4,354 matches
-
pe neașteptate și s-o găsească citind-o, ceea ce i-ar fi displăcut foarte mult. Pearl ținea să ascundă față de Hattie fascinația obsesivă pe care o exercita bătrânul asupră-i. Până acum reușise să nu-i trezească bănuielile. Bătrânul îi bântuia visele, înconjurat de acea aură de teamă și bucurie pe care le resimțise în aventura cumpărării pălăriei. Știa că trebuie să se comporte cât se poate mai bine, că nu avea voie să facă vreun pas greșit. Și, mai presus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Poate își imagina numai, că-și apăsase palmele pe geamul din spate și își proptise picioarele pe pietrișul de pe chei ca să facă mașina să alunece în canal. De bună seamă era o pură fantezie, câte imagini de violență nu-i bântuiau visurile! El nu era decât o târâtoare nevolnică, iar violența lui ținea numai de domeniul fanteziei. Își spuse: „Nu mai pot continua în modul ăsta. Trebuie să sfârșesc, într-un fel sau altul, relația mea cu Rozanov. O să mă duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ucide. Fiecare dintre reacțiile de până atunci ale profesorului fusese ceva ce George putuse asimila, ceva împotriva căruia mai putea exista o soluție. Dar în fața izbucnirii de acum nu se mai putea face nimic. În dimineața de joi, George fusese bântuit de gândul sinuciderii. Își imaginase diverse feluri de a muri în prezența lui John Robert, ba chiar o înscenare a morții în așa fel încât John Robert să fie acuzat că-l asasinase. Dar toate asemenea fantezii nu-l puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
jos la el, cu zâmbetul acela radios, dement. Pe Tom îl dureau umerii în locurile în care se înfipseseră degetele lui George. Și avea senzația că fusese zvârlit pe scări cu un picior în fund. Imaginația îi era complet otrăvită, bântuită de viziuni demonice, respingătoare. O revedea pe Hattie în chip de vrăjitoare, o zână rea, o ademenitoare în ispită, o păpușă diabolică aruncată în chip de momeală, care-i ruinase, cu nepăsare, inocența, libertatea. Și-o figura într-o uniformă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cu Diane! Oare așa va fi?“ Ruby continua să se zgâiască la ea. Alex își spuse: „Vrea să fac ceva pentru ea? S-o invit în salon și s-o răsfăț? Vrea s-o... s-o sărut...?“. Asemenea lucruri ciudate bântuiau mintea lui Alex, care avea impresia că Ruby i le inspirase. Nimic n-ar fi împiedicat-o să ia mâna lui Ruby în mâna ei și să-i spună: „Ruby, dragă, suntem împreună de foarte multă vreme, încă de pe când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
deși se străduiseră, să reia conversația purtată cu o zi în urmă. În cele din urmă, din tăcerea lui și din lacrimile ei care nu mai conteneau, se înfiripă adevărata discuție, îngrozitoarea discuție, și toate pricinile de spaimă care o bântuiseră pe Hattie ieșiră la iveală. Acum se uita la lumina leșioasă a zorilor și își simțea fața ca de piatră. — Nu vreau să încetăm discuția până ce nu ajungem la o concluzie, la un sens, până ce nu stabilim o înțelegere, până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ajuns, s-au oprit să-și tragă sufletul. Marandă, Marandă. Nu știu cum, dar casa mi se pare pustie. Mă întreb ce căutăm noi aici? Cine ne mai așteaptă? Nimeni! Doar vântul care o întețit focul din gârlă și o rămas să bântuie prin cenușa din sufletele noastre. Atâta o mai rămas, Marandă. Cine ne-o blăstămat să nu avem liniște? Cine? Da’ așa-i. Dacă nu-i să fie, nu este și pace... Când au intrat în casă, Toaibă s-a lăsat
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
sprâncene, neîndrăznind să ridice nasul din țoiul cu rachiu... Tăceau mormânt! 115 Toadere, băiete, liniștește-te, că nu-i bine să te încontrezi cu aiștia. Ș-apoi nu poți schimba mersul lucrurilor de unul singur. Tu nu ai văzut cum bântuie zi și noapte mașinile cu tot felul de nechemați? Apoi din când în când afli că o dispărut ba unul ba altul? - căuta să-l tempereze Făcutu. Cum să nu? Da’ ce vrei să fac? Să tac ca mutu’? Nu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Virgil Diaconu, apărut la Editura Valman din Rm. Sărat, în 2011, este radiografia unei sensibilități exacerbate de interacțiunea cu un univers pe care poetul îl percepe ca fiind dominat de trei forțe: Dumnezeu, Femeia și Dobermanul politic, polarizând antinomiile care bântuie lăuntrul lui sufletesc (surâsul cosit de neliniști), pe de o parte, mereu revoltat împotriva nefirescului, simțit cu disperare în jur, într-o democrație purulentă, dar, pe de altă parte, hipersensibil la frumusețea feminină ale cărei date sunt omniprezente, elemente ale
