4,436 matches
-
ca și cînd mi-ar fi putut citi În suflet dintr-o ochire. Avea ochii aurii, ca niște monede vrăjite de pe fundul unui lac. — Noroc, mi s-a părut că-l aud spunînd. Am Încercat să mă agăț de acea binecuvîntare și am iuțit pasul, rugîndu-mă să nu fie prea tîrziu și ca Bea, acea Bea din povestea mea, să mă mai aștepte. Îmi ardea gîtlejul din pricina frigului cînd, gîfÎind, am ajuns la clădirea unde locuia familia Aguilar. Zăpada Începuse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
eu. — Se știe că pe cine se scoală de dimineață Dumnezeu Îl ajută, dar În cazul dumitale, tinere, e ca și cum i-ai cere o bursă. — E vorba de o urgență. SÎnt așteptat. — Ego te absolvo, a recitat el, acordîndu-mi o binecuvîntare. Am alergat pe scări În sus. În timp ce urcam, Îmi examinam posibilitățile cu oarecare reținere. Dacă aveam noroc, urma să-mi deschidă una dintre servitoare, de al cărei blocaj puteam trece fără a mai zăbovi. Cu mai puțin noroc, poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
În post și rugăciune după spovedanie inimile noastre golite de relele petrecute le-a încărcat Iisus cu darurile Sale Harul Cel Mare aleasă binecuvântare.
Binecuvântare. In: BUCHET DE LUMINI by ȘTEFĂNESCU ROMEO – NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/520_a_751]
-
asta”, zise el. „Atunci orice bărbat e o femeie”, făcu celalalt. Cravașa de aer lovi crunt. O dată, și Încă o dată, și Încă o dată, partea dorsală, conturată În aer, a penitentului... „O”, exclamă el din nou, „biciul dumneavoastră e ca o binecuvântare de la Domnul... Mai loviți-mă o dată, o, Încă o dată, aici, aici, În părțile cele mai moi... Esențiale... Așa, așa...” „Continuați, continuați”, icni cinicul. „Prin urmare, aveți Înclinații ciudate. Sunteți mai puțin bărbat și mai mult femeie...” „Iar dumneata?” gâfâia celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
care m-am căsătorit în cele două vieți trecute? - A fost partea cu care ai venit din Absolut! Învăță: - Ai răbdare, așteaptă! Și acestea fac parte din cunoaștere. Vei avea împliniri după ce vei mai învăța câte ceva! - Uniunea cu natura este binecuvântarea cea mai de preț a omului. Prin ea se regăsește în Început. - Prin tam-tam-uri, omul își pune la unison ritmul pulsațiilor eu-lui individual cu cel universal. Astfel, este îndreptată fiecare neconcordanță vibratorie cu sensul armoniei universale. Sunt tam-tam-uri ale chemării
MINUNEA. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_725]
-
GLIA STRĂMOȘEASCĂ Și-n boarea dimineții e-un alint De-o mână strămoșească, din uitare Pe frunte dat, drept binecuvântare, La hotărârea noastră fără clint... Ca stânca stăm aici cu-mpotrivire, Granit îmbălsămat de-atâți străbuni De două mii de ani rotind cununi Visând o pace cu desăvârșire... La blidul nostru strămoșesc, sărac Poftit-am pe drumeți în bătătură Și vorbe
GLIA STR?MO?EASC? by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83801_a_85126]
-
șoptească ceva Sonjei În franceză. Ea nu făcea decât să dea din cap cu entuziasm, să ridice din sprâncenele perfecte și să chicotească la final. —Oui, oui, sigur că e bine să rămâneți un pic singuri, spuse ea, oferindu-ne binecuvântarea pentru o partidă de sex aiurea, ușor alcoolizată. —Știi ce, Philip? am spus, neștiind cum să-i explic că nu aveam chef În seara asta, din moment ce nici eu nu eram prea sigură că așa era. Nu e bine s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cât de mult creștea prețul pe taxator sau de câte minute era nevoie ca să parcurgem două sute de metri. Trebuia să definitivez lista pentru evenimentul BlackBerry. Cu o pungă de Red Hots și țigara de dimineață În mână (taximetristul Îmi dăduse binecuvântarea), mi-am verificat mobilul ca să mă asigur că doamna Carter nu-mi lăsase vreun mesaj În cele patru ore de când vorbisem ultima oară cu ea. Spre marea mea ușurare, nu sunase, dar nu primisem vreun semn nici de la Penelope, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ziarele de scandal. Te face să pari naivă. —Păi, și ce ar trebui să fac? Să n-am nimic Împotriva faptului că o nenorocită răzbunătoare poate să inventeze orice despre mine, iar ei o să publice? E un miracol și o binecuvântare că Încă mai am slujba. —Așa să fie? Își arcui sprâncenele și luă o gură din Bloody Mary, cu degetul mic Întins. —Tu ești cel care m-a obligat practic să accept slujba asta, dacă-mi aduc bine aminte. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
