4,262 matches
-
este cuprins în listele numeroaselor și, câteodată, redundantelor repertorii existente: în afară de Bottin mondain, anuarele cercurilor, anuarele foștilor elevi (École des Roches, École du Rosey: vezi textul inserat de la pagina ...), listele mai puțin oficiale, precum cele ale rallye-urilor de adolescenți, lista biografică a personalităților din Who's Who, care depășește cu mult limitele burgheziei, dat fiind că aici a fost inclus, de exemplu, și Georges Marchais [Lewandowski, 1974]. Dacă înalta societate este dificil de cuprins în aparatul statistic curent, ea este, în
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
a se abandona și relaxa, îl fascinează pe burghezul francez. Indiciile acestei anglomanii sunt numeroase. Cercurile franceze au copiat literalmente cluburile engleze, rezervate bărbaților, chiar și în nume: le Traveller's, Le Maxim's Business Club, Jockey-Club. Din 1951, datele biografice ale francezilor importanți sunt adunate într-o lucrare numită Who's Who in France, reluând titlul unei lucrări similare care în Marea Britanie se publică de la începutul secolului XX. Ceaiul rămâne un ritual simbolic al sociabilității mondene. Mulți mari burghezi își
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
I. Identificarea cazului Subiectul: A. M. Vârsta: 13 ani Sexul: F 1. Date biografice și sociale: Data și locul nașterii: Iași Componența familiei: subiectul locuiește cu bunicii paterni (se adresează bunicii cu apelativul „mama”. Aceasta manifestă un interes deosebit față de pregătirea elevei, de cele mai multe ori având un comportament exagerat și stresant, atât pentru copil
INTEGRAREA ELEVILOR CU CES ÎNTR-UN LICEU CU PROFIL TEORETIC - studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Aura MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2166]
-
sfinților trebuie ca Dumnezeu Cuvântul, Cel care i-a inspirat, să ne călăuzească spre tâlcuirea acestor lucruri, „pe care și numai a le auzi este o adevărată fericire”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Opt omilii la Fericiri, traducere și schiță biografică de Pr. Sandu Gh. Stoian, în Col. Comorile pustiei, vol. 31, Edit. Anastasia, București, 1999, p. 5. footnote>. Cu toate acestea, unii creștini din vremea noastră preferă tradițiile unor călugări cu viață îmbunătățită, adevăratei Tradiții a Bisericii care este veche
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
indicele alpha Cronbach fiind (0.82). Scala de evaluare a suportului social perceput, realizată de Zimet (1990 și 2000), Dahlem, Zimet și Farley (1988), măsoară gradul de suport atribuit persoanei de către "celălalt relevant" în cadrul tiparelor relaționale rutiniere dezvoltate în cadrul experienței biografice. Scala este alcătuită din afirmații evaluate pe o scală Lickert în 7 trepte, de la "dezacord foarte puternic" (1), până la "acord foarte puternic" (7) și prezintă o consistență internă foarte ridicată, indicele alpha Cronbach fiind (0.91) pentru scala globală, precum și
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
de identitate, astfel încât personajul fictiv să-l "reprezinte" pe autor la modul simbolic, în orizontul lui als ob, conform convenției care stabilește că distincția dintre autor și narator marchează existența unui pact ficțional, indiferent de mulțimea coincidențelor cu planul (auto)biografic stricto sensu. În virtutea distincției dintre cele două euri, Proust nu mai găsea de cuviință să atribuie naratorului său o identitate onomastică complet diferită de aceea a autorului însuși, pe motiv că, oricum, omul nu e niciodată identic cu sine, în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
chipul și asemănarea lui Lovinescu însuși. Mai mult, portretul psihologic al lui Bizu corespunde perfect cu cel pe care i-l schițează criticului, în volumul omagial din 1942, "Anonymus Notarius" caz unic în opera lovinesciană, când e asumată doar identitatea biografică, nu și cea auctorială! Ne amintim, de asemeni, că unitatea psihologică dintre autor și eroul său fictiv constituia o condiție necesară (de fond) a "epicii autobiografice". Dar până să introducă pe Bizu în scenă, prozatorul mai avea de rezolvat o
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dublul" său despărțire ce urmează să aibă loc chiar în cartea pe care băiatul "coanei Lina" o trăiește, fără a izbuti s-o scrie vreodată. Cu alte cuvinte, scriitorul își proiectează în Bizu doar identitatea psihologică, nu și pe aceea biografică stricto sensu. Și psihologia în cauză este, la rândul ei, puternic diferențiată în raport cu acel "sentiment obștesc" al solidarității etnice și al refugiului în natură care stă la originea literaturii sămănătorist-tradiționaliste. Psihologia lui Bizu trebuia să genereze o formă de artă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
