2,843 matches
-
altă stare, pe care, cu modestie, aș denumi-o conștiința Grimus. Aceasta este starea potrivită pentru întâlnirea cu mine și trebuie să vă mulțumesc încă o dată tuturor: absentului Nicholas Deggle, pentru că a făcut posibilă întâlnirea, ție, Virgil, pentru că l-ai călăuzit atât de abil către confruntarea cu mine, și ție, Liv, pentru că ai rupt ultima barieră ce stătea în calea întrevederii: bărbăția lui. într-un fel, Liv, tu ai fost Poarta în ceea ce-l privește. Acum, că a trecut de tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
alegându-te pe drept Subiect, ți-am remodelat viața de atunci încolo? Negi faptul că, luând-o pe sora ta din tribul axona, ți-am provocat expulzarea? Negi faptul că, izgonindu-l pe Nicholas Deggle în continuumul tău, te-am călăuzit către insula Calf? Negi faptul că, lăsându-te să cutreieri lumea timp de secole, în loc să te aduc aici, te-am făcut bărbatul care ești acum, cameleonic, flexibil și dezorientat? Negi faptul că, alegând un om asemănător mie ca înfățișare, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
mai interesant. Nu apare în jurnalul lui Virgil pentru că l-am ascuns de el. Este Cristalul Potențialităților. Cu el pot să examinez potențialele timpuri trecute și viitoare și să descopăr momentele cheie, puncte de răscruce în timp, cele care ne călăuzesc de-a lungul vreunei linii de flux. în caz că înțelegi ce vreau să spun. Vultur-în-Zbor clătină din cap - nu - în timp ce se uita atent la cel de-al doilea glob de cristal dezvelit. Globul nu era umplut cu apă, ci cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Începuseră să tot intre În capelă, rude și cunoștințe. Aerul dintre noi se Împuținase și un miros Înțepăcios de tămâie ni se cuibări În nări. După ce preotul citi bâzâit la căpătâiul mortului, iar noi ne făcurăm În câteva rânduri cruce călăuziți de mișcările sale, Își făcu apariția și Volodea, zis “Contele”. Acesta veni neînsoțit, Într-un parpalac vestejit, care-i accentua liniile vineții ale feței, și mormăi pătruns un “Dumnezeu să-l ierte” nedigerabil. Se aplecă deasupra tatălui meu și strigă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
compunea muzică. Muzica Îl ridica și-l cobora lin, pe valuri armonioase, deschizându-i lumi noi, purtându-l departe, prin locuri neștiute, unde sufletul i se Împrăștia În stropi de sunet. Degetele Îi alergau zglobii pe corzile instrumentului, lăsându-se călăuzite de puterea imaginației, de plăcerea cu care improviza. Numai că acum chitara, care În mâinile lui prindea viață ca vrăjită, răspândind În camera imensă atâta frumusețe, nu-l mai asculta . De fapt, sesiză cu un zâmbet amar că mâna dreaptă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
urlet Înfiorător și mă arunc În luptă, zburlind liniștea ce mă Înconjura. După izbituri puternice, repetate În valuri, iar și iar, patul trosnește din toate Încheieturile și geme adânc. Forța e stăpâna mea acum, ea Îmi Îmbată spiritul și-mi călăuzește pașii. După alte lovituri, aplicate cu măiestrie, se prăbușește definitiv, ca un bizon lovit violent de tomahawk-ul celui mai iscusit vânător, Într-un val de praf amestecat cu transpirația mea șiroindă, care-și aruncă stropii pretutindeni. Am primit cu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
mă mai simt deprimat. A zîmbit ca un copil satisfăcut cînd am Întors-o pe spate și am sărutat-o pe ochi. Am Început s-o alint, mîngîindu-i clitorisul pînă s-a hotărît să-și desfacă picioarele și să-mi călăuzească degetele Înăuntrul ei. — E bine... nu uita de anus. Vrei s-o facem pe la spate? Se Întoarse pe o parte, Își scuipă pe degete și se masă Între fese. Îi priveam de sus despicătura de mătase și puful care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
vieții), însă mobed-ul din Yazd mi-a pus la dispoziție mai multe documente și traduceri ale Yasne-lor din Avesta și m-a condus până la Gonbad-e Gabri (Turnul Magilor) din Kerman, de unde se spune că au pornit magii, care erau zoroastrieni, călăuziți de stea, să vestească nașterea lui Hristos. Revoluția Islamică a ayatollahului Khomeini, din 1979, în urma căreia șahul autoritar și reformator, Reza Pahlavi, a trebuit să abdice și să părăsească Iranul, nu doar a pus capăt monarhiei pe teritoriul vechii Persii
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
