5,096 matches
-
Pan), rămâne, cu lumea lui „de ciobani și doine”, în orizontul, mai mult plastic, al sămănătorismului. Căutarea armoniei muzicale, mirajul purității conferă rezonanțe proprii unui limbaj poetic ce sună adesea ca o reminiscență (Simfonia rustică). Logodna alegorică cu moartea, din Baladă de Sânziene, aduce reușite transparențe feerice și cadențe de rit mioritic, în timp ce fluxul metaforic dezlănțuit în jurul motivului magic al „vestirii”, din poemul Împăratul, și viziunea unui destin glorios hărăzit românilor nu acoperă nici tezismul concepției, nici convenționalismul artizanal al autorului
BUGARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
1968-1973), ambasador al României la Atena (1973-1982), director în Ministerul de Externe al României (1982-1984), director al Teatrului „C. I. Nottara” din București (1984-1990). În 1990 a înființat Editura Demiurg. B. s-a afirmat ca poet militant, versificând, după tipicul „baladelor” din anii ’50, teme curente ale epocii. Balada Cincisutistul (Premiul revistei „Almanahul literar”) este relevantă în acest sens. Spre anii ’60, limbajul poemelor devine mai sobru și tematica se diversifică, ajungând cu timpul să contrabalanseze temele-standard ale „angajării” în actualitate
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
-și cu deosebire cariera diplomatică. Un volum intitulat Monologuri paralele (1999) și cuprinzând un dialog epistolar cu Monica Anton dezbate probleme la ordinea zilei în anii ‘90. SCRIERI: Cincisutistul, București, 1952; Cu sufletul deschis, București, 1954; Tânărul mecanic, București, 1954; Balada împușcaților, București, 1955; Cântecele pământului natal, București, 1956; Orele cântatului cu copiii satului, București, 1956; Cu timpul meu, București, 1958; Să citim cu voce tare, București, 1960; Mă uit în ochii copiilor, București, 1962; Descoperirea familiei, București, 1964; În luna
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
românești în secolul XX, București, 2000. Ediții: Vasile Alecsandri, Poezii populare, pref. edit., București, 1956; Mihai Eminescu, Literatura populară, pref. edit., București, 1956; Spiridon Popescu, Pagini alese, pref. edit. București, 1959, Moș Gheorghe la expoziție, pref. edit., București, 1962; Miorița. Balade populare, pref. edit., București, 1961; I. I. Mironescu, Furtună veteranul, pref. edit., București 1961; Ion Slavici, Teatru, pref. edit., București, 1963; G. Coșbuc, Balade și idile, pref. edit., București, 1964; Octavian Goga, Opere, I-III, introd. edit., București, 1967-1972, Precursori
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
Popescu, Pagini alese, pref. edit. București, 1959, Moș Gheorghe la expoziție, pref. edit., București, 1962; Miorița. Balade populare, pref. edit., București, 1961; I. I. Mironescu, Furtună veteranul, pref. edit., București 1961; Ion Slavici, Teatru, pref. edit., București, 1963; G. Coșbuc, Balade și idile, pref. edit., București, 1964; Octavian Goga, Opere, I-III, introd. edit., București, 1967-1972, Precursori, introd. edit., București, 1989; Costache Negruzzi, Alexandru Lăpușneanu, postfața edit., București, 1973; Barbu Nemțeanu, Stropi de soare, pref. edit., București, 1973; Cartea înțelepciunii populare
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
din și în limba română. În tălmăcirea lui au intrat în circuitul cultural internațional opere importante ale literaturii române, acoperind toate genurile literare - poezie, proză, dramaturgie, eseistică, critică și istorie literară. Impunându-și un program ambițios în ceea ce privește poezia, a publicat Balade populare românești-Romanian Popular Ballads (1980), ediția bilingvă Tudor Arghezi, Poezii- Poems (1983), iar în colaborare cu Leon Levițchi, Mihai Eminescu, Poezii-Poems (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor). A alcătuit o antologie de poezie românească a secolului al XX-lea, pe care a
BANTAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285607_a_286936]
-
nădejde, București, 1978; Romanian Essayists of Today, București, 1978 (în colaborare cu Anda Teodorescu); Mihai Eminescu, Poezii-Poems, ed. bilingvă, București, 1978 (în colaborare cu Leon Levițchi); Marin Sorescu, The Matrix, București, 1978; Christian Art in Romania, I-IV, București, 1979-1989; Balade populare românești - Romanian Popular Ballads, ed. bilingvă, București, 1980 (în colaborare cu Leon Levițchi); Ion Lăncrănjan, The Dog’s Way, București, 1982; Willa Cather, Casa profesorului, București, 1982; Urmuz, Bizarre Pages, București, 1983; Tudor Arghezi, Poezii-Poems, ed. bilingvă, București, 1983
BANTAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285607_a_286936]
