2,621 matches
-
Apoi tăia lemne, lovind strașnic cu toporul: din trei lovituri ar fi fost în stare să doboare un stejar. Nu izbutea să-și explice de unde-i venea stăruitoarea dorință de a da foc bibliotecii mânăstirii: ajunsese chiar să îmbibe câteva cârpe în chiupuri de ulei, dar ceva îl oprise: un impuls contradictoriu îl împiedicase să-și ducă la bun sfârșit gestul nebunesc. Își închipuia flăcările înalte și necruțătoare devastând cu scrâșnetul lor vechile pagini manuscrise și primele ediții tipărite. Voia să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Mario del Tufo, făcând cu ochiul srengărește o să mergem într-o localitate în care bărbații și femeile trăiesc cotropiți de tarantule. Aparțin unei secte ce se întrunește într-o grotă în fiecare duminică și-și ucide regele. Un rege de cârpe și de paie, dar urmarea o să te-nfioare, o să vedeți. Vom fi primiți și noi la rituri, iar confidențialitatea participării noastre va fi garantată de un prieten de nădejde. Au fost întâmpinați de bărbați cu glugă pe față ce le arătau
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
un foc. Tommaso s-a temut de ce e mai rău atunci când văzu ridicându-se un fum negru și dens care însă se îndreptă spre tavan unde era o fisură prin care putea să iasă. L-au adus pe regele din cârpe și, după o seamă de imprecații scurte, l-au aruncat în flăcări. Se auzi un strigăt barbar: "A murit regele. Regele a murit pe veci și de-acum însămânțarea poate să înceapă". După care cu lumânările aprinse, a căror flăcăruie
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Asupra substanțelor organice el are acțiune de carbonizare scoțând H și O din ele în proporția în care se formează apa. Acidul sulfuric concentrat produce arsuri grave pe piele!!! În caz de accident se tamponează repede pielea cu hârtie sau cârpă uscată, apoi se spală bine pielea cu apă și se unge locul atins cu vaselină sau ulei. Unele substanțe organice cum ar fi difenil-amina nu sunt carbonizate de H2SO4conc. iar o-fenilen-diamina se dizolvă în acidul concentrat formând o soluție incoloră
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
în joc stropesc cu soare/ Coala, zărilor, velină// Ce-am făcut? Cum o s-ascund// Pata galbenă, arsura? este tenta de lumină/ Peste zări mă dau de-a dura.// Nu se duce. Ce să fac?/ Sufletu-l mototolesc/ Și-l fac cârpă ca să șterg/ Soarele copilăresc.// Cârpa sufletului însă/ Toată-i îmbuibată-n soare,/ Șterg mereu și-n zări lumina/ E din ce în ce mai mare". (Gluma II), care "subliniază atitudinea ludică a eului liric, complicitatea cu Universul, dar și faptul că regula jocului scapă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Coala, zărilor, velină// Ce-am făcut? Cum o s-ascund// Pata galbenă, arsura? este tenta de lumină/ Peste zări mă dau de-a dura.// Nu se duce. Ce să fac?/ Sufletu-l mototolesc/ Și-l fac cârpă ca să șterg/ Soarele copilăresc.// Cârpa sufletului însă/ Toată-i îmbuibată-n soare,/ Șterg mereu și-n zări lumina/ E din ce în ce mai mare". (Gluma II), care "subliniază atitudinea ludică a eului liric, complicitatea cu Universul, dar și faptul că regula jocului scapă controlului ființei, dăruirea totală a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
joc stropesc cu soare/ Coala zărilor velină// Ce-am făcut? Cum s-o ascund/ Pata galbenă arsura?/ Peste tenta de lumină/ Peste zări mă dau de-a dura.// Nu se duce. Ce să fac?/ Sufletu-l mototolesc/ Și-l fac cârpă ca să șterg/ Soarele copilăresc.// Cârpa sufletului însă/ Toată-i îmbibată-n soare,/ Șterg mereu și-n zori lumina/ E din ce în ce mai mare". (Gluma II). Dacă poetul romantic mai sus amintit alege drept cadru prielnic pentru desfășurarea amorului, natura, pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
zărilor velină// Ce-am făcut? Cum s-o ascund/ Pata galbenă arsura?/ Peste tenta de lumină/ Peste zări mă dau de-a dura.// Nu se duce. Ce să fac?/ Sufletu-l mototolesc/ Și-l fac cârpă ca să șterg/ Soarele copilăresc.// Cârpa sufletului însă/ Toată-i îmbibată-n soare,/ Șterg mereu și-n zori lumina/ E din ce în ce mai mare". (Gluma II). Dacă poetul romantic mai sus amintit alege drept cadru prielnic pentru desfășurarea amorului, natura, pe care o încarcă adesea cu semnificații specifice
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