De aceea, la Teheran se vorbea despre Gonbad-e Gabri 1 ca despre o hrubă cu șoareci. Dincolo de ea, spre sud-est, se afla 1. Turnul Magilor (pers.), de unde se spune că au pornit magii vestitori ai lui Hristos, care erau zoroastrieni, călăuziți de stea. Cimitirul Martirilor, cocoțat pe un vârf precum o căciulă pe un creștet pleșuv. Morții întru Islam contau mult mai mult decât templul octogonal, cu trei caturi și cupolă turtită - o cutie a blestemelor pentru mulți. Nu-l dărâmă
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
un pin înghețat, doborât de vânt. Strigam după ajutor și deodată, am auzit lupii urlând. Urlau de se înfiora pădurea. Tăceau numai când strigam eu. Atunci ascultau; ca să se orienteze după strigătul meu. Și pe măsură ce strigam, veneau tot mai aproape, călăuziți de mine. Nu e ciudat? Să strigi după ajutor și, tocmai de aceea, să vină lupii? ― E, mai ales, trist. ― Aveam o singură soluție ca să mă apăr. Să-mi înfig unghiile în carne și să tac. ― Asta îmi aduce aminte
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
totul sigur de sine. Armura demonică nu i se aplică perfect. Din când În când, nevoia de a comunica, de a se smulge din osânda singurătății morale se face resimțită. Există Însă talismane oculte care Îi amintesc că destinul său, călăuzit de norme misterioase, nu are nimic În comun cu marea Învălmășeală omenească: „Totuși, nu-mi scăpase din vedere că uneori ar fi dat să-mi spună ceva, dar se răzgândea pe loc, Înăbușindu-și vorba pe buze. Roșea el atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
vizirului său. Își făcu supușii să tacă pintr-un gest stăruitor cu ambele mâini, pentru a rosti pe un ton grav: „Credincioșii s-au pronunțat în majoritatea lor și hotărârea lor este luată. Vom urma calea păcii, încrezători că Dumnezeu ne călăuzește spre ce e mai bine pentru noi, căci El este Cel care ascultă, El este Cel care răspunde.“ Mai înainte ca sultanul să-și fi isprăvit fraza, Astaghfirullah se îndrepta deja spre ieșire, șchiopătând și mai tare din pricina mâniei, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
există datina ca ei să fie angajați alături de bocitoare spre a spori jalea. E bine de știut că fiecare dintre aceste ființe are un concubin și că se comportă față de el întocmai ca o soție cu soțul ei. Să ne călăuzească Cel-de-Sus pașii departe de căile piezișe! Mult mai primejdioși sunt tâlharii care mișună în asemenea hanuri. Ucigași, briganzi, contrabandiști, proxeneți, purtători ai tuturor viciilor se simt aici în siguranță, ca pe un tărâm din afara regatului, organizând nestingheriți negoțul cu vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
modelele sacre. Repararea rituală a bărcilor sau cultivarea rituală a plantelor (yam, de pildă) nu mai seamănă cu aceleași munci desfășurate în afara perioadelor sacre. Ele sânt mai exacte, mai apropiate de modelele divine, și sânt în același timp rituale, fiind călăuzite de o intenție religioasă. Ceremonialul reparării unei bărci nu are nici o legătură cu faptul că barca trebuie reparată, ci arată că, în vremurile mitice, zeii le-au arătat oamenilor cum anume se repară bărcile. Nu mai este vorba de o
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
unui act exemplar împlinit de Pământ; mama umană nu face decât să imite și să repete acest act primordial al apariției Vieții în pântecele Pământului. Prin urmare, ea trebuie să fie în contact direct cu Marea Genitrix, care s-o călăuzească în împlinirea acestei taine care este nașterea unei vieți, să-i dea puteri binefăcătoare și protecție maternă. Obiceiul de a pune nou-născutul pe pământ este și mai răspândit, și se mai păstrează în unele țări din Europa: după ce este îmbăiat
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
sacerdotală. Salazar crede în posibilitatea de a schimba omul printr-o educație laică, începută în familie, desăvârșită în școală. "Educația e formația individului, înțelegîndu-se prin aceasta dezvoltarea integrală și armonică a tuturor facultăților sale. Omul are inteligență - și ea trebuie călăuzită de adevăr; are voință, care trebuie îndreptată către bine; are corp, care trebuie făcut viguros și sănătos... Cel care socotește educația intelectuală ca un scop, greșește... Puțin prețuiește știința, dacă ea nu ajută să facă pe om mai bun..." Evident
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
se traduc prin câteva realități organice: dragostea de mamă, familia, durata creatoare. Revoluția lui Salazar începe și sfârșește printr-o totală întoarcere la lucrurile firești, lăsate de Dumnezeu și validate de istorie. Cum reacționa țara la revoluția aceasta inspirată și călăuzită de un profesor universitar fără partid și fără altă forță în afară de încrederea totală a Președintelui Republicii și a armatei? Oamenii cărora Salazar se străduise, prin noua orânduire a Statului, să le articuleze voința politică, sprijineau revoluția fie prin aderența lor
