4,944 matches
-
șest telefonul, apoi, În clipa În care aud În spatele meu o voce care strigă „Emma !“, Îl pun Înapoi. Mă Întorc și tresar, surprinsă. În fața mea se află Connor, În costum și cu un pahar de vin În mână, cu părul blond strălucind În lumina reflectoarelor. Are o cravată nouă, remarc imediat. Cu buline mari galbene, pe fond albastru. Nu-mi place. — Connor ! Ce-i cu tine aici ? spun uluită. — Am primit o foaie volantă de la Lissy, Îmi răspunde, ușor agresiv. Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
O, nu. Ce-am făcut, i-am distrus Încrederea În femei pe viață ? — Nu ! exclam. Sunt sigură că nu ! Sincer, Connor, cred că numai eu am. Cuvintele Îmi Îngheață pe buze În clipa În care zăresc o fulgurare de păr blond, pe care parcă Îl știu de undeva, la intrarea În sală. Îmi stă inima. Sper că nu e... Nu e... — Connor, trebuie să plec, zic și pornesc grăbită spre intrare. — Mi-a spus că poartă patruzeci și doi ! strigă Connor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
pașii neauziți în târlici spre camera cu televizorul. Arghiropol e un tip scund pentru un bărbat, cu capul pus de-a dreptul pe umeri, cu tendința de a-și scoate bicepșii și pectoralii în față, crăcindu-și picioarele. Părul încă blond, rărit bine în creștet, se revarsă la spate peste gulerul hainei negre, de om al dosarelor. La șaizeci de ani nu poartă ochelari și se laudă cu o vedere de invidiat, „de trăgător de elită“. Când se simte în largul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
vară. Afișele lor împânziseră tot centrul Constanței, zidurile, tonetele ambulanților de porumb și floricele, băncile din parc, crengile pomilor, curțile interioare de la blocuri. În dimineața plecării mă trezesc, în curtea din spate unde-și parchează Ilie microbuzul, cu un individ blond și lungan, cu ochelari de soare, față osoasă imobilă de rusnac din filmele cu kaghebiști... Ca să nu mă piardă, stă lipit de capota mașinii și fumează. - Zina?... O cunoașteți? șoptește de la distanță, după ce m-a măsurat câteva secunde. - Ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de a privi de-aproape spectacolul descălțării ei pentru mine (ochisem toate pachetele de cafea rânduite pe polița de sus deasupra ușii). De-aproape e o copilă țigănoasă, cu sâni obraznici care dau să-i descoasă bluza, păr semilung vopsit blond, ochi verzi care, de la înălțime, s-au oprit pe mine. Mai vreți și altceva? întreabă pe un ton iritat, dând la vedere niște dinți cu strungăreață mare, când vede că nu mă dau dus. Cum se săltase pe scaun, exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
ca un fel de masturbare orală, cum ar fi spus poetul Brumaru (pe care, într-o paranteză fie spus, l-am rugat să-mi împrumute cel mai minunat portret de femeie pe care l-am citit în anii din urmă: Blondă, înaltă, sănătoasă, cu niște craci lungi, zdraveni, c-un bazin solid, în care ar fi înotat toți peștișorii din lume!), c-o dantură că-ți venea mereu să-i desfaci gura, ca la cai, și să i-o pipăi, râzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
îi dau un bacșiș generos, în timp ce mintea îmi zboară la baia pe care am s‑o fac cu esența mea cea nouă de levănțică... când ușa de la intrare se dă în lături. În hotel intră cu pași siguri o fată blondă, cu o geantă Louis Vuitton și picioare lungi, bronzate. Mă uit la ea și nu‑mi vine să‑mi cred ochilor. E Alicia Billington. Sau, cum îi zic eu, Alicia Scorpia cu picioare lungi. Ce caută ea aici? Alicia e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
bine cu fusta ta. Cașmir roz cu mărgele. Foarte drăguță. — Da? zice Fenny. Da! Mi‑am tras pe mine bluza asta fără să mă gândesc. Și‑o dă repede jos, tocmai în clipa când în cameră intră zâmbitoare o fată blondă într‑o rochie neagră, lălăâie. A, bună... Milla, zic amintindu‑mi cum o cheamă în ultima secundă. Ce mai faci? — Bine, zice, și mă privește cu speranță. Fenny mi‑a zis că pot să împrumut de la tine șalul tău de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
oră mai târziu, fiecare a împrumutat ce a vrut. Într‑un final, ies în grup compact din camera mea, strigând că o să mi le dea înapoi dimineață, și Suze intră, răvășitoare cu părul strâns în vârful capului și câteva șuvițe blonde rebele lăsate libere. — Bex, ești sigură că nu vrei să vii? zice. O să fie și Tarquin și știu că i‑ar plăcea să te vadă. — A, da? spun, încercând să nu mi se citească groaza pe față. E la Londra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
