3,531 matches
-
se cățărară pe ele și pe acoperiș, rozând și scurmând cu ghearele, încât nici un colțișor din sfântul locaș nu mai putea fi văzut sub ghemul viermuitor, sub încolăcelile demente, sub fojgăiala furioasă a elitrelor și antenelor". Descrierea închide, într-o buclă perfectă, evoluția stilistică a evocării infernului insectivor, pe care o inițiase Costin în tabloul invaziei lăcustelor. Nemairezistând, sătenii, în frunte cu preotul, decid să continue confruntarea afară, unde îngerii nu întârzie să-și facă apariția, într-un tablou generat, neoromantic
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nu întârzie să-și facă apariția, într-un tablou generat, neoromantic, prin opoziție cu cel infernal: "prin strunga de lumină prinseră a ninge îngerii, încinși cu arcuri și tolbe cu săgeți, purtând lăncii lungi în mâini, fluturându-și în coborâre buclele de sârme de aur". Noii aliați sunt invincibili: ei "loviră, cu lăncile înainte, șleahta dezmățată a morților. În câteva clipe, din teribilul neam subteran rămase-un morman de tibii, vertebre, mandibule, cranii și oase iliace, îngălbenite ca o ceară veche
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
normă” până la limitele unei „tabuizări” a obiectului - prin procedee uneori facile, simili-alegorice, de tip catahretic („cutia gândului se ascunde în tufișurile creierului / hăitașii destinului o alungă”, „maxilarele cerului s-au încleștat în aluatul luminii”, „șarpele oboselii urcă pe scările încheieturilor”, „bucla cometelor trece peste fruntea lacului”, „arcul vinelor se încoardă și zbârnâie spre inimă săgeata sângelui”, “în gâtlejul zărilor vinul amurgului gâlgâie”, “înșiră pe ața plânsului metaniile ochiului” etc. etc.). „FRANCISCANISM” LIRIC Poemele adunate în același an cu Brățara nopților (și
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
adoarme pe buze”, „genele descriu în argintul minutului frunze”, „miresmele își lovesc în aer cheile”, „fântâni obosesc ca metalele”, „peștii fosforescenți șsuntț ca afișe luminoase”, „arcușul rechinilor urcă pe violoncele de ape / din toamna adâncurilor aurul peștilor în frunze / ce bucle meduzele cum se apleacă / și ca șervețele de ceai marginea catifelată a peștilor torpile”, „glasuri lasă dâre de argint ca melcii”... Dacă poemele din ciclul Terase (al doilea din volum) mai amintesc prin sintaxa eliptică și unele imagini șocant-moderniste de
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în zvonul balului de rochia dansatoarei / împletește o beteală din vânturile bolnave...” O scenă trubadurescă poate fi la fel de bine tiparul imaginativ în care apare turnat un peisaj, ca în poemul XIII din același volum: „Ploaia - câte scări de mătase pentru buclele ochiului /.../ Când cavalerul cu mandolina amurgului la subțioară se oprește sub balconul de apă / Și castelana desprinde ca o fundă surâsul din cascada de azur al singurătății / Câmpiile dansează cu pasul lent în ierburi”; după cum bâlciul, ca alt teritoriu al
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în funduri / Pentru tristețea care își sună clopotele în cortina timpului / Pentru sticlirea de silex a surâsului / Pentru nădejdea mângâind umerii ca o blană albastră” (Ibid., XV); „șOmulț nu simte viziunea călcând cu el alături / În zilele cu soare, în bucla arăturei / În nopțile-n beteală, în argintul porților răsfoind zilele apelor / În cuibu-n care aduce mei și ovăz în câmp, / În ecoul ploii pe lespezi de-anotimpuri” (Ibid., XIX). Sau de conjuncție („legarea diverșilor membri prin aceeași conjuncție repetată”): „Să
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
oarecum blocat în acțiunea sa de tentația, mai puternică, a întoarcerilor spre sinele tulburat, către "lăuntricul zvon" și "lutul scoică" spre care descinde sângele ca spre un hățiș", contrazicând sau punând sub semnul întrebării voința prezumtivului erou-cavaler. O zi, o buclă pe acest tăiș? Acum, ca la-nceput, a câta oară? Pasăre, sângele, mai jos coboară Și intră sub pământ ca-ntr-un hățiș... (Scoica de pământ). "Străinul" pare a se resemna în starea de așteptare nelămurită, deschis oricăror posibilități: Oprit
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
activități legate de Învățarea anumitor profesiuni sau meserii” (Fr. Hunkias). Capitolul VItc "Capitolul VI" Metode de raționalizare a Învățării și predăriitc "Metode de raționalizare a ÎnvĂȚĂrii și predării" Să repetăm: raționalizarea presupune: organizarea Învățării În termeni de algoritmi și de buclă de retroacțiune (feedback = de control imediat) sau:structurări riguroase (conținut și operații de Învățare), succesiuni stricte, condiționarea Însușirii elementelor noi de către Însușirea seriei de elemente anterioare, selecțieși eliminare a operațiilor balast, răspunsuri precise, evitarea greșelilor, reușită sigură. 1. Activitatea individuală
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