este Golgotă și Înviere. „Legionarii și legionarele trebuie să știe că nu există vrăjmași care să biruiască în contra postului și a rugăciunii” - a spus Corneliu Zelea Codreanu. Neamul românesc a trăit și dăinuit pe acest pământ din mila lui Dumnezeu, binecuvântarea Bisericii, rugăciune, luptă, pătimire și moarte martirică. Rugăciunea și pătimirea ne-au dezvăluit ceea ce este dincolo de om. Ele au zădărnicit și vor zădarnici de-a pururi veacuri de întuneric și vor păstra viu sâmburele veșniciei sădit de Dumnezeu în sufletul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
un pas înainte către mântuire, către victorie. O suferință nu-l va descuraja pe legionar, ci îi va oțeli, îi va căli sufletul. Cei ce-am suferit și cei care vor mai suferi, vor fi adevărați eroi ai luptei legionare. Binecuvântarea Patriei se va întinde asupra lor și asupra familiei lor.” (Corneliu Zelea Codreanu, Cărticica Șefului de Cuib, punctul 55) JURĂMÂNTUL CADRELOR LEGIONARE Iubiți camarazi, „Ori de câte ori am fost în fața unei jertfe legionare, mi-am spus: ce îngrozitor ar fi ca pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
neamul biruitor prin Legiune va învia și va condamna pentru veșnicie pe toți călăii noștri. Așadar, sângele martirilor împarte o lume în două: cei care vor primi osânda și blestemul veșniciei și cei ce mâine vor birui în slava și binecuvântarea neamului lor.” (Corneliu Zelea Codreanu, București, 20 februarie 1937) Am început acest articol, „Trăim zile amare”, cu câteva aprecieri, nu elogioase, culese de la slujitorii Bisericii și nu inventate de subsemnatul. Înainte ca destinul Căpitanului să fie împlinit, iată cum definea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
se întemeiază pe credință; ci ea zice: Cine va face aceste lucruri, va trăi prin ele." 13. Hristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcîndu-Se blestem pentru noi, fiindcă este scris: "Blestemat e oricine este atîrnat pe lemn", 14. pentru ca binecuvîntarea vestită lui Avraam să vină peste Neamuri, în Hristos Isus, așa ca, prin credință, noi să primim Duhul făgăduit. 15. Fraților, (vorbesc în felul oamenilor), un testament, chiar al unui om, odată întărit, totuși nimeni nu-l desființează, nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85091_a_85878]
-
ei răstignesc din nou pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu și-L dau să fie batjocorit. 7. Cînd un pămînt este adăpat de ploaia care cade adesea pe el, și rodește o iarbă folositoare celor pentru care este lucrat, capătă binecuvîntare de la Dumnezeu. 8. Dar dacă aduce spini și mărăcini, este lepădat și aproape să fie blestemat, și sfîrșește prin a i se pune foc. 9. Măcar că vorbim astfel, prea iubiților, totuși de la voi așteptăm lucruri mai bune și care însoțesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
care-ți va purta numele!" 19. Căci se gîndea că Dumnezeu poate să învieze chiar și din morți: și, drept vorbind, ca înviat din morți l-a primit înapoi. 20. Prin credință a dat Isaac lui Iacov și Esau o binecuvîntare, care avea în vedere lucrurile viitoare. 21. Prin credință Iacov, cînd a murit, a binecuvîntat pe fiecare din fiii lui Iosif, și "s-a închinat, rezemat pe vîrful toiagului său." 22. Prin credință a pomenit Iosif, cînd i s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
să fie întinați de ea. 16. Vegheați să nu fie între voi nimeni curvar sau lumesc ca Esau, care pentru o mîncare și-a vîndut dreptul de întîi născut. 17. Știți că mai pe urmă, cînd a vrut să capete binecuvîntarea, n-a fost primit; pentru că, măcar că o cerea cu lacrimi, n-a putut s-o schimbe. 18. Voi nu v-ați apropiat de un munte care se putea atinge și care era cuprins de foc, nici de negură, nici de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
față de tat'tu, pe viitor te trimit să mănânci la bucătărie! ― Cel puțin acolo am să mănânc liniștit! ― Ieși afară, măgarule! ― Bine, tată! spusei eu, accentuând pe ultimul cuvânt; și ieșii cât mai repede, că mă puteam aștepta la cine știe ce binecuvîntare! În ziua aceea am mâncat la masă cu Ana, care-mi spusese povestea celor "Cinci pungași isteți"! * Desigur că după aprecierile prea puțin favorabile ale tatii asupra subiectului ales de mine la concursul de Limba română de la "Tinerime", era exclus
