Diferența politică între un partid la guvernare (PDSR) și unul în opoziție (CDR) se poate observa și la nivelul parcursului discursiv: în mare parte, cele două dispuneri ale predicațiilor sunt în oglindă (a se observă poziția
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
CDR nu atacă discursiv nerealizarile celor de la guvernare, ci, mai degrabă, se proclama singur ca fiind membrul unei formațiuni care a câștigat alegerile. Secvență discursiva referențiala cuprinde o schemă analitică simplă, si anume SAC 2, care ar trebui să fie axată pe promisiuni economice. Dar dimpotrivă, aceasta se rezumă la următoarele sintagme: "liniște, echilibru, prosperitate, pace" și "bucățică de fericire", care coincid, mai degrabă, cu o nevoie de prețuire de sine și o pulsiune propagativă. Serge Tchackotine Promisiuni "economice" Emil Constantinescu
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
fi tentați să afirmăm că domeniul anticipației a fost suprimat, astfel parcă refuzând ideea contractului și dându-i contracandidatului posibilitatea de a-și lansa propriul pact cu românii. Dar o astfel de interpretare este eronată, deoarece mesajul final s-a axat pe satisfacerea unei nevoi spirituale. 5. Intertextualitatea este procedeul discursiv care ne ajută să înțelegem aparentă eliminare a promisiunilor economice. Activând domeniul memoriei prin imaginea-parabolă a lui Corneliu Coposu, Emil Constantinescu încearcă să persuadeze votanții prin stereotipia "Românii sunt credincioși
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
și ale discursului politic coincid. Dacă luăm drept suport teoretic conceptul de "amestec" (blending) al lui Fauconnier și Turner 43 (2002), lupul va fi spațiul mental-sursă pe care datele empirice (FIG.2 și textul electoral al lui C.V. Tudor) se axează. Dar în ambele cazuri este vorba despre un lup metamorfozat, si anume cel inventat de Frații Grimm și de Ion Creangă. Astfel, devenim martorii unui "flux cognitiv" (I.1.), care are loc în cadrul modelarii noului lup, un proces bazat pe
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
voturile, cu voce prefăcuta, nu sunt altceva decât Lupul din "Capră cu trei iezi", care abia așteaptă să îi deschideți, pentru a va înghiți pe nerăsuflate. Nu deschideți ușa la hoți, la impostori, la mafioți! Structura narativa pe care se axează piesă verbală metafictivă a lui C.-V. Tudor poate fi analizată prin sistemul semiotic al lui Kress și van Leeuwen (2006): a) participanți reprezentați și participanți interactivi. Elementele deictice (pronumele personale) sunt indici ai participanților creați de C.-V. Tudor
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]