în mână și ștergându‑și ochii cu o batistă. Maureen, care de ani de zile le coafează pe ea și pe mama, stă cu foehnul deasupra capului ei, iar o femeie foarte bronzată pe care nu o cunosc, cu păr blond ondulat vopsit și un taior lila de mătase stă pe pervazul fereastrei și fumează o țigară. — Bună, Janice, spun și mă duc la ea și o îmbrățișez. Cum te simți? — Foarte bine, draga mea, spune și‑și trage nasul. Puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
geantă. Am întâlnire cu Judd Westbrook și Kent Garland de la HLBC. El scanează rapid lista și îmi oferă un surâs înghețat. — A, da. Au sosit deja. Trag aer în piept, apoi îl urmez la masă, și uite‑i. O femeie blondă într‑un costum bej cu pantaloni și un bărbat cu trăsături fine, în costum negru, la fel de imaculat și cu cravată verde sobru. Rezist tentației de a o lua la fugă și înaintez cu un zâmbet încrezător, întinzându‑le mâna. Amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Doamne. Mă simt super penibil. Cum de nu mi‑am dat seama că e un magazin? Dar... nu mai înțeleg nimic. E doar un magazin de sine stătător și atât? Fără muzeu atașat? — Nu vă supărați, îi spun unui băiat blond care are un ecuson cu nume. Vreau doar să verific... ăsta e un magazin? — Da, doamnă, zice băiatul politicos. Este magazinul muzeului Guggenheim. — Și unde este muzeul Guggenheim cel adevărat? — Lângă parc. — Am înțeles. OK. Îl privesc confuză. Deci, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
dintre ele zicând: Chiar am nevoie de o curea ca lumea... — Becky! zice Tarquin, venind în spatele meu. Ia niște vin. Uite, ți‑l prezint pe Caspar, amicul meu de la Christie’s. — Bună! zic, întocându‑mă spre un tip cu păr blond vâlvoi, cămașă albastră și un enorm inel de aur cu sigiliu. Îți mulțumesc foarte mult pentru ajutor! Îți sunt foarte recunoscătoare. — N‑ai pentru ce, zice Caspar. Acum, m‑am uitat pe catalog și totul mi se pare destul de limpede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
într-o limbè strèinè în care trebuie sè fiu cât mai concis, Hi, hi, hi, a fost râsul ei pe ecran când i-am spus cè sunt informatician și-n acel moment, când ea râdea, o vedeam blondè, cu râsul blond, Trebuie sè mèrturisesc cè îi schimb culoarea pèrului neîncetat, acum când mi-a spus I love you, avea pèrul ruginiu, roșcat că frunzele toamnei de afarè, dar atunci când a râs mi-am dat seama, din glasul ei, cè era blondè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
o iau pe jos, mi-ar prinde bine puțin aer curat, Oare în ce zi suntem astèzi? mè întreb contemplând rotunjimile tinerei fete, reprezentând, pe calendarul de perete, luna septembrie, Oare prin ce reprezintè ea luna septembrie? Sè fie pèrul blond? Sau costumul de baie de culoarea roșieticè a frunzelor de toamnè? Plouè afarè, domnu’ Matei, mè întâmpinè portarul ieșind din din ghereta lui, La naiba, n-am umbrelè, adio aer curat! Toarnè cu gèleata, am fost prin curte că sè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
facè comod, ignorând cât e ceasul, precum și alarmă biologicè insistentè din stomacul meu, care, intermitent, mè anunțè, mi-e foame! îmi dau jos jachetă de piele, pèrându-mi-se ciudat cât de ușor m-am împècat cu prezența acestui bèiat cu plete blonde care are probabil impresia cè mè aflu acolo în mod special pentru el, Tu crezi în toate astea? întrebându-l în timp ce-i deschid primul fișier pe care mi l-a indicat pe ecran cu degetul, Dar cum aș putea altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
cuvintele, aproape șoptite, am senzația cè, undeva în creier, un canal de scurgere, înfundat, în care adunasem toate deșeurile constructelor filosofice moderne, începe sè se desfunde, eliberându-mè de sub presiunea cumplitè, De unde știi tu asta, Ilarie? el scuturându-și mândru pletele blonde, Știu! Totul e spus atât de simplu în mesajele de la Medjugorje! Eu, încercând senzația cè am ignorat pânè acum o anumitè laturè femininè a creștinismului pe care Nietzsche, intuind-o, dar conferindu-i diferite denumiri, a profetizat-o că pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
