3,270 matches
-
ia pe cocoașă, dar Neli nu-l lua În seamă. Uite că deja i s-a urcat În cap lui văr-miu. Păi cum și-a dresat-o așa și-o are, dacă nu se-ndură să-i dea peste bot, e nevestica lui doar, care numai și numai cu ea. Se Învârtea În jurul nostru așteptând parcă un cuvânt, o scânteie care să aprindă și să Întețească cearta. O căuta cu lumânarea, dar noi ne-am aprins țigări, făcând abstracție de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
târâtura de maior ia sticla de pe masă și-l stropește, aruncă cu apă peste el acolo-n pat și crăune Înveselit la culme. - Aaaa!... Aaaaa! Cu ce ieșiți mâine, că nu mai e noroi În magazie? Noroi-v-aș pă bot de ciori proaste. Avea dreptate. Uitasem. Trebuia să mergem după materia primă a firmei noastre. Văr-miu aduse găleata și o luarăm amândoi peste șoseaua din spatele casei lui Zlate, spre Băile Reci, prin pădurea de pe malul ghiolului. Înțelesesem deja că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Urlete de fiare flămânde, străbăteau de sus, din inima codrilor. În nopțile senine, cu lună plină, povesteau ei înfiorați..sălbăticiunile înfometate, se apropiau de sate, peste garduri, care nu se mai știa pe unde sunt. Uneori, stând pe coadă cu botul întins spre cer, dădeau drumul unor urlete prelungi, lugubre, că-ți în gheța sângele-n vine...ăuiau atât de jalnic și tânguitor de-ți sfârâia inima. Prin ăuitul lor... trimiteau zărilor, jalea lor. Alteori, mai îndrăznețe, haitele de lupi intrau
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în galop, aerul trece printre oasele tigvei lupului, producând un șuier înspăimântător. Azi-dimineață am ieșit afară și am băgat de seamă că, în timpul nopții, ninsese abundent. Am privit fascinat candoarea zăpezii și, deodată, am văzut, în imaginație, o mulțime de boturi de lup, ai căror colți erau plini de bale fierbinți ce topeau crusta de gheață; erau niște capete de lupi ce încolțiseră instantaneu în zăpadă în urma unei secrete gestații. Viziunea aceasta era probabil efectul purității ce mă înconjura pe acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
privește, aceste evenimente benigne au sosit totdeauna la timp. Hăcuire Azi-noapte țarcul Aiei a fost atacat de lupi. Nu am simțit nimic. Au hăcuit oaia și i-au luat cu ei carcasa. Această oaie era extrem de importantă pentru mine, fiindcă botul ei fusese atins de mâna Aiei. Mă duceam să o mângâi zilnic pentru a păstra comunicarea noastră secretă. A dispărut și Lupu. Poate a fraternizat cu lupii. Ifigenia În epistola către Cotta, urmându-l tot pe Euripide, descriu întâlnirea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de pește: morun (Huso huso) 140 cm, nisetru (Accipenser goldenstaedti) 80 cm, păstruga (Accipenser stellatus) 75 cm, calcan (Rhombus maeoticus) 35 cm, scrumbie (Alosa kessleri pontica) 16 cm. La stabilirea dimensiunilor minimale ale peștilor, măsurarea se va face de la vîrful botului pînă la baza cozii. Peștele pescuit sub dimensiunile stabilite va fi aruncat înapoi în mare. La cantitățile pescuite, pentru fiecare specie de pește cruțat se admite un procent, socotit la număr de bucăți, sub dimensiunile minimale stabilite, de cel mult
DECRET nr. 2 din 7 ianuarie 1960 pentru ratificarea Convenţiei între Guvernele Republicii Populare Române, Republicii Populare Bulgaria şi Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind pescuitul în Marea Neagra, semnată la Varna la 7 iulie 1959. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125464_a_126793]
-