-
bețivi”, Adrian Păunescu, cenaclul Universitas, condus de Mircea Martin, devenit „centrul ocult al Bucureștilor” ș.a.m.d. Adevăratul, marele spectacol al cărții rezidă în limbaj. De altfel, în 2000 (după ce primise, în 1997, Premiul Orașului București pentru volumul de versuri Balada lui Daniel Bănulescu), apare Republica Federală Daniel Bănulescu. Statul de Nord & Statul de Sud, antologie somptuos-narcisiacă, la începutul căreia poetul notează: „deși cunoaște sute de colegi mai talentați decât el [...] autorul întrezărește pentru literatura română doar trei mari șanse: poetul
BANULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285612_a_286941]
-
talentați decât el [...] autorul întrezărește pentru literatura română doar trei mari șanse: poetul Daniel Bănulescu, romancierul Daniel Bănulescu și dramaturgul Daniel Bănulescu”. SCRIERI: Te voi iubi pân’la sfârșitul patului, București, 1993; Te pup în fund, Conducător iubit, București, 1994; Balada lui Daniel Bănulescu, București, 1997; Cei șapte regi ai orașului București, postfață Dan Silviu Boerescu, București, 1998; Republica Federală Daniel Bănulescu. Statul de Nord & Statul de Sud, cuvânt înainte Z. Ornea, îngr. și postfață Nicolae Țone, București, 2000; Daniel, al
BANULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285612_a_286941]
-
Z. Ornea, îngr. și postfață Nicolae Țone, București, 2000; Daniel, al rugăciunii (...prima jumătate a anului), București, 2002. Repere bibliografice: Andreea Deciu, O carte simpatică, RL, 1994, 11; Bucur Demetrian, Poetul - „un înger de vrajbă”, R, 1998, 4; Ion Roșioru, Balada lui Daniel, TMS, 1998, 4; Dan C. Mihăilescu, Desant ’98 și maestrul fără margarete, „22”, 1998, 20; Glodeanu, Dimensiuni, 233-235; [Daniel Bănulescu], PRA, I, 182-198; Alex. Ștefănescu, O nouă sensibilitate, RL, 2000, 29; Grigurcu, Poezie, I, 99-103; Cistelecan, Top ten
BANULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285612_a_286941]
-
BALADĂ, specie a epicii folclorice, în versuri. Termenul a fost introdus de V. Alecsandri, în 1852, în culegerea sa Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești) adunate și îndreptate, substituindu-l denumirilor populare cântec bătrânesc, cântec haiducesc sau cântec vitejesc. În Europa apuseană
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
BALADĂ, specie a epicii folclorice, în versuri. Termenul a fost introdus de V. Alecsandri, în 1852, în culegerea sa Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești) adunate și îndreptate, substituindu-l denumirilor populare cântec bătrânesc, cântec haiducesc sau cântec vitejesc. În Europa apuseană, b. însemna inițial o formă fixă a poeziei lirice, cântată în timpul dansului. Mai târziu ea a denumit cântecul epic popular, dar
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
Curte, antiotomane, antifeudale, familiale. În sfârșit, pornind de la cadrele structurale de gândire și mentalitate, au fost împărțite în b. aparținând gândirii și mentalității mitice (sau magice), gândirii și mentalității eroice, gândirii concrete și comportamentului realist. Surse: V. Alecsandri, Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești) adunate și îndreptate, I-II, Iași, 1852-1853; At. M. Marienescu, Poezia poporală. Balade culese și corese, I, Pesta, 1859, II, Viena, 1867; S. Fl. Marian, Poezii poporale din Bucovina, Botoșani, 1869; Miron Pompiliu, Balade populare române, Iași, 1870
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
fost împărțite în b. aparținând gândirii și mentalității mitice (sau magice), gândirii și mentalității eroice, gândirii concrete și comportamentului realist. Surse: V. Alecsandri, Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești) adunate și îndreptate, I-II, Iași, 1852-1853; At. M. Marienescu, Poezia poporală. Balade culese și corese, I, Pesta, 1859, II, Viena, 1867; S. Fl. Marian, Poezii poporale din Bucovina, Botoșani, 1869; Miron Pompiliu, Balade populare române, Iași, 1870; N. A. Caranfil, Cântece populare de pre valea Prutului, Huși, 1872; S. Fl. Marian, Poezii poporale
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
V. Alecsandri, Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești) adunate și îndreptate, I-II, Iași, 1852-1853; At. M. Marienescu, Poezia poporală. Balade culese și corese, I, Pesta, 1859, II, Viena, 1867; S. Fl. Marian, Poezii poporale din Bucovina, Botoșani, 1869; Miron Pompiliu, Balade populare române, Iași, 1870; N. A. Caranfil, Cântece populare de pre valea Prutului, Huși, 1872; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, I, Cernăuți, 1873; Teodor T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; G.
