2,816 matches
-
toate relele și bunele trăite, prin operele create, Ion Iancuț știe ce lasă și va lăsa, cu prețul unui tribut care ne privește pe noi, toți. Fascinant și inconfundabil în plăsmuirile lui antropomorfe, în care palpita viziunile figurativului fabulatoriu renascentist, baroc sau suprarealist, într-o demonstrație de sublimare simbolist-metaforică, ni se confirmă și în acest recital de sculptură în bronz, dar și de teatralitate, Ion Iancuț, un artist cu apariții publice rarefiate în ultima vreme. Veronica Marinescu
Ion Iancuț () [Corola-website/Science/316478_a_317807]
-
asupra lumii fără valoare de care omul de geniu este nevoit să se detașeze. Strofa I este strofa temă având versurile grupate două câte două, în patru distihuri. "Vreme trece, vreme vine," "Toate-s vechi și nouă toate;" concentrează motivul baroc „"irreparabile tempus fugit"”, curgerea inexorabilă a timpului care în ciuda acestui fapt nu aduce nici o schimbare pentru omul de geniu care pare să retrăiască mereu aceeași zi întrucât nimic nu se modifică într-o lume a nonvalorilor. "Ce e rău și
Glossă () [Corola-website/Science/322460_a_323789]
-
este marcată de stoicismul antic. În manuscrisul 2269 Eminescu scria „"Om de spirit e acela care în fundul inimii lui râde de toți și de toate. Om de geniu e acela care râde de el însuși"”. Strofa a-II-a înglobează alte motive baroce precum dedublarea care se susține prin versurile "Tu așază-te deoparte," "Regăsindu-te pe tine," această idee find preluată din filosofia lui Epictet, Zenon, Marc Aureliu și Socrate. Este sugerată din nou efemeritatea vieții "Multe trec pe dinainte," "În auz
Glossă () [Corola-website/Science/322460_a_323789]
-
Palatul Harrach este un palat în stil baroc din Viena, Austria. El este localizat în cartierul Innere Stadt pe strada Herrengasse 9. Primul stăpân al domeniului a fost Peter von Mollard, a cărui copii, cinci la număr, au jucat un rol important la curtea vieneză. Erau oameni respectabili
Palatul Mollard-Clary () [Corola-website/Science/322469_a_323798]
-
de a face proiectul fațadei. De la Martinelli s-au folosit planurile de interior. Palatul a fost cumpărat în 1760 de Franz Wenzel, conte de Clary și Aldringen, care a continuat cu modificările. S-au pus grilaje sub ferestre și stilul Baroc Târziu s-a făcut simțit în camere. În sec. al XVIII-lea s-a modificat din nou fațada cu Eckrisaliten și pilaștri (Reisenpilastern). Mai târziu palatul a găzduit legația bavareză și muzeul de stat federal Niederosterreichi. Stricăciunile provocate de bombardamentele
Palatul Mollard-Clary () [Corola-website/Science/322469_a_323798]
-
restaurare incisivă cândva pe la începutul secolului XX, restaurare care a adus modificări serioase monumentului inițial, în primul rând învelitoarea acoperișului de șindrilă a fost schimbată cu țiglă profilată, iar acoperișul turnului prismatic de pe pronaos, deși imită un bulb de inspirație barocă, a fost îmbrăcat cu tablă zincată. Au fost mărite și ferestrele, care în partea superioară prezintă deschideri semicirculare. Tot cu aceeași ocazie se pare că bolta naosului și altarul au fost repictate, lucrare de slabă calitate artistică, cu multe spații
Biserica de lemn din Pietroasa de Sus () [Corola-website/Science/316861_a_318190]
-
35/0,25. Ferestrele mai noi sunt mai mari, ele au apărut în urma prelungirii bisericii cu 3 m, în anul 1858. Turnul clopotniță de deasupra pronaosului are două ferestruici pe fiecare latură și este împodobit cu un bulb de inspirație barocă. Pictura veche se mai păstrează doar în altar și pe bolta naosului. Ea a fost realizată de pictorul bănățean Gheorghe Diaconovici, după cum arată pisania din naos, scrisă în alfabet chirilic: „Zugrăvitu-sa aciastă Biserică în zilele împăratului Iosif alu ... cu
