3,144 matches
-
soacra și, se pare, și mama vitregă a faraonului Tutankhamon. a devenit cunoscută în secolul al XX-lea mai ales datorită bustului (protoma) ei, ajuns în colecția Muzeului egiptean din Berlin, și care face parte în prezent din Muzeul Nou. Bustul lui Nefertiti, în mai multe variante, a fost una din cele mai des copiate sculpturi dintre cele ce ne-au parvenit din Egiptul antic. Titlurile reginei Nefertiti erau numeroase, de exemplu, la Karnak sunt inscripții în care este denumită "„Moștenitoarea
Nefertiti () [Corola-website/Science/303012_a_304341]
-
la Akhetaten (Amarna). Se consideră că lucrările de construire ale noii capitale, se crede, au mai continuat încă doi ani - până în anul 1341 î.H. Noul oraș a fost dedicat noii religii practicate de perechea regală. Se presupune că faimosul bust al lui Nefertiti a fost realizat în această perioadă. Într-o inscripție datată prin estimare pe 21 noiembrie al anului al 12-lea (circa 1338 î.H), fiica lui Nefertiti, Meketaten, este menționată pentru ultima oară: probabil că a murit
Nefertiti () [Corola-website/Science/303012_a_304341]
-
cel din 1873, când Papiu-Ilarian a susținut cauza lucrătorilor bivolari din Giurgiu. A fost înmormântat în cimitirul Bisericii dintre Brazi (greco-catolică) din Sibiu. Monumentul funerar a fost realizat în anul 1880 de sculptorul Carol Cauner și este alcătuit dintr-un bust din marmură albă reprezentându-l pe defunct, bust așezat pe o coloană canelată înaltă de 1,25 m.
Alexandru Papiu-Ilarian () [Corola-website/Science/303096_a_304425]
-
lucrătorilor bivolari din Giurgiu. A fost înmormântat în cimitirul Bisericii dintre Brazi (greco-catolică) din Sibiu. Monumentul funerar a fost realizat în anul 1880 de sculptorul Carol Cauner și este alcătuit dintr-un bust din marmură albă reprezentându-l pe defunct, bust așezat pe o coloană canelată înaltă de 1,25 m.
Alexandru Papiu-Ilarian () [Corola-website/Science/303096_a_304425]
-
militari. Deasupra ferestrelor sunt reprezentate blazoanele regilor și ducilor. Intrarea principala este pe scările situate pe latura de est, mărginită de doi lei. Când intră în Parlament, vizitatorii pot merge până la marile scări ornamentale, pot vedea frescele de pe tavan și bustul arhitectului Imre Steindl, aflat într-o nișă din perete. Alte statui sunt cele ale lui Árpád, Ștefan și Iancu de Hunedoara. Una dintre cele mai celebre părți ale clădirii este holul central hexadecagonal, cu imense camere adiacente: Casa Inferioară (azi
Parlamentul din Budapesta () [Corola-website/Science/303136_a_304465]
-
microscop. Mai departe, scientistul a despărțit balenele de încrengătură peștilor ("pisces") și a așezat-o în rândul clasei mamiferelor ("mammalia"). În domeniul zoologiei, Jussieu a propus crearea de familii, cum ar fi clasele de viermi (Vermes) sau de crustacee (Crustacea). Bustul lui în grădina botanică din Lyon]] În 1758, Ludovic al XV-lea al Franței l-a numit pe Jussieu director al grădinii regale de la Trianon lângă Paris, unde toate plantele cultivate în Franța urmau să fie crescute. Realizarea lui cea
Bernard de Jussieu () [Corola-website/Science/302385_a_303714]
-
cu clasele I - VIII „ Dimitrie Onciul ” Straja, în memoria marelui istoric ce s-a născut, a crescut și a invatat în localitatea Straja. Conform dispoziției Inspectoratului Școlar al Județului Suceava din 01.06.2005, în fața localului școlii se află amplasat bustul istoricului Dimitrie Onciul care s-a născut și a copilărit în comuna Straja. Învățământul din comuna Straja este angajat pe calea reformei declanșată după 1990, s-a pus în aplicare noul plan de învățământ, s-a modificat structura anului școlar
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