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cât de jalnic și plăpând este În comparație cu luciditatea umană, cu o singură amintire individuală și cu exprimarea ei În cuvinte! Poate că Îmi sunt exagerat de dragi primele impresii, dar am și un motiv să fiu recunoscător. Ele m-au călăuzit spre un veritabil Eden de senzații vizuale și tactile. Într-o noapte, În timpul unei călătorii În străinătate, În toamna anului 1903, Îmi amintesc că m-am așezat În genunchi pe perna mea destul de plată, la geamul unui vagon de dormit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
fie În stațiunile din străinătate pe care le vizitam deseori toamna. În maximum trei ani reușeam (mă pricepeam la asta mai bine ca fratele meu) să duc la disperare pe oricare dintre acei bravi tineri. Tatăl părea să se fi călăuzit, În alegerea preceptorilor, de ingenioasa idee de a angaja de fiecare dată un reprezentant al unei alte clase sau categorii, pentru a ne expune tuturor curentelor care bântuiau În Imperiul Rus. Mă Îndoiesc că a fost din partea lui un plan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
cu o alegere venind din afara mea. Fără durere, fără zbucium, fără tulburări. Liniștită, împăcată, supusă. Alegerea frunzei care în cele din urmă cade. Scriu astfel cu duioșie despre cel ce am fost. Îl pot închipui. Îl pot improviza. Îl pot călăuzi prin timpul lui de odinioară, cu blândețea și bunătatea cu care eu însumi am fost condus. Știu, acum, că viața mea n-a fost întâmplătoare. Eu n-am putut să-i descopăr toate bucuriile care mi-au fost date. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
tu singur iei din această Lume. Povara ta de minune și lumină din această Lume. Nici acum nu sunt pregătit. Doar că acum mă las dus în voia acestei coborâri. Luminarea care va să vină îmi duce parcă drumul. Îmi călăuzește pașii prin risipa zilelor de demult și îmi ordonează textul trăit de mine cândva, dar scris de un altul acum. Văd acum și momentul în care m-am despărțit de Vichi. Când am fugit, de fapt, de ea. Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
legată, Închise ochii și Încercă să adoarmă și să uite că tocmai Începuse călătoria cea mai dantescă pe care și-ar fi putut-o Închipui vreodată. CÎt despre Oberlus, se mulțumi să caute pe cer steaua care trebuia să-i călăuzească pe timpul nopții. Cea mai mare parte din viață și-o petrecuse În felul acela: În aer liber, pe coverta unui vas, iar stelele fuseseră Întotdeauna tovarășele și prietenele lui. Nu-i era teamă de mare, de noapte, de călătoriile lungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
bube, chipul lui, chiar așa, adormit cum era În acele clipe, părea și mai Înspăimîntător decît de obicei, dar În felul de a privi al Niñei Carmen, o asemenea urîțenie ajunsese la o extremă de neconceput, Încît trebuia să se călăuzească după reguli diferite de cele care se aplicau altor ființe vii. Privit dintr-un punct de vedere care să nu aibă nimic În comun cu cel folosit pentru restul omenirii, nu Încăpea Îndoială că Oberlus era o ființă captivantă, cu privire la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
cu discernământ știu dintotdeauna că satisfacția cea mai înaltă și mai pură pe care o poți încerca în lumea de față este aceea pe care o trăiești dovedin du-te util societății; iată viziunea de căpătâi care trebuie să ne călăuzească faptele; cel ce nu se străduiește, prin toate câte le face, întru binele general tinde să ignore faptul că a venit pe lume și spre beneficiul celorlalți, nu numai al lui personal. Iată motivele care m-au împins să dau
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
atât de adânc înrădăcinată în tradițiile noastre pastorale. Și, amintiți-vă, trebuie să faceți totul pentru ca aceia care, deocamdată, încă nu sunt decât adversarii noștri, să nu se transforme în inamici ai patriei. Dumnezeu să vă însoțească și să vă călăuzească în misiunea dumneavoastră sfântă pentru ca soarele concordiei să lumineze din nou conștiințele și pacea să restituie conviețuirii concetățenilor noștri armonia pierdută. La aceeași oră la care prim-ministrul apărea la televiziune anunțând stabilirea stării de asediu, invocând rațiuni de siguranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]