Biserica de lemn din Bătești () [Corola-website/Science/316870_a_318199]
-
Brădățel, aparține, planimetric, secolului al XVII-lea. Pereții săi de stejar înscriu un dreptunghi cu capetele nedecroșate, poligonale cu trei laturi. În partea apuseană, deasupra pronaosului spațios, se înalță o clopotniță zveltă, cu un foișor deschis și coif de factură barocă, învelit în tablă. Corpul turnului, dimpreună cu pantele line ale acoperișului, au fost îmbrăcate în șiță; cu prilejul reînnoirii acesteia, în anul 2007, au fost descoperite zece straturi suprapuse de ,prăștilă”, echivalentul a peste trei secole de istorie. Târnosirea s-
Biserica de lemn din Brădățel () [Corola-website/Science/316916_a_318245]
-
Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” datează din secolul XVIII. Construită din lemn, forma pereților imaginează o corabie, cu capul răsăritean semicircular, iar cel de vest terminat într-un poligon cu trei laturi. Clopotnița înaltă se termină cu un bulb baroc învelit în tablă. Ulterior intrarea de pe partea de vest a fost protejată de o polată pe pilaștri, iar în dreptul ușii de pe latura sudică s-a adăugat un pridvor deschis. Pictura interioară, executată în 1819 de un autor anonim, se remarcă
Biserica de lemn din Almaș-Săliște () [Corola-website/Science/316929_a_318258]
-
imobil nou cu scopul de a servi ca sediu al Tribunalului Cercual, al Judecătoriei Districtuale și al Cărții Funciare. Arhitectul vienez Ferdinand Fellner a proiectat o nouă clădire cu demisol, parter și două etaje, care a fost realizată în stilul baroc târziu. În partea din spate a imobilului a fost amenajată singura închisoare din districtul Suceava. După cum atestă actul notarial din 20 februarie 1902, proprietarul clădirii care servea ca judecătorie și închisoare era Justiaz - Aerar (Înalta Curte de Justiție). Tribunalului Cercual
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
și cea din altar au suferit anumite transformări față de forma inițială. Pe peretele din partea de vest, de sub tencuială s-a mai păstrat un chenar frumos sculptat sub formă de trifoi. Tâmpla bisericii din Hărțăgani este o frumoasă realizare în stil baroc, ce cuprinde și ușile împărătești. Elemente ale aceluiași stil baroc se regăsesc și la turnul clopotniței, ridicat deasupra pronaosului, cu un foișor viguros, dar bine echilibrat și fleșa înaltă și suplă, realizată din succesiunea de bulbi, cu învelitoarea din tablă
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
inițială. Pe peretele din partea de vest, de sub tencuială s-a mai păstrat un chenar frumos sculptat sub formă de trifoi. Tâmpla bisericii din Hărțăgani este o frumoasă realizare în stil baroc, ce cuprinde și ușile împărătești. Elemente ale aceluiași stil baroc se regăsesc și la turnul clopotniței, ridicat deasupra pronaosului, cu un foișor viguros, dar bine echilibrat și fleșa înaltă și suplă, realizată din succesiunea de bulbi, cu învelitoarea din tablă zincată; învelitoarea navei și altarului fiind din șiță. În apropierea
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
16 aprilie 1927, în orașul Deva. A lucrat ca scenograf de teatru și film, contribuind la realizarea filmelor "Anotimpuri", "De-aș fi... Harap Alb" (1965), "Steaua fără nume" (1966), "Zodia Fecioarei" (1966). Criticul Călin Căliman a lăudat decorurile somptuoase și baroce create de pentru filmul "De-aș fi... Harap Alb". De altfel, Ion Oroveanu a primit premiul pentru scenografie la Festivalul Național al Filmului de la Mamaia (1965). Ion Oroveanu s-a stabilit apoi în străinătate. A fost căsătorit cu prințesa Manuela