ale căror flori sunt un simbol recurent în poezia eminesciană, găzduiește Teiul lui Eminescu și un muzeu închinat poetului. Parcul este prezent inclusiv în literatura contemporană și pune la dispoziția vizitatorilor o Casă de Cultură numită „Mihai Ursachi”. Mai multe busturi dedicate unor personalități ale culturii române străjuiesc aleile principale, iar parcul rămâne o destinație populară în rândul localnicilor și al turiștilor. O serie de activități culturale, printre care festivaluri de poezie, expoziții de fotografie și târguri meșteșugărești, sunt organizate anual
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
în 1990 și 2014, respectiv. Teiul supraviețuiește astăzi grație unui fenomen biologic rar, care a permis unor rădăcini adventive să crească prin interiorul trunchiului și să pătrundă în pământ. Arborele fructifică anual și continuă să atragă vizitatori. În martie 2013 busturile de bronz ale lui Ciprian Porumbescu, Nicolae Gane și Barbu Ștefănescu Delavrancea, ultimele două monumente istorice care fuseseră expuse în parc de aproape un secol, au fost furate, dezmembrate și vândute ca fier vechi de către trei indivizi. Aceștia au fost
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
sculptori polonezi. El figurează în lista monumentelor istorice din județul Iași, fiindu-i atribuit codul . În continuarea tronsonului central al parcului, dincolo de obelisc și de Teiul lui Eminescu, se continuă Aleea Junimii (sau Aleea Junimiștilor), tronson străjuit de mai multe busturi dedicate unor personalități culturale române direct sau indirect asociate cu societatea literară Junimea. Dintre acestea, înregistrate ca monumente istorice sunt bustul lui Mihai Eminescu, bustul lui Ion Creangă (ambele situate în oglindă, în interiorul piațetei), monumentul poetei Veronica Micle, bustul lui
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
dincolo de obelisc și de Teiul lui Eminescu, se continuă Aleea Junimii (sau Aleea Junimiștilor), tronson străjuit de mai multe busturi dedicate unor personalități culturale române direct sau indirect asociate cu societatea literară Junimea. Dintre acestea, înregistrate ca monumente istorice sunt bustul lui Mihai Eminescu, bustul lui Ion Creangă (ambele situate în oglindă, în interiorul piațetei), monumentul poetei Veronica Micle, bustul lui Costache Negruzzi, bustul lui Iacob Negruzzi, bustul lui Gheorghe Panaitescu-Bardasare, bustul lui Constantin Daniel Stahi, bustul lui Nicolae Gane și bustul
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
Teiul lui Eminescu, se continuă Aleea Junimii (sau Aleea Junimiștilor), tronson străjuit de mai multe busturi dedicate unor personalități culturale române direct sau indirect asociate cu societatea literară Junimea. Dintre acestea, înregistrate ca monumente istorice sunt bustul lui Mihai Eminescu, bustul lui Ion Creangă (ambele situate în oglindă, în interiorul piațetei), monumentul poetei Veronica Micle, bustul lui Costache Negruzzi, bustul lui Iacob Negruzzi, bustul lui Gheorghe Panaitescu-Bardasare, bustul lui Constantin Daniel Stahi, bustul lui Nicolae Gane și bustul lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Monumente
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
multe busturi dedicate unor personalități culturale române direct sau indirect asociate cu societatea literară Junimea. Dintre acestea, înregistrate ca monumente istorice sunt bustul lui Mihai Eminescu, bustul lui Ion Creangă (ambele situate în oglindă, în interiorul piațetei), monumentul poetei Veronica Micle, bustul lui Costache Negruzzi, bustul lui Iacob Negruzzi, bustul lui Gheorghe Panaitescu-Bardasare, bustul lui Constantin Daniel Stahi, bustul lui Nicolae Gane și bustul lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Monumente dedicate lui George Topârceanu, Ion Luca Caragiale, Emanoil Panaiteanu-Bardasare, Octav Băncilă, Ciprian Porumbescu și