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
și aluzie la „viața de câine” - oricum, una dintre înfățișările universului citadin inventariate în carte -, poezia Victoriei Milescu parcurge un traseu inițiatic, ale cărui trepte se disting numai prin citirea întregului: înregistrarea „reliefurilor” cotidianului, din perspectiva unui „tu” impersonal (Tot bântuind din cameră-n cameră / pe scările spiralate / ce duc spre tavane inundate de corpuri cerești / traversând holuri, săli, coridoare / cu umbre topindu-se în pereți / încurcândute în draperii, sonerii, panoplii); implicarea pasageră în orizontul existențial al unor semeni (Cum se
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
pe deplin cu orice alt loc prin care și poartă pașii sau doar gândurile, fiindcă rana desprinderii de primul este nevindecabilă. De aceea, își proclamă statutul de căutător neliniștit a ceva ce știe că nu va regăsi nicicând: Neundele îmi bântuie făptura. Iar salvarea aproximativă o poate afla doar în cuvinte: Sunt beat de-atâta dor și noaptea / pe masă-mi cade capul pe cuvinte - așa cum clamează poetul, parafrazând atitudinea dionisiacă a lui Lucian Blaga (Sunt beat de lume și-s
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
las deoparte. După ce ducele a ocupat Romagna și a constatat că fusese condusă de stăpâni incapabili, care mai curând îi jefuiseră pe supuși decât îi guvernaseră, și astfel le dăduseră motiv de dezbinare, iar nu de unire, încât provincia era bântuită de hoți și de tâlhari și în tot felul tulburată, socoti că, pentru a-i reda pacea și a o aduce sub ascultarea puterii suverane, era necesar să-i asigure o bună guvernare. De aceea, puse în fruntea ei pe
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
a anului 1412, într-o familie nu prea înstărită de țărani, care își avea sălașul în satul Domrémy. Era cel de al cincilea copil al lui Jacques d’Arc și al Isabellei. A venit pe lume într-un timp istoric bântuit de mari frământări sociale, politice și, mai ales, militare și religioase. Cauza acestora avea mai multe componente, dominante fiind amplificarea eforturilor de impunere a religiei catolice și dorința puzderiei de conți, duci, prinți și episcopi de a dobândi putere prin
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
limbă turcă, sa adresat sultanului cu brațul drept pe piept. - Mărite Sultan, îngăduie supusului vostru uns, să se adreseze, cu cea mai profundă cuviință și respect. Ca să pot fi de vreun folos, domn înscăunat în țara mea, în aceste vremuri bântuite de revolte și opiniuni subversive, rogu-vă, Mărite Sultan, să observați că mai peste tot în Europa, febra mândriei naționale bântuie printre generațiile tinere, ca și printre cei mai așezați la minte, ca un simptom molipsitor, de innoire. De aceea
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
mai profundă cuviință și respect. Ca să pot fi de vreun folos, domn înscăunat în țara mea, în aceste vremuri bântuite de revolte și opiniuni subversive, rogu-vă, Mărite Sultan, să observați că mai peste tot în Europa, febra mândriei naționale bântuie printre generațiile tinere, ca și printre cei mai așezați la minte, ca un simptom molipsitor, de innoire. De aceea, Mărite Sultan, aș cere îngăduință de ami accepta arbirarea drapelului național, ca și la umele ocazii și sărbători de tot felul
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
Aflat la a treia carte, dl. Gh. Târziu își menține aria tematică în zona durerilor omenești și a revoltei împotriva tuturor nedreptăților ce bântuie neamul românesc în ultimii 60 de ani. În paralel, poezia sa se constituie și într-o biografie personală, de unde și interesul lectorului, din totdeauna dornic să descopere în spatele cuvintelor - omul. Și prin om se dezvăluie întregul angrenaj social cu toate
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93039]
-
politic terorizant și umilitor, și, în ciuda realităților dezolante, visează la veșnicia satului cu tradiționalele lui elemente din secolul trecut: câini vrednici, oi, casă din chirpici, din bârne sau cărămidă. Gheorghe Târziu deconspiră prin versurile sale adesea fruste, un suflet elegiac bântuit de dorul de țară, de casa părintească, de copilăria dusă, de revolte antiguvernamentale postdecembriste. Cartea sa este un cânt al durerii și revoltei, cu vizibile transparențe biografice. Măcinat de dorul țării, ca orice emigrant, Gh.T. devine un cronicar al vieții