Ion Oroveanu () [Corola-website/Science/328954_a_330283]
-
întreaga regiune de vest a României pe secțiunea dedicată infrastructurii educaționale. Lucrările au durat până în vara anului 2013, în podul clădirii fiind amenajat și un spațiu pentru un observator astronomic. Sala festivă a colegiului, în care predomină elementele în stil baroc, este o încăpere special destinată evenimentelor oficiale (decernarea de premii, conferințe, serbări, festivitățiile de început/sfârșit de an școlar etc) prevăzută cu toate dotările tehnice necesare desfășurării unor astfel de activități. Aceasta a fost recent renovată, toate elementele arhitecturale fiind
Colegiul Național „Moise Nicoară” () [Corola-website/Science/328953_a_330282]
-
Doina Ionescu: pe partea dreaptă se regăsesc simbolurile antice ale locului, iar pe partea stângă cele medievale. La etaj, vizavi de treptele placate cu marmură, se află sala de ședințe mai mare de 200 mp, realizat în stil neorenascentist și baroc. Sala avea rolul de sală de ședințe încă de la început, dar, de-a lungul timpului, aici au avut loc baluri de caritate și concerte. Atunci au devenit funcționale balustradele aflate de-a lungul celor trei pereți decorați. Sala înaltă de
Palatul Administrativ din Deva () [Corola-website/Science/328980_a_330309]
-
ieșirea prin uși triple spre balconul aflat deasupra intrării. De aici se deschide o priveliște minunată spre cetate, spre piața din fața prefecturii, iar de aproape, pe fațada clădirii, se pot admira elemente decorative: stema familiei Corvin și decorațiunile în stil baroc, precum și cele manieriste. De aici se observă adânciturile făcute special pentru statui, care, conform proiectului original, trebuia să adăpostească sfinți și regi maghiari, dar, datorită bugetului mic, nu au fost niciodată create. În trecut, în aripile celor două extremități ale
Palatul Administrativ din Deva () [Corola-website/Science/328980_a_330309]
-
pictură arte figurative și-a extins în mod constant parametrii săi. Nicolas Poussin (1594-1665), un pictor francez al stilului clasic, a cărui opera prezintă în principal claritatea, logica și ordinea, si favorizează linia în detrimentul culorii, a servit ca alternativă stilului baroc mai mult narativ din secolul al 17-lea. El a fost sursa de inspirație majoră pentru artiștii de orientare clasică că Jacques-Louis David, Jean-Auguste-Dominique Ingres și Paul Cezanne. Creșterea artei neoclasice a lui Jacques-Louis David a generat în cele din
Artă figurativă () [Corola-website/Science/326007_a_327336]
-
Casa Karácsonyi, în care astăzi funcționează Muzeul de Istorie din Gherla, a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Construcția este situată pe strada Mihai Viteazul nr. 6, fiind cel mai elocvent exemplu de locuință barocă din Gherla. Între anii 1859-1930 a funcționat aici Seminarul Teologic Diecezan, înființat de către episcopul Ioan Alexi. În anul 1918, clădirea trece în proprietatea Episcopiei, fiind cumpărată, în timpul slujirii episcopului Iuliu Hossu, cu suma de 100.000 coroane. Abia din 1976
Casa Karácsonyi din Gherla () [Corola-website/Science/324988_a_326317]
-
care datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Axul central este marcat printr-un rezalit, unde se află un balcon realizat din grilaj metalic și consolă de piatră. Peste axul central se observă un fronton triunghiular drept realizat în stil baroc. Ferestrele sunt înconjurate de chenare cu acoladă dublă ce prezintă inflexiuni și motive decorative vegetale și hereldice în timpan. În continuarea fațadei se regăsește poarta de acces în curte. Aceasta are un chenar de piatră de profil concav la muchie
