2,562 matches
-
, Junii Brașovului sau și mai corect spus Junii din Șcheii Brașovului și Brașovul vechi este un grup de călărași din Șcheii Brașovului, astăzi cu funcție ceremonială, care, an de an, defilează pe străzile Brașovului. Sărbătoarea lor reprezintă un complex de obiceiuri care combină practici precreștine cu manifestări creștine pentru a reda vechiul mit al morții și renașterii rituale a
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
de băieți, din strada Călărași și a unei alte școli, mai mici, în strada Știrbei Vodă. Funcționarea școlilor a fost aprobată de Ministerul Educației Naționale cu autorizația nr. 49.859/1898. În anul școlar 1899-1900, pe lângă școala primară din str. Călărașilor, nr. 12 va funcționa și o clasă preșcolară (grădiniță) pentru copiii sub șapte ani, pentru însușirea noțiunilor elementare de limba germană. Tot în acel an, Frații deschid și clasa I-a de liceu, care va continua să se dezvolte în
Frații Școlilor Creștine () [Corola-website/Science/310012_a_311341]
-
ani și va fi aprobat de Ministerul Educației Naționale. Localul școlii din strada Știrbei Vodă nr. 122, devenind neîncăpător, în luna septembrie 1900, se închiriază un local potrivit, în strada Popa Tatu, nr. 3. În 1902 Directorul școlii din str. Călărașilor nr. 12, Fratele Egesius, se îmbolnăvește grav. Ultimele lui cuvinte au fost: "Îmi jertfesc viața pentru prosperitatea școlilor arhiepiscopale și fericirea tineretului român". În 1906 școala din strada Popa Tatu, nr. 3, se mută în clădirea Seminarului Catolic, din curtea
Frații Școlilor Creștine () [Corola-website/Science/310012_a_311341]
-
îmbărbătare, glasul caporalului grenadier Mușat: Grenade, băieți, dați grenade !" Inaugurarea monumentului s-a făcut pe 9 mai 1929. Acesta este inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Vaslui cu . Statuia „Caporal Erou Constantin Mușat” - Brăila Statuia este amplasată pe Calea Călărașilor, în fața fostei cazărmi a Regimentului 38 Infanterie „Neagoe Basarab” din municipiul Brăila. Statuia a fost gata în anul 1927, dar a fost dezvelită de abia în anul 1931. Acesta este inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Brăila cu . Bustul
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
cunoscută apartenența confesională. Comuna Dragalina a apărut în 1931, după ce au fost împroprietăriți țărani care luptaseră în Primul Război Mondial; inițial, comuna a avut doar satul de reședință și făcea parte din județul Ialomița În 1950, a fost transferată raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ialomița, reînființat, ea având atunci deja și satele Constantin Brâncoveanu, Drajna și Drajna Nouă. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea
Comuna Dragalina, Călărași () [Corola-website/Science/310318_a_311647]
-
județului Prahova, de atunci încolo ei stăteau sigur aici, unde îi găsește Sulzer, într-o „căsuță țărănească". Dar Ploieștiul, în aceste aproape două secole, a fost nu numai un nou centru economic, ci și unul ostășesc, garnizoană de „"roșii"” și „"călărași"”. Mai puțini, dar mai vechi, erau roșii, „"breasla de curteni"”, recrutați dintre micii boieri sau dintre urmașii acestora, unii dobândind pentru diverse merite titlul și funcția de mic dregător (pe care nu le puteau transmite urmașilor) și care luptau, în
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
lui Mihai Viteazul, dar așezarea a devenit garnizoană a roșiilor abia odată cu domnia lui. Slujitorii, ceilalți războinici de țară, apăruseră la sfârșitul secolului al XVI-lea, dar se pare că Mihai Viteazul este adevăratul creator al breslelor de dorobanți și călărași, recrutați de obicei dintre țăranii liberi care își vânduseră pământul și care deci puteau fi mutați acolo unde era garnizoana. La Ploiești, unde oamenii deveniseră liberi (dacă nu fuseseră chiar înainte de 1597), dar unde moșia orașului era foarte mică, mulți
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
fuseseră chiar înainte de 1597), dar unde moșia orașului era foarte mică, mulți locuitori au fost nevoiți să devină oșteni, printre ei și meșteșugari sau țărani nou aduși aici. Se poate afirma că, oficial sau nu, Ploieștiul a devenit garnizoana de călărași odată cu înființarea lui ca oraș. Călărașii, al căror număr a crescut în prima jumătate a secolului al XVII-lea, prestau serviciu, ca și ceilalți slujitori, în armată pe timp de război, în administrație în timp de pace, unii ajungând stegari
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
moșia orașului era foarte mică, mulți locuitori au fost nevoiți să devină oșteni, printre ei și meșteșugari sau țărani nou aduși aici. Se poate afirma că, oficial sau nu, Ploieștiul a devenit garnizoana de călărași odată cu înființarea lui ca oraș. Călărașii, al căror număr a crescut în prima jumătate a secolului al XVII-lea, prestau serviciu, ca și ceilalți slujitori, în armată pe timp de război, în administrație în timp de pace, unii ajungând stegari sau chiar iuzbași. Pentru a trăi