întrebare și de faptul că nu știe ce să răspundă) Nu ne-a spus nimeni... e adevărat... dar așa am simțit... Vecin 1: Ei, asta-i altceva! Dumneavoastră puteți să sin multe. Vă privește. Mihai: (amenințînd cu o spadă de cîrpă) Bine! Atunci o să ies din casă. Da, o să ies și-o să vedem atunci ce o să faceți. Vecin 1: (sigur că rîde) N-o să facem nimic. O să ieșiți din casă, dacă asta vreți, o să vă-ntoarceți înapoi și gata. Mihai: O să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cine sîntem și cîte parale facem. Mihai: (aproape rugîndu-se) Încetează! Or să ne audă iar. Or să creadă că iar avem nemulțumiri, neînțelegeri... Și iar vin aici! Alex: Adică acum nu sînt aici?! Vasăzică dacă sînt după cortina aia de cîrpă, ai stabilit că nu mai sînt aici! Că ești liber? C-am scăpat de vecini? Nu te-am admirat eu chiar degeaba. Bine, atunci am să vorbesc încet. Maria: Și cînd am vorbit în șoaptă ne-au ciocănit în perete
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să le deschidă, propunere care-l sperie pe Gheorghe Popescu 1 și îl determină la mărturisiri. Trecutul acel trecut greu de compromisuri și trădări revine în viața lor aparent liniștită, îi răvășește, îi tulbură, îi stoarce ca pe două biete cîrpe. Aici este punctul forte al spectacolului și întreaga lui miză regizorală pe care Ovidiu Lazăr o și consemnează în caietul de sală: "există, fără îndoială, o tiranie a trecutului... El, trecutul, s-a instalat în noi definitiv ca o boală
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
negru cum e trecerea eschimosului pe obrajii de m o r s ă ai Antarcticei" Cu cât ne apropiem de lirica anilor 70-74, poetul își pierde din emoție și din muzică, deși mai încearcă, pe alocuri, tehnici stăpânite cândva: "Ești cârpa care spală pe jos / Celălalt ochi nu ți l-au scos/ Astăzi luna n-o să vie/ Ce frumos, la ciori, din pod/ atârnat de bagdadie/ râdea primul idiot!/ Lasă/ grimasă." 7 V. Carianopol trece de la suprarealism la poezia de tradiție
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
s-a făcut frică și am început să plâng, dar imediat m-a luat și pe mine usturimea, parcă-mi ardeau ochii... Ne-am zvârcolit în pat frecându-ne pe mâini și pe ochi (el, și pe limbă) cu o cârpă înmuiată în apă rece, dar în scurt timp mi-a luat foc și pielea, parcă eram stropită cu acid! Dracu’ îl pusese să împrăștie feliile acelea pe mine... Când n-am mai rezistat, am sunat Salvarea și le-am zis
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
a rugină și-a apă clocotită./ E ceaiul. Ascuțime stridentă de lămâie./ Apoi dulceața caldă, sărată și lălâie/ A turtei ce se coace în untdelemn pe plită.// O tentă de povidlă de prune îngroșată/ Cu indiscreții fine (mă mir!) de cârpă arsă./ O clipă-o nuanțare de lapte, însă ștearsă.../ Și deodată somnul pe frunte ca o pată". Căderii într-un somn binefăcător de aici i se adaugă alte și alte forme de manifestare a anamnezei prin care poetul își reconstituie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Arte, București, 2011. Cărți de proză: Nevasta lui Hans, Editura Moldova, Iași, 1996; Tălpi, Editura Polirom, Iași, 2004; Mașa și Extraterestrul, Editura Polirom, Iași, 2005; Ambasadorul invizibil, Editura Polirom, Iași, 2010. Cărți de pamflete, eseuri și portrete literare: Urechea de cârpă, Editura Boema, 1992; Apocalipsa de carton, Editura Institutul European, Iași, 1995; Capete de rând, Editura Paralela 45, Pitești, 2006; Portrete fără ramă, Editura Tracus Arte, București, 2012. Membru al Uniunii Scriitorilor din România și al PEN Clubului European. Premiul Uniunii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
vă place mâncarea chinezească. TRADUCERE: Veți fi servit cu mâncare chinezească, indiferent dacă vă place sau nu.* METAPROPOZIȚIE: Vă rog, nu vă deranjați pentru mine. TRADUCERE: Vă rog, nu vă deranjați pentru mine, Mint obișnuit să fiu tratat ca o cârpă. METAPROPOZIȚIE: Cu toții suntem implicați în această afacere. TRADUCERE: O să avem de împărțit criticele dacă nu reușim, iar dacă reușim, eu voi fi acela care va primi onorurile. METAÎNTREBARE: Ați avut probleme până ați găsit locul? TRADUCERE: De ce ați întârziat atât
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
în 1998-1999-2000, eșantionul fiind alcătuit din 7 679 de indivizi. * Instituts Universitaires de Formation des Maître Intitute Universitare de Formare a Învățătorilor 30 Adică metoda "globală" care n-a fost niciodată cu adevărat aplicată în Franța, dar care este o cârpă roșie cât se poate de comodă pentru conservatorismul școlar. Cf. site-ul www.oipef.com. * Syndicas National des lycées es colleges Sindicatul Național al Liceelor și Gimnaziilor * Joc de cuvinte intraductibil, în franceză re-pères (unde pères înseamnă "tați") (n.trad