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Elena D. O. Sevastos, Cântece moldovenești, Iași, 1888; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel, cântece poporane, I, București, 1896; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folcloristice, I, partea I-
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel, cântece poporane, I, București, 1896; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folcloristice, I, partea I-II, București, 1900; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, vol. II: Balade, Sibiu, 1906; Tit Bud, Poezii populare din Maramureș, București, 1908; C. N. Mateescu, Balade, pref. N. Iorga
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
cântece poporane, I, București, 1896; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folcloristice, I, partea I-II, București, 1900; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, vol. II: Balade, Sibiu, 1906; Tit Bud, Poezii populare din Maramureș, București, 1908; C. N. Mateescu, Balade, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909; Iosif Popovici, Poezii populare române, vol. I: Balade populare din Banat, Oravița, 1909; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
1899; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folcloristice, I, partea I-II, București, 1900; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, vol. II: Balade, Sibiu, 1906; Tit Bud, Poezii populare din Maramureș, București, 1908; C. N. Mateescu, Balade, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909; Iosif Popovici, Poezii populare române, vol. I: Balade populare din Banat, Oravița, 1909; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete de-ale poporului, București, 1909; N. Păsculescu, Literatura populară română, București, 1910; Tudor Pamfile
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
II, București, 1900; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, vol. II: Balade, Sibiu, 1906; Tit Bud, Poezii populare din Maramureș, București, 1908; C. N. Mateescu, Balade, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909; Iosif Popovici, Poezii populare române, vol. I: Balade populare din Banat, Oravița, 1909; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete de-ale poporului, București, 1909; N. Păsculescu, Literatura populară română, București, 1910; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București, 1913; I. Bârlea, Balade, colinde și bocete din Maramureș, București, 1924
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
Iosif Popovici, Poezii populare române, vol. I: Balade populare din Banat, Oravița, 1909; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete de-ale poporului, București, 1909; N. Păsculescu, Literatura populară română, București, 1910; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București, 1913; I. Bârlea, Balade, colinde și bocete din Maramureș, București, 1924; Tudor Pamfile, Cântece bătrânești, doine, mustrări și blesteme, Tecuci, 1926; D. Furtună, Cântece bătrânești din părțile Prutului, București, 1927; N. Georgescu-Tistu, Folclor din județul Buzău, București, 1928; I. Diaconu, Ținutul Vrancei, București, 1930
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
București, 1930; C. Rădulescu-Codin, Comorile poporului, București, 1930; C. Brăiloiu, Cântece bătrânești din Oltenia, Muntenia, Moldova și Bucovina, București, 1932; I. Diaconu, Folclor din Râmnicu Sărat, I-II, Focșani, 1933-1934; Folclor din Transilvania, București, I-X, 1962-1990; Al. I. Amzulescu, Balade populare române, I-III, București, 1964; Folclor din Oltenia și Muntenia, I-XII, București, 1967-1989; Cristea Sandu-Timoc, Cântece bătrânești și doine, pref. T. Arghezi, București, 1967; Folclor din Moldova, București, I-V, 1969-1984; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
Nic. Densușianu, Vechi cântece și tradiții populare române. Texte poetice din răspunsurile la „Chestionarul istoric” (1893-1897), îngr. și introd. I. Oprișan, București, 1975; Al. I. Amzulescu, Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1981; Al. I. Amzulescu, Balada familială. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1983; Petre Caraman, Literatură populară, îngr. și introd. I. H. Ciubotaru, Iași, 1982; Lucia Berdan, Balade din Moldova, cu un capitol de etnomuzicologie de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu, Iași, 1986; O
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
I. Amzulescu, Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1981; Al. I. Amzulescu, Balada familială. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1983; Petre Caraman, Literatură populară, îngr. și introd. I. H. Ciubotaru, Iași, 1982; Lucia Berdan, Balade din Moldova, cu un capitol de etnomuzicologie de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu, Iași, 1986; O capodoperă a baladei românești: „Toma Alimoș”, îngr. și introd. Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, București, 1989; Al. I. Amzulescu, Cântecul popular din Muscel. MCF
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
și corpus de texte poetice, București, 1983; Petre Caraman, Literatură populară, îngr. și introd. I. H. Ciubotaru, Iași, 1982; Lucia Berdan, Balade din Moldova, cu un capitol de etnomuzicologie de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu, Iași, 1986; O capodoperă a baladei românești: „Toma Alimoș”, îngr. și introd. Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, București, 1989; Al. I. Amzulescu, Cântecul popular din Muscel. MCF, 1990, partea II; Ion Căliman, Cornel Veselău, Poezii populare românești. Folclor din Banat, București, 1996; Ion Filipciuc, Miorița străbate
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]