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
prestațiile feudale, dar rămânând oameni liberi și scutiți de biruri. De aici o serie de nemulțumiri față de marii boieri și de unii domnitori, nemulțumiri care degenerau uneori în răscoale. Astfel, în 1623—1624 s-au ridicat împotriva domnitorului Alexandru Coconul călărașii din Ploiești, Gherghița și Rușii de Vede, care au fost, însă, până la urmă, înfrânți într-o aprigă ciocnire la Mănești. În plină înflorire economică, orașul a primit o puternică lovitură. Chiar în anul suirii sale pe tron (1774), Alexandru Ipsilanti
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
nu s-au resemnat însă și au început un lung proces, împotrivindu-se, în același timp, astfel încât boierul nu a reușit să stăpânească efectiv târgul. În 1781, deși o parte a orășenilor, urmașii celor „"ce se trag din neamul roșiilor, călărașilor și cămărașilor celor vechi"”, s-au desolidarizat de ceilalți, cerându-și separat drepturile, ploieștenii au reușit să determine judecarea procesului și au câștigat o victorie parțială. Prin actul pe care îl capătă la 18 octombrie, Ploieștiul era declarat târg slobod
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
le stăpânească nedeosebite", stabilind obligațiile în muncă ale locuitorilor, posibilitățile de a le converti în bani, interzicând producerea și vânzarea vinului și rachiului și stipulând alte obligații de clăcășie de care urmau să fie scutite numai neamurile de roșii și călărași. Orășenii continuând să se împotrivească, Muruz a cerut și a obținut o nouă întărire de la Mihai Suțu (1783), odată cu porunca dată ispravnicilor de a pune în aplicare cartea domnească. Se pare că acum boierul a putut să se instaleze mai
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
2009 la Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR), partid din partea căruia a fost ales din nou în 2012. Anterior, în legislatura 2004-2008, fusese senator de Olt pe listele PSD. În 2012, a fost ales deputat în circumscripția electorală nr.12 CĂLĂRAȘI, colegiul uninominal nr.2 și îndeplinește funcția de Chestor al Camerei Deputaților, din septembrie 2016. Deputatul este în prezent președinte executiv al PMP. În perioada 2001-2005, a fost Secretar de Stat în Ministerul Agriculturii pe probleme de integrare europeană și
Valeriu-Andrei Steriu () [Corola-website/Science/310517_a_311846]
-
secolul al XIV-lea, o dată cu constituirea statelor feudale independente Moldova și Țara Românească. Domnitorii români au dus întotdeauna o politică externă activă și erau la curent cu toate evenimentele internaționale din acele timpuri. Domnii aveau curieri cunoscuți sub numele de „călărași” și „lipcani” care străbăteau cu repeziciune distanțe mari. Creșterea numărului călărașilor a dus la apariția "olacului". Locuitorii satelor și târgurilor aflate pe traseu erau obligați să pună la dispoziție așa-numitul „cal de olac”, să întrețină caii și să se
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
Țara Românească. Domnitorii români au dus întotdeauna o politică externă activă și erau la curent cu toate evenimentele internaționale din acele timpuri. Domnii aveau curieri cunoscuți sub numele de „călărași” și „lipcani” care străbăteau cu repeziciune distanțe mari. Creșterea numărului călărașilor a dus la apariția "olacului". Locuitorii satelor și târgurilor aflate pe traseu erau obligați să pună la dispoziție așa-numitul „cal de olac”, să întrețină caii și să se ocupe de procurarea nutrețului. Poșta din acele vremuri satisfăcea doar nevoile
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
care făcea parte din ocolul Bacovăț, erau 43 de case. Toți proprietarii caselor erau trecuți la categoria rufeturilor - contribuabili scutiți de plată birului și de unele prestații către stat, plătind în schimb dajdie, adică impozit în bani. Erau 29 de călărași serdărești, slujitori care executau diferite porunci ale serdarilor de Orhei și Lăpușna, 2 mazili (boieri sau dregători în locuit (mazilit), dar care păstrau toată viață titlul dregătoriei, precedat de articolul biv, 1 ruptaș, 1 popă, 1 diacon, 1 volintir în
Durlești () [Corola-website/Science/305101_a_306430]
-
Republica Moldova, situat la 51 km depărtare față de municipiul Chișinău. Este o localitate îmbrățișată de dealuri, mici coline, bogată în păduri. Satul vechi a fost așezat într-un hârtop din dreapta văii râului Cula. Satul nou - pe culmea dealului ce duce spre Călărași și are o climă caldă, temperată, influențată de clima Carpaților estici și a Câmpiei Ucrainene. Era pe vremea, când vestea despre bogăția și frumusețea acestor pământuri trecea cu încântare hotarele țării. Întro-o după amiază de vară, pe când soarele cobora spre