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a realității, pe care știe să o ridice, prin întortocheate volute simbolice ori prin incizii bruște, violente, la rangul unei viziuni intens tulburătoare și în zona tragicului absurd. Culegerile de articole și eseuri Apocalipsa de carton (1993) și Urechea de cârpă (1993) pun în valoare o vervă satirică debordantă, iar critica tranziției spre economia de piață și a racilelor comunismului în România trimite la un gen de scriitură caracterizat prin finețea observației și ironiei, prezent și într-o serie de articole
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
într-o serie de articole dedicate unor poeți români contemporani. SCRIERI: Fântâni carteziene, Iași, 1980; Câmp negru, București, 1982; Arlechini la marginea câmpului, București, 1985; Poezii, Iași, 1987; Deasupra lucrurilor, neantul, București, 1991; Apocalipsa de carton, Iași, 1993; Urechea de cârpă, Iași, 1993; Mirele orb, Iași, 1995; Nevasta lui Hans, Iași, 1996; Deasupra lucrurilor, neantul - Au dessus des choses, le néant, ed. bilingvă, tr. Emanoil Marcu, Botoșani, 1997; Nouă variațiuni pentru orgă, pref. Mircea Mihăieș, Iași, 1999; Umbră de aur, melancolia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
Milea, Melancolie și extaz, APF, 1991, 7-8; Traian T. Coșovei, Numele casei tale, melancolia, CNT, 1991, 38; Sebastian Vlad Popa, Neîndurătoarea rază a lucidității, CC, 1991, 8-9; Al. Cistelecan, Între scenografie și parabolă, F, 1992, 10; Ștefan Melancu, „Urechea de cârpă”, APF, 1993, 6; Ioan Holban, Apocalipsa într-o lume de hârtie, CRC, 1994, 1; Ioana Pârvulescu, Iașii în publicistică, RL, 1994, 3; Negoițescu, Scriitori contemporani, 146-148; Horea Poenar, Nichita Danilov sau Luciditatea adâncului, ST, 1995, 4-5; Adrian Dinu Rachieru, Nichita
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
negru, APF, 1996, 3; Rachieru, Poeți Bucovina, 144-147; Pop, Pagini, 165-170; Regman, Dinspre Cercul Literar, 131-133; Nicolae Oprea, Între parabolă și onirism, VTRA, 1998, 4; Dicț. analitic, I, 57-58, IV, 613-615; Dicț. scriit. rom., II, 24-25; Ion Roșioru, Urechea de cârpă, TMS, 1999, 1; Alex. Ștefănescu, Al doilea Nichita al literaturii române, RL, 1999, 16; Mircea A. Diaconu, Nichita Danilov. Tablouri fără ramă, CL, 1999, 8; Ștefan Borbély, Spectacolul lumii (văzut dinspre crepuscul), APF, 2000, 10; Cistelecan, Top ten, 33-35; Daniel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
fac un remake, intitulat Ridicarea drapelului american pe castelul Morro, fortăreața simbol care străjuia intrarea în portul Havana. De astă dată, contrafacerea era și mai grosolană : „Castelul Morro” nu era decât o pictură pe carton în fața căreia fâlfâia bucățica de cârpă. Și totuși, imaginea a făcut furori în America. III. Propaganda și filmul de ficțiune În deceniul 1900-1910, odată cu cristalizarea conceptului de film de ficțiune, cu actori, scenariu, decoruri, modalitaea documentarului „înscenat” cu intenția de a păcăli publiul cade în desuetudine
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sau un colac, în formă de lopată care se să de pomană celui care face focul.429 Atât în Basarabia cât și în Bucovina, în noaptea de Paști, lângă biserică, se face un foc care prevestește Lumina Învierii 430, iar cârpa, cu care s-au șters ouăle roșii, se sfințește la Paști și se păstrează pentru a se aprinde la nevoie, pentru vindecarea diferitelor boli durere de dinți și de măsele, de urechi, de grumaz, de beșica cea rea, de roșață
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la macerat 7 zile, Într-un loc cald. Se iau 4 lingurițe odată pe zi. Cataplasme cu 100 g făină de muștar negru, peste care se adaugă apă caldă până se obține o pastă moale, care se aplică, Între 2 cârpe, pe locul dureros, timp de 15 minute. La persoanele care nu suportă, se face un amestec din 50 g de făină de muștar și 100 de g de făină de in. Se pun 3 căței de usturoi Într-un ibric
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
suportă, se face un amestec din 50 g de făină de muștar și 100 de g de făină de in. Se pun 3 căței de usturoi Într-un ibric, se adaugă apă și se fierbe., după care se Înmoaie o cârpă și se aplică pe pieptul bolnavului. Usturoiul pisat se acoperă apoi cu ulei fierbinte și se inhalează vaporii. Se amestecă ½ cană de muștar uscat și o cană de apă și se adaugă 1-2 albușuri de ou. Pasta se pune pe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]