1981, p. 4. [58] BOȘCAIU, EMILIA; BOCECIU, ION; POP, NICOLAE, însușirea citirii expresive în școlile ajutătoare, RPed, 30, nr. 5, 1981, 28-29. [59] BOȘCAIU, EMILIA; DRĂGĂNESCU, C-TIN, Dezvoltarea laturii fonetice a limbajului la vârsta preșcolară, ȘS, 1980, 61-69. [60] BOT, LIVIA, Les noms propres en tant que „formes disponibles” dans l’enseignement du roumain langue étrangère, SémRoum, 37-48. [61] BOTIȘ, LIDIA; AVĂDANEI, CONSTANȚA, Textul tehnic - instrument de bază în predarea limbii române studenților străini, CPLM, 2, 294-298. [62] BRÂNCUȘ, GRIGORE
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
BOLDA, LETIȚIA, DAMIAN, VALERIA, De la româna fundamentală la limbajul tehnic specializat din domeniul construcțiilor, LM, 1982, 1982, 67 - 73. [46] BOȘOCĂ, M., Valeriu C. Neștian Metodica predării textului literar în liceu, EDP, 1982, InvLicTehn, 30, nr. 12, 1982, 22. [47] BOT, LIVIA; Dificultăți generate de sistemul morfosintactic al limbii române, LM, 1982, 95-100 [48] BOTIȘ, LIDIA, Limba română. Caiet de seminar (pentru studenții străini. Facultatea de Construcții, anul I), Iași, [AMIPI], 1982, 104 p. multigr. (IPI. Catedra de limbi moderne). [49
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
IV p. în: LR, 32, nr. 6, 1983, p. 544-546. [32] BORCILĂ, ROSALINDA; GOGA, MIRCEA, Limba română pentru străini. Specialitatea: Educație fizică și sport. [Cluj-Napoca], [TUCN], 1979, 255 p. multigr. (UCN. FF. Colectivul de limba română); remultiplicat în 1983. [33] BOT, LIVIA, întîlnire cu limba română prin nume proprii. Exerciții pentru începători. Pentru uzul studenților. Cluj-Napoca, [TUCN], 1983, 121 p. (UCN. FF. Colectivul de limba română pentru studenți străini) [cu 6 h și o listă de nume de țări și de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pentru ciclul primar. București, Editura Coresi, 1994, 195 p. [25] BOLEA, LUCIA, [S.t.c.: Consultații, în sprijinul candidaților la admiterea în licee și școli profesionale. A. Limba și literatura română], ȘG, nr. 34, 1994, 3 [analiză de text]. [26] BOT, IOANA, Mihai Eminescu - Scrisoarea III. în: Excelsior, 3, nr. 7, 1994, p. 30-34. [27] BRÂNCUȘ, GRIGORE; GĂITĂNARU, ȘTEFAN, Limba română. Modele de analiză gramaticală. București, Editura Coresi, 1994, 112 p. [28] BRUDA, TRAIAN, Cunoașterea componentei lexicale a propoziției, RÎP, 17
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
o fosilă vie, a făcut parte din grupul preistoric de animale care au făcut legătura Între reptile și mamifere, ca și echidna (Tachyglossus aculeata). Ornitorincii nu trăiesc În captivitate În grădinile zoologice. Echidna (furnicarul țepos), cu aspect ca de arici, bot tubular, gura Îngustă din care țâșnește limba lungă și subțire cu care prinde furnicile și alte insecte, trăiește În gropile de la rădăcina copacilor sau În scorburile dintre stânci. În Australia se găsesc 700 de specii de păsări, dintre care 530
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și În stânga zona muntoasă Împădurită. Este atâta frumusețe naturală Încât nu știi ce să admiri mai Întâi. La marginea lagunei (Hartley’s Crocodile Adventures) crocodili de cinci-șase metri, longevivi (trăiesc Între 60-100 de ani), se lăfăie nestingheriți la soare cu boturile lor hidoase deschise de unde se văd dinții imenși ascuțiți asemenea unui ferestrău, cassowary și prietenoșii koala oferă un adevărat show. Localitatea Douglas s-a Înființat În 1877, În perioada „Goanei după Aur”, ca port la Hodgkinson Rivier, devenind cel mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
