3,051 matches
-
cont., 180; Călinescu, Ist. lit. (1941), 855; Nichifor Crainic, Cronica măruntă, G, 1944, 3; Ion Ciocanu, Poezia lui Vladimir Cavarnali, „Limba română” (Chișinău), 1991, 2; Gheorghe Gheorghiu, Eseistul Vladimir Cavarnali, LA, 1992, 28 mai; Gheorghe Gheorghiu, Un mag al plaiurilor basarabene, „Moldova literară”, 1995, 139; Dicț. scriit. rom., I, 499-500; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 127-128. M.C.
CAVARNALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286146_a_287475]
-
Basarabiei” și la reviste în limba rusă. Autor al unor lucrări privind istoria scrisului și tiparului în Moldova, C. a fost preocupat și de valorificarea literaturii vechi (Petru Movilă, Varlaam, Dosoftei ș.a.) precum și a moștenirii literare a autorilor transnistrieni și basarabeni din prima jumătate a secolului al XX-lea (A. Mateevici, V. Harea, N. Smochină, D. Timonu ș.a.). SCRIERI: Poezia clasică moldovenească, Chișinău, 1968; Cartea și tiparul în Moldova în secolele XVII-XVIII. Schițe după materialele depozitate în URSS, Chișinău, 1977; Moldavskaia
CHIRIAC-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286207_a_287536]
-
există totuși „îngerul” Mihai Eminescu. SCRIERI: Lucrare de control, pref. Grigore Vieru, Chișinău, 1987; Salonul 33. 33 de poeme și o elegie rock, postfață Eugen Chiriac, Chișinău, 1989; Critica irațiunii pure, București, 1996. Repere bibliografice: Traian T. Coșovei, Tineri poeți basarabeni, CNT, 1992, 28; Traian T. Coșovei, Un tânăr poet basarabean, „Azi”, 1993, 9 august; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 243; Simion Bărbulescu, Poeți din diaspora, CL, 2000, 1; Cistelecan, Top ten, 82-84. M.C.
CHIRIAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286206_a_287535]
-
Grigore Vieru, Chișinău, 1987; Salonul 33. 33 de poeme și o elegie rock, postfață Eugen Chiriac, Chișinău, 1989; Critica irațiunii pure, București, 1996. Repere bibliografice: Traian T. Coșovei, Tineri poeți basarabeni, CNT, 1992, 28; Traian T. Coșovei, Un tânăr poet basarabean, „Azi”, 1993, 9 august; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 243; Simion Bărbulescu, Poeți din diaspora, CL, 2000, 1; Cistelecan, Top ten, 82-84. M.C.
CHIRIAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286206_a_287535]
-
prefațează volume din scrierile lui Alexandru Robot, Teodor Nencev, George Meniuc sau comentează unele poezii, nuvele și eseuri ale lui Em. Bucov, Gr. Adam, Iosif Balțan, David Vetrov, Bogdan Istru, N. Costenco, A. Lipcan, Andrei Lupan și ale altor scriitori basarabeni din anii ’20-’30 (Ani de luptă, 1969). De obicei, opera scriitorilor avuți în vedere, antologată sau numai prefațată de C., este încadrată adecvat în climatul literar al timpului. Dincolo de limitele ideologice, studiile sale au contribuit la cunoașterea valorilor literare
CIBOTARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286223_a_287552]
-
din anii ’20-’30 (Ani de luptă, 1969). De obicei, opera scriitorilor avuți în vedere, antologată sau numai prefațată de C., este încadrată adecvat în climatul literar al timpului. Dincolo de limitele ideologice, studiile sale au contribuit la cunoașterea valorilor literare basarabene. C. a manifestat interes și pentru moștenirea literară clasică (Mihail Eminescu, La școala lui Ion Creangă, Alecu Russo și contemporaneitatea, Vasile Alecsandri - critic și istoric literar). SCRIERI: Emilian Bucov, Chișinău, 1958; Studii literare, Chișinău, 1958; Ani de luptă, Chișinău, 1969
CIBOTARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286223_a_287552]
-