prea slab că sè te aperi altfel decât ucigându-l! Tu ce alegi, Matei? Puterea inimii sau puterea rèzboiului? Nu știu dacè am atâta credințè, Ilarie, încât sè pot alege! Și dacè ai avea credințè, nu se lasè copilul cel blond, ce ai alege? Am vorbit cu nenumèrați prieteni despre credințè și despre Dumnezeu, despre probleme filozofice, religioase, probleme pe care le-am întors pe toate pèrțile, Nu am lèsat nimic sè ne scape, am purtat lungi discuții cu Șerban, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
logicii, dar nici unul dintre partenerii mei de dialog, nici Șerban, nici Vlad, nu mi-a iscodit cu atâta ușurințè în suflet arètând o voioasè indiferențè fațè de stiință minții așa cum a fècut-o prin câteva cuvinte simple acest adolescent cu plete blonde, care nici mècar nu l-a citit pe Nietzsche! Cred cè nu-i atât de simplu, Ilarie, ca un bèrbat sè se întoarcè la o patrie femininè, pierdutè și uitatè din vremuri strèvechi! Nu e ușor, vine repezit rèspunsul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
dea click pe Site Map, dar el alege de pe partea dreaptè Latest Monthly Message, Tot mai crezi, îl chestionez, cè femininul va împèca bèrbatul cu lumea? dar, Ilarie, întorcându-se spre mine cu expresie seninè pe fațè, îndulcitè de pletele blonde și de lumină slabè din încèpere, contrazicându-mè, Eu n-am spus, mè privește cu blândețe, dar Matei, incapabil sè reziste privirii lui învèluitoare, isi coboarè privirea spre mâinile delicat feminine care se odihnesc pe biroul meu, la marginea tastaturii, Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
între degete, abținându-mè cu greu sè nu sar la el, sè-l smulg din scaunul meu și sè-l trântesc la podea că sè-l învèț minte și sè-l pun la punct, impertinentul! Dar, stèruind sè-i privesc spatele, ușor arcuit, capul cu pletele blonde, mâinile frumoase schițând deasupra tastaturii mele un balet aerian, delicat, furia din minte începe sè se potoleascè, cèpètând forma unei pulsații care exercitè asupra vezicii o presiune cumplitè, Trebuie sè ajung urgent la baie! NOW! Îmi apuc haină și, grèbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
abandonate sub un nuc, ceva mai încolo, în soarele molcom al unui început de toamnè aurie, deasupra unei mese de tenis, doi bèieți de liceu se înverșuneazè într-un turnir a cèrui recompensè ar putea fi zâmbetul domnișoarei cu pèrul blond, care, împreunè cu alte douè fete, urmèrește amuzatè, cu gândurile aiurea, teribilă încleștare, Turnirul lor sângeros și inutil îmi stârnește reacții neînțelese de gelozie, încè nu-mi dau seama care dintre cei doi adolescenți rèzboinici va fi învingètorul, sè fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
de gelozie, încè nu-mi dau seama care dintre cei doi adolescenți rèzboinici va fi învingètorul, sè fie oare bèiatul cu ochelari, cel pe care niște țepi rèzleți din barbè îl amègesc cu o bèrbèție neatinsè încè, sau bèiatul cel blond, măi copilèros în expresia fetei, dar trèdând de pe acum un viitor cuceritor? Ea stè pe banca de sub nuc, în locul în care mașinile, la vremea aceea în perfectè stare de funcționare, nu ajunseserè sub forma unor fiare vechi, privește mingea ușoarè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
știu că am susținerea instituției! Adică persoane de Încredere care Îmi cunosc valoarea și devotamentul! Chiar prietenie, după atâta timp... Prietenie cu Satana În persoană! Care arată ca un contabil bonom, cu o burtică rotunjoară sub costumul gri, spelb de blond și cu părul creț. Unde-i sunt antrenamentele și orele de sală? Se vede că nu mai face teren! Un contabil la GAS din satul lui, așa ar arăta dacă i-ai scoate costumul first-class de la APACA și atât ajungea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
În străinătate În afară de colegul Stan Alexandru cu care venea prin legație să prelungească viza. Spunea că vrea să plece În America. Prin aceasta se vede că ducea o activitate dușmănoasă guvernului nostru de democrație populară. Era potrivit de Înalt, părul blond, Începuse să albească devreme, ochi verzi-albaștri, cunoștea bine limbile franceză, italiană, germană, engleză. Nu am nici o relație cu el În prezent și nu cunosc nimic despre situația lui actuală. Drept care dau prezenta declarație liber și nesilit de nimeni. sss. FODOR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]