insecte. De obicei echidna Își face culcușul În scorburi sau sapă pământul de la rădăcina copacilor. Ne Îndreptăm În grabă spre o pajiște mai Întinsă unde pășteau grupuri de canguri, cu ochii umezi de căprioară, urechile drepte, ridicate ca la lup, bot de iepure, coadă puternică, piciorușele din față scurte și firave, cele posterioare vânjoase, de Înălțimea omului și circa 80-90 kg În greutate, protejând cu grijă În marsupiu, buzunarul de piele moale de pe pântec, puiul. 222 Auzul deosebit de fin Îi ajută
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
tropicale, mlaștini, zona cu vegetație densă din Indonezia, Filipine, Malaysia, Sud-Estul Asiei. Dragonul de Komoro (Varanus komodoensis), descoperit În 1911, depășește trei metri lungime, 70 kilograme În greutate, are capul lung, membrele dezvoltate, limba bifurcată pe care o extinde din bot pentru a-și procura hrana (șerpi, șopârle, rozătoare, porci sălbatici, bivoli de apă, căprioare și mortăciuni pe care le detectează de la cinci kilometri), fiind considerat cea mai mare șopârlă din lume. În general varanii sunt solitari, dar În perioada Împerecherii
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și legume), creșterea bovinelor și caprinelor, pescuitul și vânătoarea. Tinerii au tendința de a se angaja pe plantații de trestie de zahăr sau În minerit. În piață pe tarabe poți vedea o mare varietate de pește: barracude, răpitoare lungi cu botul Îngust și ascuțit ca de știucă, cu dinții Încovoiați, scrumbii aurii (dorade), toni uriași cu spatele lat, pești tropicali, mai mărunți, viu colorați care trăiesc În preajma recifelor de corali, crabi, creveți, moluște, gasteropode. Deși le pescuiesc fijienii, comerțul este realizat
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și 22 pachete de regale... și 5 rânduri de marghilomane. [...] Ajungem jos unde moțăie câțiva birjari, pândindu-și prada matinală...”. «Cheful» e restrâns doar la băutură. Dar aventura continuă la Lăptărie unde se bea „câte un pahar de șampanie, la botul calului - etc.!!! etc.!!!! Să se facă ziuă... Rândunelele au și plecat la vânătoare... Reintrăm În Capitală, În căutarea unui jvarț cu cognac fin... Am găsit... Ciudat efect face cafeaua tare!... Ni s-a dezlegat limba... Ieșim... E lumină mare...” (s.n.
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
vin (alb, negru), macmahon, mișmaș, bragă, sifon, limonadă, ceai (cu sau fără rom), cafea (gingirlie), șvarț, marghiloman, cappucino, ciocolată (fierbinte), apă (minerală). Lapte bea, după toate aparențele, doar Bùbico și «mamițica» lui: „- Cui i place lăptic? Bùbico (lingându-se pe bot): Ham! - Să-i dea mamițica lăptic băiatului? Bùbico (impacient): Ham! ham! Ah! suspin eu adânc; lua-te-ar hengherul, Bùbico!» Dar cocoana apropie paharul aplecat de botul favoritului, care-ncepe să lăpăie, și lăpăie, și lăpăie, până când un pasager se
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
doar Bùbico și «mamițica» lui: „- Cui i place lăptic? Bùbico (lingându-se pe bot): Ham! - Să-i dea mamițica lăptic băiatului? Bùbico (impacient): Ham! ham! Ah! suspin eu adânc; lua-te-ar hengherul, Bùbico!» Dar cocoana apropie paharul aplecat de botul favoritului, care-ncepe să lăpăie, și lăpăie, și lăpăie, până când un pasager se arată la ușa compartimentului nostru, uitându-se-năuntru. [...] Pasagerul s-a retras de la geam, Bùbico s-a potolit. Cocoana toarnă iar lapte-n pahar și bea și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