ulterioare, se scutură de balastul imagistic, nu însă și de transferul metaforic, considerat drept principiu definitoriu al gândirii poetice: Amforă (1972), Arbori îndrăgostiți (1977), Cerul de la Cepeleuți (1982), Izvoarele lui august (1984) ș. a. Temele și motivele sunt proprii întregii lirici basarabene postbelice: războiul și pacea, neliniștile spiritului, întoarcerea la izvoare, evocarea înaintașilor, etosul popular, graiul matern, menirea poeziei ș.a. C. a semnat mai multe cicluri evocând personalitatea lui Eminescu (Steaua Eminescu, 1997), precum și o carte de poeme - Peisaje în suflet (1985
CIOCOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286255_a_287584]
-
Teologie, cu sediul în Chișinău, a Universității din Iași, unde a activat până în 1938. Din acest an și până în 1949 va fi titularul cursului de istoria literaturii române vechi la Universitatea din București. Colaborează cu studii la „Cuvânt moldovenesc”, „Școala basarabeană”, „Revista istorică română”, „Analele Academiei Române” ș.a. Istoric și slavist, C. este un cercetător pe linia documentarismului erudit. Istoria veche se circumscrie, în viziunea sa, „unei lumi slave care ne înconjoară și cu care trăim într-o ajutorare spirituală” (Marin Bucur
CIOBANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
1915, în limba rusă), Dimitrie Cantemir, începuturile scrisului în limba română veche ș.a. Încununarea laborioaselor studii efectuate de-a lungul mai multor decenii o constituie lucrarea fundamentală, editată mai întâi în fascicole, Istoria literaturii române vechi (I, 1947). Problemele culturii basarabene au reprezentat o altă preocupare constantă a lui C. El a studiat fenomenul literar în conjuncție cu cel cultural-istoric, destinul pământului dintre Nistru și Prut în condițiile ostracizării spiritualității naționale, dând o serie de lucrări remarcabile, care și-au păstrat
CIOBANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
de orizont al evenimentelor istorice care și-au pus adânc amprenta asupra dezvoltării spirituale a regiunii, autorul arată că în condiții dure de deznaționalizare, cultura națională nu s-a putut manifesta decât răzleț și cu intermitențe. C. descrie dibuirile cărturarilor basarabeni „în lunga noapte de înstrăinare”, cei câțiva scriitori care au lăsat „încercări de literatură românească în sensul adevărat al acestui cuvânt”, fără a se ridica la nivelul înalt al culturii naționale din Principate, dovedind, de cele mai multe ori, un scris necultivat
CIOBANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
bună dreptate, că „atunci când cultura românească veche era amenințată să se stingă în Basarabia sub înrâurirea altei culturi, care dispunea de toate mijloacele unei culturi moderne și totodată imperialiste, acești scriitori modești par ca un sâmbure care a adus poporul basarabean la renaștere.” SCRIERI: Dosithei, mitropolit Soceavskii i ego knijnaia deiatelinosti, Kiev, 1915; ed. (Dosoftei, mitropolitul Moldovei și activitatea lui literară), tr. Ștefan Berechet, Iași, 1918; Contribuțiuni privitoare la originea și moartea mitropolitului Moldovei, Dosoftei, București, 1920; La Continuité roumaine dans
CIOBANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
spre un nou Eminescu, CRC, 1993, 21; Eugen Simion, Eminescu azi, L, 1993, 28; Z. Ornea, Eminescu cel dintotdeauna, RL, 1993, 44; Liviu Grăsoiu, Mereu Eminescu, VR, 1994, 2; Alex. Ștefănescu, Beția de idei, RL, 1994, 48; Z. Ornea, Fenomenul basarabean, RL, 1995, 8; George Muntean, Mihai Cimpoi, „Căderea în sus a Luceafărului”, LA, 1996, 5; Ioan Holban, Literatura română din Basarabia, CRC, 1996, 13-14; Alex. Ștefănescu, Prima istorie completă a literaturii române din Basarabia, RL, 1996, 18; Vitalie Ciobanu, Un
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