își amintește o dată cu reîntoarcerea obișnuită la Fălticeni, în vacanța de vară (călătoria cu trenul constituie un leitmotiv simptomatic, ca un acord muzical plasat la începutul narațiunii-"simfonie"). În linii mari, reproșurile cu pricina vizau insuficienta capacitate de transfigurare a documentului biografic fapt ce ar fi determinat insuccesul cărții, judecată tendențios, în trena sămănătorismului și a literaturii de atmosferă, aducând totodată nefericitului erou lovinescian un serios prejudiciu de imagine printre locuitorii patriarhalului târgușor moldovenesc. Într-adevăr, situându-se imediat în vecinătatea memoriilor
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și în direcția pateticului, tragismului și confesiunii sentimentale, dar și în cea a condimentelor de limbaj caricatural, grotesc sau sarcastic"65. În plus, Lovinescu însuși a încurajat în repetate rânduri, după cum am văzut, procedeul confruntării textului literar cu subtextul său biografic. Nu mă voi angaja, acum, într-o interpretare de acest gen. Voi reveni cu detalii în capitolul consacrat ciclului eminescian. Urmărind, ca de obicei, geneza formei romanești, am cules din "agende" doar următoarele însemnări de oarecare interes pentru "analiza" de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
interpretarea lui Ibrăileanu se revendică de la aceleași premize psihologiste, potrivit cărora "farmecul inefabil" al lirismului eminescian se cuvine detectat în capacitatea de sugestie și în muzicalitatea limbajului. Or, recursul la sugestie presupune refuzul transcrierii mimetice a "realității", al ancorării în biografic și în istoric, în favoarea unor reprezentări mai abstracte și a unui limbaj universal (precum acela al muzicii), al sentimentelor și trăirilor "obiective", izvorâte din inconștient. Ca atare, căutând să înțeleagă puterea de seducție a poeziei eminesciene, Ibrăileanu ajungea la niște
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
predispozițiile înnăscute ale scriitorului (cum susțineau Maiorescu și discipolii săi84, "teorie" la care se raliază, principial, și Ibrăileanu, și criticul de la Sburătorul), ci și de interacțiunea cu un anumit mediu, factor menit a accentua încă și mai mult rolul evenimentului biografic în geneza poemelor eminesciene. După cum afirmă Caracostea, Eminescu "nu purcedea, ca Goethe de pildă, de la factorul exterior, de la viziune, ci de la un entuziasm, de la o vibrațiune muzicală, care își creează treptat aspectul extern, ca la Schiller, cu deosebirea că la
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de bucurie, din cauza unei alte scrisori una pe care Arghezi, cel mai mare poet român, i-o adresează lui, celui mai mare critic român, în circumstanțe nu mai puțin dramatice 100. E de prisos să mai precizez că aceste evenimente biografice își vor găsi un puternic ecou și în romanele lovinesciene care, să nu uităm, sunt, toate, niște romane de dragoste. În elaborarea propriu-zisă a textului inspirat de lectura scrisorii lui Maiorescu, autorul a păstrat vechea sa manieră de lucru, urmând
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lucru, urmând același impuls, spontan, al scrisului "organic", fără cenzură interioară: "Început Mite în 9 iulie și terminat forma întâia în 19 zile". Dar dacă "metoda" de lucru rămâne identică, elementul de noutate absolută îl constituie, aici, substituirea referentului (auto)biografic cu un un referent de factură livrescă e vorba de documentele ce au furnizat principalele informații despre viața poetului (materialele publicate de Torouțiu, cartea lui Theodor Stefanelli, confesiunile lui Mite Kremnitz, jurnalul lui Maiorescu etc.), interpretate acum dintr-o perspectivă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
născut uriaș și incomplect: intemporal, fără priză în realitate, în actualitate, cu un dezechilibru între materie și spirit, indiferent și absent, abstract, imens abstract, ars de pasiuni substanțiale, pendulând între extreme; sub raport erotic (chestiune importantă nu numai ca amănunt biografic, ci ca una din cheile principale ale operei lui), de o sexualitate neliniștitoare, caracteristică, de o inhibiție evidentă, de o refulare freudiană [...] care l-a împins spre o sentimentalitate excesivă și prejudiciabilă omului, dar de o mare forță poetică, îndepărtându
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Lovinescu mărturisea: "Pornit la 9 iulie, romanul meu și-a isprăvit traiectoria azi 28. [...] E un record. Are un început viu, de-a dreptul din miezul lucrurilor, și un sfârșit pregnant, adevărat sfârșit, nu așa cum plănuisem, cu scene de natură biografică. E povestea unui sentiment luat din origine și dus până la sfârșitul lui natural [...]. Eminescu e redat în toată psihologia lui patetică, în infantilismul lui sublim pe o urzeală (pentru cine știe câtă) de sugestii freudiene; nemțoicuța e sinceră, entuziastă, amorezată din intoxicație
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
tot spus, este caracteristic melodramei, se înțelege fără prea mare efort de ce a fost Lovinescu atât de sensibil la "drama triunghiulară" Eminescu- Veronica-Caragiale221. Așadar, pentru criticul de la Sburătorul, Luceafărul (și poezia eminesciană în genere) ar fi avut un vădit substrat biografic, pe care romancierul Lovinescu își propusese să-l valorifice narativ (în linia acelei "experiențe" psiho-erotice formatoare, circumscrise de "drama triunghiulară") abia în ultima parte a "trilogiei" sale. Indiferent de motive, cert e că Lovinescu nu a mai apucat să redacteze