Casa Karácsonyi din Gherla () [Corola-website/Science/324988_a_326317]
-
de verdele acid. Mărginimea Sibiului: Săliște, Vale și Poiana - sate din jurul Sibiului, au dat importanți pictori de icoane. Printre cei mai pricepuți se numără Ion Morar (1815-1890): lucrarea sa „Cina cea de Taină” conservată la Sibiel reflectă o puternică influență barocă. Fiicele sale Emilia (1861-1931) și Elisabeta (1866-1939) i-au continuat activitatea, dar fără a-i egala calitatea. În această zonă este răspândită și icoana așa-numită „Prăznicar”, structurată în jurul unei reprezentări centrale a unui eveniment fundamental din viața lui Iisus
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
râu cu mortar de var, prin strădania ctitorilor: Andrei Iacobovici, soția acestuia Maria, cneazul Ștefan Pârva împreună cu hălmăgenii și leștiorenii. Mormintele ctitorilor se află în interiorul bisericii (intrare bărbați stânga și naos sub fereastra de nord). Biserica este construită în stil baroc având dimensiunile de 31/12 m. Frumoasa pictură în frescă de pe pereți, cât și de pe tâmplă, a fost executată în anul 1768 de către zugravii Gheorghe și Radu Zugravu, după cum arată inscripția de la proscomidiar. În anul 1867 biserica a suferit unele
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
au administrat până în 1995. Administratoare: Priorese: Clădirea actuală a bisericii, care este și ea numită Inseldom, este de origine romană (secolul al XI-lea) și se află pe fundații carolingiene. Bolta bisericii este în stil gotic, iar altarul în stil baroc. Plafonul arcuit din interior a fost executat în perioada 1468 - 1476. Biserica a fost echipată în 1688-1702 cu altare în prezent conservate. În 1954 s-au descoperit fresce romanice pe zidurile înalte ale sanctuarului. În partea de nord-vest a bisericii
Mănăstirea Frauenchiemsee () [Corola-website/Science/327443_a_328772]
-
30 surori, stareță fiind Johanna Mayer. Clădirea actuală a bisericii, care este și ea numită Inseldom, este de origine romană (secolul al XI-lea) și se află pe fundații carolingiene. Bolta bisericii este în stil gotic, iar altarul în stil baroc. Plafonul arcuit din interior a fost executat în perioada 1468 - 1476. Biserica a fost echipată în 1688-1702 cu altare în prezent conservate. În 1954 s-au descoperit fresce romanice pe zidurile înalte ale sanctuarului. În partea de nord-vest a bisericii
Frauenchiemsee () [Corola-website/Science/327442_a_328771]
-
zidurile înalte ale sanctuarului. În partea de nord-vest a bisericii se află turnul clopotniță, o emblemă a regiunii Chiemgau, care datează probabil din secolul al XII-lea. Cupola sa în formă de ceapă este realizată în anul 1626 în stil baroc. În cimitirul insulei aflat la nord de bisericii mănăstirii sunt înmormântați mai mulți artiști și savanți, precum pictorul Max Haushofer și scriitorii Wilhelm Jensen și Felix Schlagintweit. Acesta din urmă a făcut în romanul său "Ein verliebtes Leben" (1943) o
Frauenchiemsee () [Corola-website/Science/327442_a_328771]
-
mai scund și cu aspect mai greoi. Cele două turnuri comunică prin intermediul podului bisericii. În secolul al XVI-lea de peretele nordic al corului s-a alipit o sacristie, care în secolul al XVIII-lea a fost boltită în stil baroc. Corul a fost pictat de trei ori înainte de Reforma religioasă iar la degajarea din 1911 nu a fost recuperată nicio scenă completă. Decorul spațiului este întregit de un tabernacul încastrat. La fel ca majoritatea bisericilor fortificate din sudul Transilvaniei, biserica
Biserica fortificată din Dealu Frumos () [Corola-website/Science/326438_a_327767]