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
personalități culturale române direct sau indirect asociate cu societatea literară Junimea. Dintre acestea, înregistrate ca monumente istorice sunt bustul lui Mihai Eminescu, bustul lui Ion Creangă (ambele situate în oglindă, în interiorul piațetei), monumentul poetei Veronica Micle, bustul lui Costache Negruzzi, bustul lui Iacob Negruzzi, bustul lui Gheorghe Panaitescu-Bardasare, bustul lui Constantin Daniel Stahi, bustul lui Nicolae Gane și bustul lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Monumente dedicate lui George Topârceanu, Ion Luca Caragiale, Emanoil Panaiteanu-Bardasare, Octav Băncilă, Ciprian Porumbescu și Grigore Vieru decorează alte
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
sau indirect asociate cu societatea literară Junimea. Dintre acestea, înregistrate ca monumente istorice sunt bustul lui Mihai Eminescu, bustul lui Ion Creangă (ambele situate în oglindă, în interiorul piațetei), monumentul poetei Veronica Micle, bustul lui Costache Negruzzi, bustul lui Iacob Negruzzi, bustul lui Gheorghe Panaitescu-Bardasare, bustul lui Constantin Daniel Stahi, bustul lui Nicolae Gane și bustul lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Monumente dedicate lui George Topârceanu, Ion Luca Caragiale, Emanoil Panaiteanu-Bardasare, Octav Băncilă, Ciprian Porumbescu și Grigore Vieru decorează alte alei ale parcului. Muzeul
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
societatea literară Junimea. Dintre acestea, înregistrate ca monumente istorice sunt bustul lui Mihai Eminescu, bustul lui Ion Creangă (ambele situate în oglindă, în interiorul piațetei), monumentul poetei Veronica Micle, bustul lui Costache Negruzzi, bustul lui Iacob Negruzzi, bustul lui Gheorghe Panaitescu-Bardasare, bustul lui Constantin Daniel Stahi, bustul lui Nicolae Gane și bustul lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Monumente dedicate lui George Topârceanu, Ion Luca Caragiale, Emanoil Panaiteanu-Bardasare, Octav Băncilă, Ciprian Porumbescu și Grigore Vieru decorează alte alei ale parcului. Muzeul „Mihai Eminescu” este situat
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
înregistrate ca monumente istorice sunt bustul lui Mihai Eminescu, bustul lui Ion Creangă (ambele situate în oglindă, în interiorul piațetei), monumentul poetei Veronica Micle, bustul lui Costache Negruzzi, bustul lui Iacob Negruzzi, bustul lui Gheorghe Panaitescu-Bardasare, bustul lui Constantin Daniel Stahi, bustul lui Nicolae Gane și bustul lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Monumente dedicate lui George Topârceanu, Ion Luca Caragiale, Emanoil Panaiteanu-Bardasare, Octav Băncilă, Ciprian Porumbescu și Grigore Vieru decorează alte alei ale parcului. Muzeul „Mihai Eminescu” este situat în zona centrală a parcului
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
bustul lui Mihai Eminescu, bustul lui Ion Creangă (ambele situate în oglindă, în interiorul piațetei), monumentul poetei Veronica Micle, bustul lui Costache Negruzzi, bustul lui Iacob Negruzzi, bustul lui Gheorghe Panaitescu-Bardasare, bustul lui Constantin Daniel Stahi, bustul lui Nicolae Gane și bustul lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Monumente dedicate lui George Topârceanu, Ion Luca Caragiale, Emanoil Panaiteanu-Bardasare, Octav Băncilă, Ciprian Porumbescu și Grigore Vieru decorează alte alei ale parcului. Muzeul „Mihai Eminescu” este situat în zona centrală a parcului și a fost inaugurat cu
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