pe sub norii cenușii. Și o suflare rea de vânt veni. Pe urmă, În undele reci, Începură a rătăci tremurând fulgi, flori Înghețate." (Mihail Sadoveanu) 2. Găsește, pentru expresiile date, cuvinte cu același Înțeles: * sulițele ploii: ....... * raze de aur: ............... * depărtări afunde:...... * bot catifelat:.............. * moare toamna:.......... * blana mătăsoasă:............ * turmele curg:.......... * cerul de sticlă:............ * cânta vântul:.......... * cerul spuzit de stele:...... 3. Grupează, Îin tabel, Însușirile fizice și sufletești desprinse din textul: "Băiatul se apropie. Era scund și slăbuț. Pe chipul lui se citea tristețea
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
sălbatice Îsi găsesc greu hrana. Mai În mijlocul pădurii este o poieniță În care pădurarul duce fân pentru căprioare. Într-o zi, cum mergea el prin pădure, a găsit un ied mic, aproape Înghețat de frig. Avea o blaniță ca mătasea, botul mic și doi ochi blânzi ce străluceau ca două mărgele. Avea picioarele zdrelite și nu mai putea merge. Pădurarul l-a adăpostit sub haina sa și l-a dus acasă. La Început l-a ținut În casă la căldură, i-
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
un mit cu fata prefăcută-n căprioară. În ochii limpezi ai căprioarei sticlea ceva nelămurit. Avea niște ochi mari, blânzi, cu genele de la pleoapa de sus lungi, dând privirii o deosebită expresie de gingășie. Puiul și-a Întins capul cu botul mic, catifelat și umed pe spatele mamei lui și, cu ochii Închiși, se lasă dezmierdat. Mai târziu, căprioara se duse la rau unde nările-i subțiri Înfiorară apa cu cercuri luminoase de aramă. Apoi, se Întoarse și Își Învăță puiul
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
dar Îl sădesc pentru nepoții și strănepoții mei. Drumețul plecă, parcă nemulțumit de răspuns. Pomișorul prinse viață și-i trebui doar patru primăveri ca să rodească primele fructe. Erau niște mere dulci și parfumate "de-ți venea să te lingi pe bot". Moșul nu mai era să se bucure de roade: murise. Drumețul nostru cel neîncrezător trecu pe acolo și văzând un băiețel de vreo opt anișori că stă lângă pomișor și mânca cu poftă dintr-un măr, Înțelese abia acum spusele
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
lamé-uri, sclipici, salbe - sunt întruchiparea însăși a imaginii pe care și-o fac românii despre țiganca frumoasă, bogată, dezirabilă, aș putea spune). Ei, bărbații, poartă costume închise, nu toți au, în schimb, cravată, pantofi țuguiați, care parcă ar fi mici boturi de rechin pe sol, iar unii au pălării mari de fetru. Tipul de individ respectat, cu „biznis” și cu reușite în viață și în afaceri. Primul din rând este un bărbat masiv, pătrat aproape, seamănă cu un luptător de sumo
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
aparatul foto în buzunar. În fața unei curți de pe fosta stradă 11 Iunie, un agent de pază al unei firme private conversează cu un jandarm. Este un tânăr slăbuț de la țară, cu o uniformă ponosită și veche, încălțat cu pantofi cu bot de știucă, întorși la vârf. Păzește ceea ce pare a fi un depozit de papetărie, este vizibil speriat de toată mulțimea de oameni din zonă. Cu pieptul bombat și cu mâna pe bastonul de bachelită de la centură, încearcă să dea o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Atachi, și noaptea ne-au cazat... ne-au cazat vorba vine, ne-au băgat Într-un vârf de deal la Corbu, era ploaie, eram uzi leoarcă, eram plini de noroi, eram ceva, așa, ce nu se poate descrie... Toți pe botul de deal, iar peste noapte a venit Înghețul. Și țin minte cum Îmi striga mama: „Să nu adormi, să nu adormi, pentru că vei Îngheța și mori” - și tot timpul mă trezea, că-mi venea să adorm după o zi de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]