George Muntean, Mihai Cimpoi, „Căderea în sus a Luceafărului”, LA, 1996, 5; Ioan Holban, Literatura română din Basarabia, CRC, 1996, 13-14; Alex. Ștefănescu, Prima istorie completă a literaturii române din Basarabia, RL, 1996, 18; Vitalie Ciobanu, Un „avocat” al literaturii basarabene, „Contrafort”, 1996, 5; Theodor Codreanu, „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia”, „Porto Franco”, 1996, 6; George Muntean, O scriere fundamentală, LCF, 1996, 29; Mircea Anghelescu, Ieșirea din provincie, LCF, 1996, 29; Cristian Livescu, „Basarabenismul” și presiunea identitară, CL
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
nevoie. Cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la răpirea Basarabiei, pomenind despre mazilii din codrii Bâcului - adică a ținutului care se întindea de la Ungheni spre mânăstirea Chipriani până la gurile râului Bâcu, istoricii vorbeau despre stratificarea socială a teritoriului basarabean: „Boierii Moldovei din Basarabia au fost recunoscuți de Rusia drept clasă privilegiată. După boieri, pe scara claselor sociale vin boiernașii, clasă formată din amploaiații inferiori ai Moldovei și într-însa se înscriaupolcovnii, poslușnicii, velcăpitanii, velșetrarii... După boiernași veneau mazilii, clasă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
românească. Diversitatea etnică a acestui stat complică situația pentru că frica de separatism și refuzul de a admite existența diferitelor etnii a dus la conflicte și represiune. în plus, există un clivaj adânc între elita politică a statului, sovietizată, și „inteligenția” basarabeană care își revendică identitatea românească. Această situație creează necesitatea de a împăca tendințe asemănătoare Belarusului cu tendințe independentiste, rezultatul fiind prezența constantă a politicii identitare în dezbaterile despre consolidarea statului. Moștenirea postcolonială continuă să definească politica Moldovei. în cele din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fost criteriile de stabilire a vinovăției. Un student evreu a declarat că „era deajuns a fi intelectual evreu pentru a fi reținut”166. O altă categorie „importantă” erau evreii originari din Basarabia XE "Basarabia" : „Văzând că pe intelectuali și șevreiiț basarabeni Îi reținea, nedându-le drumul să plece acasă, și cum eu eram student m’am dat mai spre fund”167. O altă triere s-a făcut În sala mare a Chesturii după criterii neclare, iar semnificația ei a fost inversă
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
aranjat ca lemnele pentru Încălzit, privirea sa i s-a lovit de spărtura din gard prin care evreii fugiseră În Aleea Vasile Alecsandri - și „cum era acolo morman Întreg de cadavre, am Întrebat pe un gardian public care avea accent basarabean, cum se explică că sunt atâția morți și el mi-a răspuns: I-am mai adus și noi și pe partea aceasta pe la ora 3 noaptea și i-am Împușcat”. Cadavrele din case, din subsoluri, din magazii și din curți
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și că după prima ședință „a fost strânsă armata la Chestură, infanterie și jandarmerie”; apoi inspectorul Leahu XE "Leahu, Gheorghe" (care, după afirmațiile acestui ofițer, a participat la ședință) a ordonat „să se formeze grupuri de militari Însoțiți de Poliția basarabeană... pe care apoi le-a trimis pe teren”. La a doua ședință „s-a hotărât scoaterea evreilor din oraș” - ceea ce Însemna, de fapt, aplicarea ordinului de evacuare pe care comandanții superiori Îl cunoșteau dinainte 8. În aceeași noapte, șeful Siguranței
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
fi cercetat acțiunile de exterminare ale fiecărei divizii românești care a luptat În Basarabia și În Bucovina XE "Bucovina" de Nord, s-ar fi descoperit tipare asemănătoare de participare la genocid. Sculeni XE "Sculeni" Sculeni era un târg de pe partea basarabeană a Prutului XE "Prutului" și numele unui sat de pe partea românească. La Sculeni XE "Sculeni" -Târg trăiau 5.000 de locuitori, jumătate dintre ei evrei, care n-au putut fugi nicăieri, deoarece războiul a Început În localitatea lor. Regimentul 6