Bravicea, Călărași () [Corola-website/Science/305149_a_306478]
-
3 văduve și 2 preoți. Moșia Cazangicului mai cuprindea și cătunele Brașoveanu și Tudoroaia. În 1816, conform ordinului generalului rus Karl Hartingh, numit guvernator al Basarabiei, peste 80 de bărbați din Cazangic s-au înrolat în așa numita slujbă de călărași în speranța că astfel vor fi scutiți de anumite impozite. În 1835 moșia Cazangic trece în posesia Marelui Logofăt Alexandru Ghica. Atunci mazilul Mihai Bulat primește titlul de nobil. Localitatea avea atunci 419 bărbați și 386 femei, doi dintre care
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
Bahu este un sat din cadrul comunei Săseni din raionul Călărași, Republica Moldova. Localitatea e situată în valea rîulețului Bahu, afluent stîng al rîului Cula, la 42 km nord-vest de județul Orhei, 40 km nord-est de Călărași și 69 km nord-vest de Chișinău. Se învecinează cu comunele și satele: Bogzești, Văsieni, Ghermănești, Ghetlova, Noroceni, Săseni și Bravicea. E așezată într-o regiune de coline și văi, cele mai mari înălțimi avînd altitudini de 190m, 240m și 250m
Bahu, Călărași () [Corola-website/Science/305227_a_306556]
-
iar până la intrarea României în război la 838.841.215 lei. Conform planului de mobilizare, România putea mobiliza cinci corpuri de armată (15 divizii, dintre care zece active si cinci de rezervă), două divizii de cavalerie și cinci brigăzi de călărași; în total, o forță de 301 de batalioane (cu 260 de mitraliere); 99 de escadroane (cu 22 de mitraliere) si 227 de baterii (din care două de obuziere grele și nouă de asediu), cu un efectiv total de 630.000
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
pe Munții Făgăraș la est și Munții Cibin la vest. Marile unități ale corpului erau dispuse astfel: Divizia 13 infanterie între Avrig și Dealul Gregori (23 km), Divizia 23 infanterie între Cașolț și Gura Râului (22 km) și Brigada 1 Călărași în zona Avrig. Pentru atacul pozițiilor românești, comandamentul german destinase forțele principale ale Armatei 9: Corpul 39 rezervă cu trei divizii de infanterie - 76 rezervă, 187 germană și 51 honvezi - și Corpul Alpin. Bătălia de la Sibiu nu a fost atât
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
brigadă David Praporgescu), care ocupau un dispozitiv de luptă centrat pe râul Olt, cu Divizia 13 Infanterie (comandant general de brigadă Gheorghe Sănătescu) în flancul stâng și Divizia 23 Infanterie (comandant colonel Traian Moșoiu) în flancul drept. Suplimentar, Brigada 1 Călărași asigura legătura cu forțele Armatei 2. Acționând energic și eficient, generalul David Praporgescu a reușit să stabilizeze situația frontului după retragere în debandadă și cu pierderi semnificative a Corpului 1 Armată, care a urmat pierderii bătăliei de la Sibiu sub comanda
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
reușesc să rupă apărarea română în dimineața celei de-a doua zile a ofensivei, 24 octombrie 1916, când reușesc să surprindă și să ia prizonier, fără a trage un foc, întregul detașament Homoriceanu (două batalioane infanterie și un escadron de călărași) care asigura apărarea pasului Vâlcan. Prin breșa creată au început să se scurgă grosul forțelor atacatoare. Comandantul Armatei 1, generalul Ioan Culcer consideră situația pierdută și propune Marelui Cartier General să aprobe retragerea trupelor pe linia Oltului și abandonarea Olteniei
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
în centru și Divizia 3 Infanterie - în flancul stâng. Toate forțele participante la ofensivă au fost puse în coordonarea generalului Arthur Văitoianu, comandantul Corpului II Armată. Rezerva, la dispoziția comandantului Armatei era formată din Divizia 1 Infanterie și Brigada 2 Călărași. Pentru această bătălie Armata 2 a avut la dispoziție un total de 56 de batalioane, 14 escadroane, 258 de tunuri și 50 000 de oameni. Pe timpul desfășurării bătăliei au mai fost primite ca sprijin sau întărire Divizia 1 Cavalerie, Brigada
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
această bătălie Armata 2 a avut la dispoziție un total de 56 de batalioane, 14 escadroane, 258 de tunuri și 50 000 de oameni. Pe timpul desfășurării bătăliei au mai fost primite ca sprijin sau întărire Divizia 1 Cavalerie, Brigada 2 Călărași, Brigada de Grăniceri și Batalionul 17 Pionieri. Bătălia a început cu o puternică pregătire de artilerie pe durata a două zile, 9/22-10/23 iulie 1917. În dimineața zilei de 11/24 iulie, a fost declanșat atacul marile unități de
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]