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
1935), cu o lipsă de modestie permisă doar învingătorilor: "Sunt romancier și romanul românesc va conta cu mine". Fără milă, istoria literară n-a confirmat această pretenție. G. Călinescu, exprimând consensul generației sale, va reduce romanele lovinesciene la interesul lor biografic, legat de personalitatea criticului, pentru că, susținea el, "romanțarea biografiei duce la modele perimate", de "nuvelă veche". Verdictul zdrobitor a rămas, iar exegeții de mai târziu s-au aplecat asupra romanelor lui Lovinescu doar pentru a elucida misterul care face din
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
188-333). Vezi, de asemeni și articolul polemic D. E. Lovinescu este vesel (pp. 333-348). 72 Capitolul consacrat lui Eminescu în volumul Titu Maiorescu și contemporanii lui (ediție și postfață de Eugen Simion, Editura Minerva, București, 1982) are mai mult un caracter biografic, și nu critic, de analiză detaliată a operei. Regăsim aici "concepția" expusă de Lovinescu în cele două romane ale sale, cu tot cu motivarea "emoției" generate de lectura scrisorii lui Maiorescu. Cine își poate reține lacrimile față de această solicitudine (a lui Maiorescu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
procentul de români titulari ai unei diplome de doctor față de totalitatea titraților sau a celor din afara Belgiei. În fine, în anumite cazuri am căutat să reevaluam carieră românilor cu doctorat la Universitatea Liberă și să adăugăm o seama de detalii biografice, nereținute de autorul articolului din 1943. Așadar, am căutat să reflectăm asupra raportului dintre numărul titlurilor doctorale obținute de români și cel acordat în general de Universitatea Liberă din Bruxelles sau conferit celorlați străini. Ne-a interesat locul de unde vin
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
evident, doar atât cât ne-a permis corespondență acestora cu autoritățile române de la Bruxelles, pe care am găsit-o în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", volumele 195 și 196. De aceea, am insistat asupra ideii de fragment biografic. Dar un fragment dintr-o biografie a oamenilor mărunți sau prea puțin frecventați de istorici, de istoriografie, în general. Fără să stăruim prea mult în lectură și sugestiile lui Michel Foucault, trebuie să facem totuși referire la tentația pe care
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
cantitative sunt necesare reflecției asupra rolului jucat de Universitatea din Bruxelles în formarea elitelor intelectuale și politice române ale veacului al XIX-lea. În acest sens, dincolo de cifre, ni s-a părut util să completăm prezentarea noastră cu scurte notițe biografice ale unora dintre titularii de doctorat. Fără a fi exhaustiv (sursele vremii nici nu permit acest lucru), demersul nostru a încercat să reconstituie diversitatea domeniilor în care au activat personajele respective, aducând mărturii ce ar putea să susțină ipoteza că
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Cuza (deopotrivă profesor de economie la Universitatea din Iași și membru titular al Academiei Române), primarul Bucureștilor, Emanuel Protopopescu- Pake, ministrul liberal Ștefan Șendrea ori cei conservatori Dimitrie Nenițescu și Alexandru Bădărău. De asemenea, am avut în vedere și câteva date biografice ale unor politiceni locali, care au ajuns în mai multe rânduri în Parlamentul României sau au ocupat diferite demnități în orașele lor natale ori de adopție: conservatorii brăileni Petre Lazaroneanu, Anastase Simu, Christodul Suliotis, Luca Zelescovici, fruntașii comunelor urbane Călărași
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
a Societății Studenților Români din Bruxelles, ce a văzut lumina tiparului în paginile "Cronicii" din 3 august 190478, pe care am mai evocat-o până acum în două rânduri, întâi cu referire expresă la viață asociației, iar apoi că detaliu biografic al "experienței belgiene" încercată de Victor Eminescu. În ședința cu pricina, poetul, inca președinte al Societății, era acuzat că și-ar fi însușit o parte din taxele membrilor. Susținerea majorității colegilor a făcut ca spiritele să se calmeze, iar acuzatorul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
studii la Universitatea Liberă, dau originalitate demersului nostru, care este unul, pe de o parte, de istoria formării elitelor, de migrație studențeasca, iar pe de altă parte, de istorie culturală, în dimensiunea microistoriei (prin secționarea și fragmentarea voita a demersului biografic), a cercetării mentalităților, dar și a demersului de antropologie istorică. Cele patru seturi de întrebări, reluate de noi mai sus, la care s-au mai adăugat pe parcurs și altele, și-au primit răspunsuri parțiale, fragmentare, în fiecare din capitolele
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]