2,657 matches
-
cauzele sociale ale fenomenului care ne interesează. La acestea va trebui să adăugăm elementul cel mai important al sufletului acestor fii de boieri, tradiția culturală moldovenească, mai puternică decât în Muntenia, tradiție care se păstrase, firește, mai vie la clasa boierească și care poate e factorul cel mai important al apariției atitudinii critice, în orice caz tot atât de important ca și primul: lipsa unei clase revoluționare. " Multă știință au fost odată semănată în ogorul 1 T. Maiorescu, Critice, III, p. 74. ăContra
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o limbă a sa, caracteristică, care seamănă cu a multor scriitori, fără să samene cu a vreunuia în așa chip, ca să-l putem clasifica într-o categorie. El nu scrie nici vechea limbă literară bisericească, ca Veniamin Costachi, nici limba boierească a vremii sale, ca Vasile Drăghici, traducătorul lui Robinson Crusoe, nici limba boierească, dar literarizată a lui Conachi, nici jargonul latinist al lui Laurian, nici acel italienist al lui Eliade, nici limba nouă literară, cea care a triumfat, pe care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
samene cu a vreunuia în așa chip, ca să-l putem clasifica într-o categorie. El nu scrie nici vechea limbă literară bisericească, ca Veniamin Costachi, nici limba boierească a vremii sale, ca Vasile Drăghici, traducătorul lui Robinson Crusoe, nici limba boierească, dar literarizată a lui Conachi, nici jargonul latinist al lui Laurian, nici acel italienist al lui Eliade, nici limba nouă literară, cea care a triumfat, pe care o scriem azi, a lui C. Negruzzi. El întrebuințează unele expresii și de la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de el, ori de școlarii săi, însă, în orice caz, prin limba sa, trebuie să-l caracterizăm ca pe un om vechi, căci această limbă, dacă e vorba s-o punem cu aproximație într-o categorie, e mai degrabă limba boierească a vremii sale, foarte deosebită de limba nouă - și fără viitor, căci era artificială - a unui Eliade; foarte deosebită de limba nouă - cu viitor, căci era alcătuită așa cum a fost firesc să fie alcătuită - a unui C. Negruzzi. E, am
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de atunce, ci după patima partizilor și după placul opiniei mulțimei..." 1. Luptele din prima jumătate a veacului al XIX-lea sunt lupte între categoriile sociale, lupte de interese sociale, din care, în vremea Regulamentului, ies învingătoare cele ale clasei boierești, cum, după 1848, vor ieși învingătoare, cel puțin în parte, interesele altor clase. Până la convenția de Akkermann, din 1826, ascendentul îl au, până la un punct, dorințele boierinașilor. După aceea, revendicările de castă ale boierilor se realizează tot mai mult, până ce
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
că femeile au făcut mult pentru ideile noi. Ele au fost mai accesibile civilizației apusene. Alecsandri zice același lucru 2. O femeie, Elena Negri, se știe că a avut un rol însemnat în lupta dată pentru a atrage atenția clasei boierești asupra literaturii populare culeasă de Alecsandri. Pe când bărbații purtau ișlice și vorbeau grecește, femeile se civilizase, vorbeau franțuzește, cântau din clavir și... flirtau cu bonjuriștii. Așadar, femeile s-au civilizat întîi, și cum procesul de civilizare nu se face, la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nici în gura ultra-liberalului Răzvrătescu limba cea nouă a filologilorî a fi proprietar de patru fălci de pământ, căci acel pământ e a lui Dumnezeu ă...î Să aveți fiecare partea voastră, câte patru fălci, și să nu mai faceți boieresc?..." Să se noteze că Răzvrătescu e subprefect și el poate că reprezintă în mintea lui Alecsandri instituțiile noi introduse în Moldova după Convenția de la Paris. Oricât ar zice Alecsandri că nu "biciuiește principiile, ci ridiculul", e clar că un democrat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
români și fac aici declărăciune că ești un perturbator!" etc., dar Galuscus, ca ardelean latinist, nu putea să nu fie și el democrat "perturbator". Ardelenii latiniști trebuiau să fie democrați 1. Mai întîi, în Ardeal n-a rămas o clasă boierească română; clasa de sus s-a maghiarizat. Tinerii cu învățătură erau toți fii ai poporului și, ceea ce e mai însemnat, dușmani ai claselor de sus, care erau și apăsătoare, și de alt neam, și de altă lege. La aceste motive
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
starea din acea vreme și voia să reformeze totul trebuia să reformeze și limba. Franțuzitul trebuia să fie democrat și democratul franțuzit. Latinistul trebuia să fie democrat și democratul latinist. Apărătorul vechiului regim trebuia să vorbească vechea limbă a clasei boierești, iar femeile, primele primitoare de civiliza-ție, o românească franțuzită. Am văzut pe Iorgu, pe Clevetici, pe Răzvrătescu, pe Galuscus, pe Gahița, pe Enache Damian. Și cine nu știe pe Cucoana Chirița? Alecsandri nu uită niciodată să biciuiască pe făuritorii de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