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93039]
-
știa să răspundă. Dar toată lumea bănuia că trebuia să urmeze ceva. Paradoxal, aproape toți am răsuflat ușurați în prima clipă când am auzit că în oraș au început furturile. Era primul lucru logic după multă vreme. Hoții au început să bântuie, ocrotiți de întuneric și de faptul că poliția era ca paralizată. Dar curând totul a luat proporții de coșmar. Au fost și câteva cazuri de fete prinse la căderea serii și violate. Într-o noapte, mai mulți indivizi au pătruns
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
de noapte singur, în loc să dorm într-o cameră normală. Stam cu o monedă bizară în mână, la doi pași de o mare la fel de bizară... și poate nu mai existam, murisem, iar pe țărmul acelei mări nu era decât fantoma mea bântuită de insomniile unor vinovății nelămurite, dar ireparabile... Din neatenție am scăpat moneda și oricât am răscolit nisipul în jurul meu n-am mai găsit-o. Parcă o înghițise marea din nou. Acum vântul mă izbea în față cu stropi de apă
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
împotriva întregii lor mulțimi nu va fi schimbată, și din pricina nelegiuirii lui niciunul nu-și va păstra viața. 14. Sună trîmbița, totul este gata, dar nimeni nu merge la luptă; căci urgia Mea izbucnește împotriva întregii lor mulțimi. 15. Afară bîntuie sabia, în casă ciuma și foametea! Cine este la cîmp, va muri de sabie, iar cine este în cetate, va fi mîncat de foamete și ciumă. 16. Fugarii lor, cînd scapă, stau pe munți, ca niște porumbei ai văilor, văitîndu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Școala Gimnazială Dumbrăvița Dulce vară, dulce soare! Amurgul ultimei zile de vară Se stinge-ncet și parc`afară Este toamnă? Ziua se scurge tot mai tare Vântul ăsta-i tot mai mare. Soarele-i plecat de mult... La culcare! Luna bântuie pământul Trimițând la noi lumina Tot din aia, temătoare! Și din cer ... Pic-pic-pic-pic! Uite ploaie! Unde-i al meu soare drag? Care-mi bate în hamac Vara-ntreagă, Zi- lumină! Ce mă fac? Unde-s razele pline de aur Care
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
să fie vizitate noaptea. Ar însemna să pierdem, cel puțin, o oră la coadă și nu ne-ar mai rămâne timp pentru bazar. Așa că renunțăm, chiar dacă se aud niște regrete bărbătești. Continuă să burnițeze. E ora 12. Până la 14, vom bântui prin bazar. Toată lumea salută ideea. Ni se atrage, însă, atenția că în bazar ne putem rătăci și că aceia dintre noi care nu vor ajunge la autobuz până la ora 14 vor trebui să se descurce singuri pentru a ajunge la
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
aparențele. Îmbrăcămintea excentrică. Bicicleta pe care o coboară la fiecare escală. Și nu știm cum să împăcăm cu ele aspectul studios al personajului. Se zice că tatăl său e milionar și că Theo a făcut studii strălucite înainte de a fi bântuit de reverii teroriste. Ar fi, după unele zvonuri, un foarte avizat filolog. Cam straniu, dar tobă de carte. Silueta lui fină, fragilă, vulnerabilă pare să facă legătura dintre bibliotecă și ospiciu. Pe vas, e mereu preocupat. Apare pe neașteptate, căutând
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
adică înainte de închiderea înscripțiunilor, cari, din cauze neprevăzute de întîrziere, se vor închide înainte de vreme. De când s-a început căldurile de primăvară eu m-am îndreptat foarte mult și astfel se vede că scap de toate relele câte m-a bântuit în iarna aceasta. Noutăți nu am de a vă spune, decât doar că scumpetea devine din zi în zi mai nesuferită. Mi-ar trebui un pardes[s]us, pentru că pe o vreme așa caldă nu pot îmbla cu paltonul, apoi
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
noaptea asta, părinte, dar mâine am să plec. Cum ți-i voia, fiule, dar nu-i nici o grabă și nici o pagubă dacă ai să-mi ții de urât mai multă vreme. Poate până atunci îi scăpa de gândurile care te bântuiesc, după cum am băgat eu de seamă. Te-oi ajuta și eu după puterile mele și cu ajutorul lui Dumnezeu îi scăpa de ele. Părinte...nu știu cum să-ți spun, dar...eu nu sunt bolnav. Îi drept că mă muncesc niște gânduri, dar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]