Alighieri", român-francez "Gheorghe Asache" și român-german "Mihail Kogălniceanu", precum și a bibliotecilor, inclusiv Biblioteca "Onisifor Ghibu", la redeschiderea bisericilor, inclusiv a Catedralei din centrul Chișinăului, la restaurarea monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău. Au fost instalate și dezvelite busturile clasicilor limbii române pe Aleea Clasicilor din Grădina publică "Ștefan cel Mare". În perioada în care a fost primar, el a susținut reînvierea tradițiilor legate de sărbătorile creștine (Paștele, Crăciunul), instaurarea tradiției sărbătoririi Zilei Independenței Republicii Moldova și Limbii române. Tot
Nicolae Costin (primar) () [Corola-website/Science/302604_a_303933]
-
și mozaicurile exterioare de la Ateneul Român din București. Altădată, în Ateneul Român se afla și Pinacoteca Statului. Fondul de tablouri a fost preluat de actualul Muzeu Național de Artă al României. În perioada antebelică, aleile Grădinii Ateneului erau împodobite cu busturile care reprezentau mari oameni politici, de cultură sau artiști români. Din păcate, acestea nu s-au păstrat, pentru că au fost distruse în anii regimului comunist: Mihai Eminescu (de Ion Georgescu), Mihail Kogălniceanu (de W. C. Hegel), P.S. Aurelian (de W. C. Hegel
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
grinzi terminate în console, reprezentând chipuri de animale fantastice, inspirate tot din mitologia scandinavă, dând impresia de vechi interioare nordice. Pe data de 1 martie 2005, la ora 15.00, în clădirea Cercului Militar Național a avut loc Ceremonia dezvelirii bustului arhitectului Dimitrie Maimarolu, proiectantul Palatului Cercului Militar și inaugurarea oficială a Salonului fondatorilor Palatului, care mai cuprinde și busturile lui Vasile Zottu și al lui Nicolae Filipescu. În clădirea Palatului Cercului Militar Național funcționează și Biblioteca Militară Națională. Pe zidul
Palatul Cercului Militar Național () [Corola-website/Science/302778_a_304107]
-
nordice. Pe data de 1 martie 2005, la ora 15.00, în clădirea Cercului Militar Național a avut loc Ceremonia dezvelirii bustului arhitectului Dimitrie Maimarolu, proiectantul Palatului Cercului Militar și inaugurarea oficială a Salonului fondatorilor Palatului, care mai cuprinde și busturile lui Vasile Zottu și al lui Nicolae Filipescu. În clădirea Palatului Cercului Militar Național funcționează și Biblioteca Militară Națională. Pe zidul exterior al scărilor ce urcă spre terasa din fața Palatului Cercului Militar Național a fost montată o placă comemorativă spre
Palatul Cercului Militar Național () [Corola-website/Science/302778_a_304107]
-
din patronajul altor zei și să le plaseze sub Aton (sau Ra, cu care Akhenaton l-a asimilat Aton). Cu toate acestea, chiar și la Amarna, unii curtenii păstrau numele de Ahmose iar un artist cunoscut care a sculptat celebrul bust a lui Nefertiti a fost numit Tutmose ("copil al lui Thoth"). Un număr copleșitor de mare de faianța și amulete de la Amarna, de asemenea, arată ca talismane ce cuprindeau numele de Bes Taweret, ochiul lui Horus, amulete și de alte
Akhenaton () [Corola-website/Science/303306_a_304635]
-
Napoleon I. Din 1815 lasă "de facto" conducerea imperiului lui Metternich, ultimii 20 de ani de viață stând departe de problemele politice și economice. Este înmormântat în mormântul 57 din Cripta Imperiala de la Viena, înconjurat de cele patru soții. Un bust al împăratului Francisc decorează zidul cetății Sibiului. Bustul original, vandalizat în anii 1990, a fost regăsit în anul 2008 în beciurile Prefecturii Sibiu.
Francisc I al Austriei () [Corola-website/Science/303343_a_304672]
-
imperiului lui Metternich, ultimii 20 de ani de viață stând departe de problemele politice și economice. Este înmormântat în mormântul 57 din Cripta Imperiala de la Viena, înconjurat de cele patru soții. Un bust al împăratului Francisc decorează zidul cetății Sibiului. Bustul original, vandalizat în anii 1990, a fost regăsit în anul 2008 în beciurile Prefecturii Sibiu.
Francisc I al Austriei () [Corola-website/Science/303343_a_304672]