clase, care au coexistat în timp și care au fost lovite de același dușman (formele noi), un aspect curios de solidaritate în lupta pentru trai. De aici simpatia reprezentanților acelor clase mijlocii pentru boierimea veche; de aici, deci, acel reacționarism "boieresc" al unor oameni ieșiți din păturile de jos, pe care l-am observat cu altă ocazie și-n literatura acestor reprezentanți al claselor mijlocii. (Toate iubitele din ficțiunile lor sunt fiice de boieri. Delavrancea, în Odinioară și acum, suspină după
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dacă ne arată atitudinea sa politică antiliberală - lucru ce-l cunoaștem din opera analizată mai sus -, nu ne poate spune nimic în privința intereselor sociale ce au vorbit în satira sa, căci între junimiști, cum am văzut aiurea, pe lângă reprezentanții claselor boierești, au fost mulți care reprezentau clasele de jos, lovite de noua stare de lucruri și care au fost atrași de junimism nu din pricina soluțiilor junimismului, ci din pricina criticii ce o făcea junimismul stării noi de lucruri. Între aceștia am văzut
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
spre socialism, poate am putea avea dreptul să concludem că el a fost un junimist de categoria a doua, de categoria lui Eminescu. La această încheiere ne-ar duce și faptul că Caragiale n-a făcut parte nici din clasa boierească (ca dl P. Carp), nici din cea a mandarinatului profesiunilor liberale (ca dl Maiorescu). Dar avem o dovadă, indirectă, ce e drept, chiar în opera sa literară, că marele nostru satiric face parte din categoria Eminescu, dintre intelectualii îndurerați de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ca Regatul (Eminescu, Caragiale etc.). Ardealul nu se întîlnește cu "Principatele" decât - foarte puțin - în epoca Alecsandri (prin Mureșanu) și în epoca Sadoveanu (prin Goga, Agîr-biceanu). Iar dacă limităm discuția la literatura de dincoace de munți, găsim că poezia pseudoclasică boierească e aproape exclusiv erotică în Moldova, pe când în Muntenia e, deja, și patriotică ori naționalistă; găsim, apoi, în epoca următoare, că literatura Moldovei (Negruzzi etc.) e mai ales clasică și mai ales în proză, iar a Munteniei (Bolintineanu etc.), romantică
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lui, imaginată în altfel de limbă, măcar în limba lui Alecsandri (ori tradusă în franțuzește) ar fi acceptabilă și azi. Și aceea ce o face absolut inacceptabilă pentru noi și-i dă un caracter chiar cam ridicol e limba, limba boierească de atunci, din care a rămas până azi un ecou în limba mahalalelor - suprema nenorocire a poeziei lui Conachi. În epoca următoare, să-i zicem epoca Alecsandri, asupra poeziei române se exercită influența altei literaturi străine, a unei mari literaturi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a literaturii naționale în Moldova, Muntenia și Ardeal. I Mai întîi, deosebirea dintre Ardeal și cele două "Principate". În prima epocă a literaturii noastre beletristice, Moldova și Muntenia au o literatură scrisă de boieri (Conachi, Văcăreștii, Momuleanu, om de casă boierească; pe atunci, numai boierii se puteau cultiva), o poezie lirică influențată de literatura franceză și de cea grecească nouă. În Ardeal însă, în același timp, apare o literatură epică și didactică, cu caracter popular, scrisă de intelectuali ieșiți din popor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și prin faptul că erau depozitari ai unei tradiții culturale mai puternice și mai vechi (ceea ce e un element ponderator), pe când în Muntenia, pătura vie și novatoare e alcătuită și din boierinași (și am văzut că în Muntenia și clasa boierească e mai "înaintată"), și din burghezi, adică dintr-o clasă mai revoluționară, din aceea care se influențase mai mult de ideile Revoluției Franceze. (Desigur că burghezia bucureșteană de la 1848 era, în parte, vechea burghezie grecească dinainte de 1800, acum românizată, acea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
patriotism, naționalismul ei șovin. Patriotismul burghez înseamnă asigurarea posibilității de exploatare, apărarea intereselor egoiste de clasă ale burgheziei, propagarea urii între popoare, instigarea la război. Tudor Vladimirescu, ridicându-se la începutul veacului trecut în fruntea maselor populare împotriva cruntei exploatări boierești, a spus: „Patria înseamnă norodul și nu tagma jefuitorilor!”. Patriotismul oamenilor muncii înseamnă dragoste de patrie, dragoste față de poporul muncitor și față de interesele sale, dragoste față de tezaurul culturii naționale. În trecut, în condițiile exploatării capitaliste, patria era pentru proletariat o