erau în grup și când erau singuri, atât la lucru, cât și în locuri mai intime. Datorită calmului lor reușesc să-i însenineze pe cei din jur. Persoanele senine au vocea liniștită și știu cum să evite cele mai negative bucle energetice. În momentele de mare stres, nu se lasă înghițite de un anturaj care funcționează într-o modalitate energetică mult prea greu de suportat, mult prea „glucofagă”. Intuitiv, percep că angajarea în modalități de comunicare bazate pe forță și pe
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
și cade mai ușor de pe limbă pe tija. La coborâre, pentru că limba este întredeschisă, ochiurile mai largi nu intră sub cârlig și nu formează un ochi dublu nedorit. Când se produce un tricot cu ochiuri duble de indice mare, toate buclele, împreună cu ochiul, reușesc să închidă limba acului, prevenind riscul ca o parte din elemente să reintre sub cârlig. După aruncarea în gol sau predarea ochiului vechi, acul din articulație obligă limba să ocupe o poziție întredeschisă. Acest lucru este foare
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
și cade mai ușor de pe limbă pe tijă. La coborâre, pentru că limba este întredeschisă, ochiurile mai largi nu intră sub cârlig și nu formează un ochi dublu nedorit. Când se produce un tricot cu ochiuri duble de indice mare, toate buclele, împreună cu ochiul, reușesc să închidă limba acului, prevenind riscul ca o parte din elemente să reintre sub cârlig. După aruncarea în gol sau predarea ochiului vechi, acul din articulație obligă limba să ocupe o poziție întredeschisă. Acest lucru este foare
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
au fost folosite la mai multe tipuri de mașini de tricotat, dar cel mai întâlnite sunt la mașinile de tricotat din urzeală, mașini rectilinii de tricotat și mașini de tricotat din urzeală înguste. Poziția inițială : Acele sunt în poziția inițială. Bucla de ac se află în fața fonturii (sub Linia de Aruncare) (fig. V.8.) Ridicarea (avansul) acului: Acul și tija sunt ridicate, iar ochiul este poziționat deasupra tijei zăvor. (fig. V.9.) Depunerea firului: Acul și tija zăvor se retrag și
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
bucla de ac este trecută sub cârlig și mărimea ochiului este fixată de către reglajele camei de buclare. (fig. V.12.) b. Cercetarea procesului de transfer la acele compuse la mașinile rectilinii de tricotat Poziția inițială : Acele sunt în poziția inițială. Bucla de ac se află în fața fonturii (sub Linia de Aruncare) (fig. V.13.) Ridicarea (avansul) acului: (fig.V.14.) Tija cu cârlig și tija zăvor sunt ridicate (cele din fontura din față), și OV este plasat în cupa tijei zăvor
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
fontura din față), și OV este plasat în cupa tijei zăvor Ridicarea tijei zăvor: (fig.V.15.) Tija zăvor a acului ce cu ochiul ce urmează a fi transferat este ridicat în poziția ceea mai avansată. Tija cu zăvor transferă bucla acului cârligului acului din fontura opusă, bucla este lărgită și gata de transfer. Poziția de transfer: (fig.V.16.) Tija cu cârlig este ridicată, iar cârligul trece ușor pe lângă tija cu zăvor a acului ce predă, și preia ochiul. Transferul
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
în cupa tijei zăvor Ridicarea tijei zăvor: (fig.V.15.) Tija zăvor a acului ce cu ochiul ce urmează a fi transferat este ridicat în poziția ceea mai avansată. Tija cu zăvor transferă bucla acului cârligului acului din fontura opusă, bucla este lărgită și gata de transfer. Poziția de transfer: (fig.V.16.) Tija cu cârlig este ridicată, iar cârligul trece ușor pe lângă tija cu zăvor a acului ce predă, și preia ochiul. Transferul(fig.V.17.) Tija cu zăvor a
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
permite limbii să ia poziția corectă atât la deschidere cât și la închidere, astfel simplificânduse procesul de tricotare În timpul transferului, limba este deschisă, lăsând destulă libertate cârligului Limba este deschisă și se află în cupa acului. Această poziție ușurează trecerea buclei de ac peste tija acului și împiedică limbii și formarea de ochi dublu. Limba este ridicată, pentru a nu permite trecerea buclei înapoi în cârligul acului. Filamentele firelor moi nu sunt încâlcite și pot fi tricotate fără probleme. Acesta se
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
deschisă, lăsând destulă libertate cârligului Limba este deschisă și se află în cupa acului. Această poziție ușurează trecerea buclei de ac peste tija acului și împiedică limbii și formarea de ochi dublu. Limba este ridicată, pentru a nu permite trecerea buclei înapoi în cârligul acului. Filamentele firelor moi nu sunt încâlcite și pot fi tricotate fără probleme. Acesta se aplică și în cazul utilizări firelor multi fibrilare. Datorită efectului arcului, limba se deschide automat după trecerea ochiului nou format. Astfel nu
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