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
XE "Abramovici, Herșcu" la Curtea de Apel de la București, 4 ianuarie 1948, ibidem, p. 192. 119 Declarația lui Samuel Springer XE "Springer, Samuel" la Poliția din Iași (?), fără dată (1945), ibidem, vol. 37, p. 28 (USHMM, microfilm 43). Majoritatea „polițiștilor basarabeni” nu erau născuți În Basarabia XE "Basarabia" , ci erau originari din Muntenia XE "Muntenia" (mulți evrei au declarat că vorbeau cu accent muntenesc). 120 Declarația lui Eduard Eidingler XE "Eidingler, Eduard" la Poliția din Iași, fără dată (sfârșitul anului 1944
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
rândurile întregii populații rurale, fiindcă mulți țărani având în arendă mici suprafețe de pământ și pășuni, au fost siliți acum să renunțe în favoarea noilor proprietari. De la invaziile tătarilor și turcilor, nu s-a mai pomenit atâta jale în sânul populației basarabene. Teama de o administrație necunoscută și de un destin imprevizibil, pune stăpânire pe sufletele oamenilor. Mulți țărani au început să emigreze peste Prut, deoarece circula zvonul că își vor pierde statutul de țărani liberi. În guberniile Rusiei, țăranii erau încă
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
statutul de țărani liberi. În guberniile Rusiei, țăranii erau încă șerbi (legați de pământ), unde abolirea iobăgiei s-a produs după anul 1861. După anexarea Basarabiei, țarul Alexandru I al Rusiei a înțeles să confere pentru început unele privilegii locuitorilor basarabeni. Toate aceste înlesniri au avut în vedere îmbunătățirea traiului locuitorilor ruinați din timpul războiului cu turcii. În acest sens a fost acordată o administrație care să corespundă obiceiurilor și legilor din vechea Moldovă. Deasemenea, au fost acordate scutiri temporare de
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
română. Regulamentul a fost aplicat din anul 1813 și prevedea scutirea de impozite către stat pe o perioadă de trei ani și scutirea de serviciul militar timp de cincizeci de ani, iar țăranii rămâneau liberi. Însă toate înlesnirile acordate provinciei basarabene au avut de fapt un scop propagandistic, prin care guvernul țarist dorea să convingă națiunile balcanice că, prin trecerea acestora sub tutela Rusiei, ar 185Memoriile refugiului beneficia în continuare de o largă autonomie. În vederea aplicării principiului de autocârmuire este numit
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
sunt împărăției Sale Măriri, celui adevărat al mieu și legitim, prea milostiv, mare Domn Împărat Alexandru Pavlovici, singur stăpânitorul a toată Rusia” și se încheie: “și în sfârșitul acestui jurământ al mieu, sărut cuvintele și Crucea Mântuitorului mieu. Amin. Boierimea basarabeană de atunci, chemată să conducă viața politică, socială, administrativă și judecătorească a provinciei, provenea ca origine fie din răzeșime, fie era de origine fanariotă. Acești boieri care dețineau cea mai mare parte a avuției provinciei nu aveau la bază un
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
neamului” nu se obișnuia a fi păstrată în arhivele de familie sau în cele publice. Puținele date genealogice erau înscrise fie cu prilejul judecăților pentru moșii, fie pe ceasloave bisericești sau în unele pomelnice. La o bună parte din boierii basarabeni, aflați la conducerea societății, pedomina o mentalitate și un comportament șovăielnic și duplicitar, iar atitudinea acestora era lipsită de spirit patriotic. Și toate aceste realități erau resimțite negativ de întreaga societate. Oare numai vremurile extrem de schimbătoare de atunci au contribuit
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]