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
pp.�503-507, ? i Mihai Eminescu, Operă politic? , vol.�I (1880-1883), passim 64 �n timpul r? zboiului din 1877-1878, Eminescu a descris �ntoarcerea unor osta? i rom�ni r? ni? i din Bulgaria. Ajun? i noaptea, au cerut ad? post la un conac boieresc. Au fost insultă? i murdar de c? tre servitori ? i alunga? i �n ciuda r? nilor lor s�nger�nde. �Timpul�, 28 decembrie 1877 65�Antijunimi? ții (�n special liberalii) �l acuzau pe Eminescu de �filogermanism�, dob�ndit datorit? educa? iei sale ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a satului, plină de taină, rezistând prin umor, încărcată de tentații și vânzolită de timpuri potrivnice ființei și rostului... și cea a orașului Botoșani, cu farmecul și amestecul lui de culturi. Universul Eminescu, matricea magică a locului, străzile cu case boierești, fiecare având o poveste în spate, perimetrul grădinii publice, unde umbrele nopții călăuzeau fiecare sărut al liceenilor, dar și calitatea și influența culturii evreiești (mulți spectatori ai teatrului și ai filarmonicii, ca și profesoarele mele de limba română aparțineau acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
trezit, încă de atunci, interesul cititorilor români, datând din 17663, se evidențiază o descriere a Pakistanului și a Indiei, conținând unele date despre bogățiile și fauna acestora, și despre puterea militară, și elemente de detaliu privind splendoarea ultrabizantină a "curților boierești". Prin călătorii transilvăneni în India, s-a stabilit un contact direct între România și India, în secolul al XIX-lea, cu zona teritorială care prezenta interes. Astfel, Johan Martin Honingberger, născut la Brașov, în anul 1796 a fost primul călător
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ce trebuia dat vizitatorului privind aderența artistului (și a mamei sale) la lumea nouă, la cohorta ei de urîțenii și de falsuri. În care nu credea nimeni. Și cu atît mai puțin cele două ființe, ultimele dintr-o veche ramură boierească din Moldova de mijloc. Mapa cu activitate era, de fapt, rezultatul unui dureros traumatism suferit de artistul trezit peste noapte într-o societate de împrumut. În ziua în care o suită... de la județ i-a călcat pragul bucătăriei-atelier, să-l
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe meseni. Unde e lumea asta? Cine a spulberat-o? Știm prea bine cine. Prin anii șaizeci, casa care ocrotise o lume frumoasă și demnă, după ce căzuse în mîinile rîndașilor veniți la putere, poate chiar ale slujnicei care servise la boiereasca masă, e preluată, scurt timp, de Uniunea Artiștilor Plastici, ca lăcaș de oaspeți. Aici, l-am găsit, într-o dimineață, pe Ciucurencu, înconjurat de pînzele întoarse cu fața la perete, rodul peregrinărilor prin pomăturile și viile din preajmă. Cu douăzeci de ani
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ins cărunt s-a apropiat, mi-a căutat conspirativ privirea și m-a întrebat șoptit dacă una din uși nu e cumva ușa casei lui... Ilie Pintilie. Aferim! 7 iulie Cînd stăpînii nu-s acasă, slugile se-mbracă cu hainele boierești și se fandosesc înde ele sau în oglinzile odăilor. Complexul slugii, extins, ne dă imaginea unei Românii care a trăit, în ultima jumătate de secol, cel mai dezonorant răstimp istoric. Tagma comuniștilor, ajunsă la putere prin tancurile ocupantului și obrăznicindu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
văd. Revăd. Marele psihiatru întinde mîna spre Johnnie Walker, mă privește amuzat-hipnotic și toarnă. Cele două pahare par, în lumina candelabrului, doi bulgări chiar atunci, în fața noastră, savant-cristalizați. Clipa mi se impune ca privilegiu. Totul, aici, e copleșitor, patină veche, boierească, o boierie care a fost doar a Iașului, irepetabilă, cărțile, tablourile statuetele, candelabrele odăilor, cu lumina lor de sfîrșit de mileniu, cîinele tolănit la picioarele noastre, ascultîndu-ne și părînd chiar că înțelege, și iară și iarăși tablourile. O casă cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care l-a ținut pe Corneliu Coposu în temniță și în pustia Bărăganului. Vă mai amintiți cum arăta acest sediu în '90, '91, '92, cînd partidul lui Maniu era împroșcat de ticăloșii din formațiunile securist-iliesciene cu cele mai mîrșave scorneli? Boierescul palat se afla sub o continuă stare de asediu, mohorît și cotropit de întuneric. Acum, chipul celui care a modificat structural starea țării, chip îngîndurat, dar și lucid vizionar, e mîngîiat de cele două lampioane cu lumină caldă, băncile de sub
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]