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
am spus... - Și, cum văd eu lucrurile, acolo, În fața bătrânului Litovoi, ai de gând să spui cuvintele fermecate care pot forma o familie. - Cu ajutorul tău, poate... - Al meu? Dar ce? Eu trebuie să fac cererea? - Nu, vreau să zic că binecuvântarea ta ar cântări mult... - A, deci mă vrei naș! - Cum altfel?... - Păi dacă mă vrei naș, atunci pui genunchiul În pământ și mă rogi frumos și faci jurământ că odată ajuns la Murgești Îi spui Erinei tot ce-ți colcăie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
logofătul Litovoi ne vom gândi cu ce ți-o fi greșit o femeie atât de frumoasă de vrei să-o Înhami la viața ta aspră și plină de primejdii. Și, dacă vom crede de cuviință, poate Îți vom da și binecuvântarea... - Dacă... ? - Dacă. Iar acum mai lasă-mă cu ninsorile și cu Îndoielile tale și pregătește Apărătorii de drum. - Am să fac cum poruncești. Dar ceva nu e bine. În Țara de Jos va curge sânge. - Poate ai cam multe coșmaruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
și, Încălcând regula ceremoniei de primire a oaspeților, descălecă și fugi până la căruța În care se afla rănitul. Sub privirile contrariate ale italienilor, arcașul se opri lângă căruță și Își aplecă fruntea În fața lui Oană, ca și cum ar fi așteptat o binecuvântare. Iar căpitanul i-o dăduse, ridicând cu greu mâna dreaptă și lăsându-și palma pe creștetul oșteanului. - Ridică-te, Simioane, că doară nu ești la spovedanie... murmurase Oană, cu un zâmbet În colțul ochilor. Angelo privise nedumerit spre Pietro, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Chilia mirosea a lemn Încălzit de soare, a straie curate și a cărți vechi. - Preasfinte, spuse voievodul, Îți tulbur liniștea fiindcă simt că am ajuns la un capăt de drum. Și am nevoie de un sfat. Sau, măcar, de o binecuvântare. - Știu, Ștefan... Nu te-am văzut de mulți ani. Erai tânăr. Acum pari bătrân. - Sunt bătrân, preasfinte. - E o părere. Cum sunt multe pe lumea asta. O amăgire. Vârsta omului nu se află pe chipul lui. - Dar În suflet? - Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
fie împiedicate rugăciunile voastre. 8. Încolo, toți să fiți cu aceleași gînduri, simțind cu alții, iubind ca frații, miloși, smeriți. 9. Nu întoarceți rău pentru rău, nici ocară pentru ocară, dimpotrivă, binecuvîntați, căci la aceasta ați fost chemați: să moșteniți binecuvîntarea. 10. "Căci cine iubește viața, și vrea să vadă zile bune, să-și înfrîneze limba de la rău, și buzele de la cuvinte înșelătoare. 11. Să se depărteze de rău și să facă binele, să caute pacea, și s-o urmărească. 12
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85040_a_85827]
-
a fost întemeiat Templul Domnului, uitați-vă cu băgare de seamă la ele. 19. Mai era sămînță în grînare? Nici via, nici smochinul, nici rodiul, și nici măslinul, n-au mai adus nimic. Dar din ziua aceasta, Îmi voi da binecuvîntarea Mea." 20. Cuvîntul Domnului a vorbit a doua oară lui Hagai, în a douăzeci și patra zi a lunii, astfel: 21. "Vorbește lui Zorobabel, dregătorul lui Iuda, și spune: Voi clătina cerurile și pămîntul; 22. voi răsturna scaunul de domnie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85094_a_85881]
-
transmit că este tratat cu mare onoare aici, în tărâmul luminii. Dorește să afli că veghează asupra ta. — O, Dumnezeule! Mulțumesc. Mulțumesc. Și-a văzut mama acolo? Thomasina este cu el? — Cele două ființe sunt unite aici și-ți transmit binecuvântarea lor. David nu mai suferă acum. A fost adus aici din apele înghețate. A luptat cu valurile și a devenit erou, pentru totdeauna. A scăpat de ciclul nașterii și al morții. O, mulțumesc, mulțumesc. Domnului Arbuthnot i se taie brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
conserve și cele două păpuși pe care le-a cumpărat în port, mici coloni cu nasurile lungi și pălării bulboasetoate furate din tabără și aduse aici în peștera morților. Tinerii vin și îngenunchează în fața bătrânului, aducând și primind mesaje sau binecuvântări. Jonathan urmărește totul și ajunge să creadă că se află într-un centru secret de comandă, că altarul este o hartă de campanie a unui teritoriu disputat, iar colecția pestriță de obiecte o magică triunghiularizare a Fotselandului, a trupul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]