ca În cadrul sistemelor algoconductoare, să se adauge faptul că unele terminații nervoase libere, și anume cele algogene, să fie conectate direct la stațiile centrale de releu ale recepției senzațiilor de durere (conexiuni de tip oligosinaptic) sau/și să beneficieze de bucle reverberatorii, de potențare, de convergență, etc. Într-o măsură mai Însemnată (decît exterocepția simplă de exemplu), cu atît mai mult cu cît durerea are ca sens natural semnalarea cît mai rapidă a unei situații periculoase pentru supraviețuire. Întrebarea care se
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
a măduvei cervicale la om (Cook, 1984). Mai mulți neuronii spinali care proiectează la nucleul reticular dorsal primesc la rândul lor proiecții descendente din această arie (Almeida și colab., 2000). Astfel de proiecții reciproce arată că subnucleul dorso-lateral participă la bucla spino-reticulo-spinală declanșată de aferențe nociceptive. Controlul inhibitor difuz nociceptiv pare astfel mediat parțial prin această rețea (Bouhassira și colab., 1992). Subnucleul dorso-lateral trimite proiecții spre jumătatea laterală a talamusului ventromedial și mai departe spre stratul I al neocortexului dorso-lateral, neuronii
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
disestezie termică exteroceptivă și proprioceptivă, evocată de stimuli obișnuiți. În 1911 Head și Holmes au propus existența unui centru talamic al durerii, implicat În durerea neurogenă, localizat În nucleul ventro-posterior și a cărui lezare scade influența inhibitorie (antinociceptivă) a unei bucle talamo - cortico - talamice. Se bănuia mai de mult existența unui dezechilibru Între zona laterală și cea medială talamică dată de o dezinhibiție și În consecință o hiperactivitate a talamusului medial. Date experimentale și clinice (Cesaro și colab., 1986-1991) sugerează strânse
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
corpilor striați În mecanismele durerii s-a făcut cu dificultate și studiile sunt Încă În curs de desfășurare. O serie de conexiuni realizate de către acești nuclei cu structuri ale trunchiului cerebral și diencefalului au fost deja menționate. Există descrisă o buclă de feed back nigrostriată, neuronii opiatergici din nucleul caudat stimulând sistemul antinociceptiv dopaminergic cu origine În substanța nigra. Se discută În prezent intens și implicarea nucleului lentiform (lenticular) care Împreună cu nucleul caudat formează corpul striat (Seres-Stunn, 1995). Participarea nucleului lentiform
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
mod de sistematizare a neuromatricei responsabilă de modularea durerii și anume: considerarea existenței a două sisteme de control, unul ascendent și altul descendent al durerii, format fiecare din căi și stații de releu cu următoarele caracteristici: prezența de circuite locale (bucle de control și retrocontrol) Între diferite nivele intranevraxiale mai apropiate sau mai depărtate; prezența de interconexiuni Între cele două sisteme cu influențe excitatorii/inhibitorii; prezența la diferite nivele succesive nevraxiale a unor filtre ("gates control"); sistemele sunt fie separate, fie
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și În acest caz ca și În precedentul se constată o relație liniară Între intensitatea excitației presinaptice și inhibarea acesteia . Circuite neuronale recurente: În acest caz impulsurile nociceptive trec de la un neuron la altul perpetuându se În cicluri Închise, În bucle neuronale reverberante și recurente, importante mai ales În durerea cronică. Sisteme multisinaptice În rețea: sunt realizate de prelungirile fibrelor C care se dispun formând o rețea intranevraxială de la măduvă la encefal) Mecanismul gate-control spinal (IV]: În substanța gelatinoasă din cornul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
un efect inhibitor asupra teritoriului presinaptic al fibrelor groase și mici Înaintea contactării celui de al doilea neuron. Această acțiune electrică are ca substrat anatomic neuronii din substanța gelatinoasă ce exercită permanent un efect inhibitor asupra terminațiilor. 1.10.1 Bucle modulatorii feed-back analgezice locale La nivelul măduvii spinării, majoritatea circuitelor locale medulare au ca modulatori opioidele și serotonina. Unele straturi ale cornului dorsal sunt bogat inervate de fibre enkefalinergice prin intermediul interneuronilor. Ipoteza mai veche a existenței terminațiilor enkefalinergice și sinapselor
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de enkefaline și dinorfine pentru receptorii delta-kappa de 10-15 ori mai mare decât pentru receptorii µ, precum și un substanțial grad de ocupare a receptorilor kappa În special la om. Se discută despre exclusivitatea implicării dinorfinelor și a receptorilor kappa În buclele modulatoare analgezice locale participante la modularea durerii În măduva spinării. Agenți experimentali cu profil kappa par a fi, În mod particular, eficienți Împotriva durerii indusă prin excitații chimice, În timp ce agoniștii miu sunt mai eficienți Împotriva durerii indusă termic. Neuronii serotoninergici
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]