4,175 matches
-
și a adverbelor. 9. Enunțurile care încheie fragmentul alcătuiesc o secvență sintetică, structurată ca discurs homodiegetic. Personajul narator relatează modul în care el și prietenii săi reușesc să câștige încrederea omului de la munte ce le era călăuză. Astfel, cei câțiva cărturari care străbat satele de munte pentru a culege creații folclorice îl conving pe Ion Onișor săi găzduiască în propria casă, plătindui anticipat o parte din chirie. Gestul lor îl determină pe bătrânul muntean săi considere niște oaspeți buni, pe care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cap. IV, XXVI, în PSB, vol. 15, p. 121) „La înviere s-a risipit sfatul neamurilor, al lui Pilat și al ostașilor; au fost risipiți toți câți au lucrat cele împotriva crucii. Au fost lepădate sfaturile conducătorilor, ale arhiereilor, ale cărturarilor și ale împăraților poporului. Învierea a distrus toate planurile lor”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la Psalmul XXXII, VI, în PSB, vol. 17, p. 255) „El, care este începătura celor adormiți, Se face întâi născut din morți
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu voia să le dea vreun ajutor; dar, ca să scape de ei, le-a îngăduit și aceasta, spunându-le: Pecetluiți voi mormântul cum voiți, ca să nu puteți învinui pe alții. Dacă ostașii ar fi pecetluit ei singuri mormântul, arhiereii și cărturarii ar fi putut spune chiar dacă ar fi fost spusele lor neadevărate și mincinoase; și cum nu le-a fost rușine să spună altele, ar fi putut spune și asta că ostașii, îngăduind să fie furat trupul, ar fi dat prilej
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a vestiților săi dascăli teologi, care apoi i-au conferit și cunoscutul renume de "Sorbona Moldovei". Între aceștia, au strălucit personalități eminente, precum: Melchisedec, episcopul Romanului și al Hușilor, vestiții frați teologi Filaret și Neofit Scriban, renumitul rector Popa Duhul, cărturar și duhovnic iscusit și cu mare dar de la Dumnezeu ș.a. În perioada aceasta de mare glorie (1803-1886), seminarul de aici a făcut să înflorească una dintre cele mai vestite școli de muzichie bisericească și de psaltichie, care a atras în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
acolo, venit în Iași pe la 1820, chemat de Șuțu Vodă. Gavriil Galinescu ne informează că "după liniștirea zarvei produsă de Eteria grecească, studiul acesteia este reluat cu mai mare avânt de către Grigorie, psaltul Mitropoliei din Iași, la îndemnul aceluiași mitropolit cărturar". Tot el ne spune că studiul se făcea după cărțile lucrate de vestitul psalt Macarie, care în 1827 vine el însuși la Iași, întovărășit de alt protopsalt renumit, Petru Lampadarie. Mai aflăm că, din 1828, școala de cântăreți bisericești din
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
schimbarea domniilor pământene cu cele fanariote: "Discordia dinlăuntru, lipsa unor dinastii constante au transformat țara aproape în pașalâc."20 Cantemir a căzut în capcana propriei teoriei a celor două tipuri de imperii, teorie definitivată în studiul Monarchiarum physica examinatio (1714). Cărturarul împărțea imperiile în civilizatoare și în imperii-avorton. Din prima categorie Imperiul Roman, din a doua Imperiul Otoman. Monarhiile civilizatoare compensează opresiunea prin beneficii ale civilizației și culturii. În schimb, monarhiile-avorton sunt parazitare, fără să producă nici un beneficiu pentru cuceriți. Teoria
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
trecere dintr-o stare în alta, mișcare perenă: Fuge luna, beată luntre între stele pune punte. Fuge vântul, fuge luna, Dacă mor, îmi e totuna. Din pământul rece sloi ca un fum mă-ntorc la voi. În câteva cuvinte, poetul, cărturar subțire cu studii de filozofie, cu lecturi atente în orizontul artelor, face parte din familia spirituală a lui Blaga (însă mai puțin anxios), apropiat uneori de Al. Philippide (acesta parabolic și cosmicizant), dar mai puțin retoric. În fond, Cântecul câtorva
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
listele tot mai lungi cu morți și dispăruți, publicate de ziarele vremii. În această atmosferă tulbure, dominată de nesiguranță și lipsuri, în toamna anului 1942 am început să învăț la Școala Normală „Al. Vlahuță" din Șendricenii Dorohoiului, la școala cunoscutului cărturar și om de cultură C.N. Iancu, având ca țel declarat să mă fac învățător și să mă întorc în satul meu natal, Dorobanți, din ținutul Botoșanilor. Evenimentele istorice care s-au petrecut în intervalul de timp până la absolvire au permis
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
neam. În fața descoperirilor, mirarea ne copleșește cu izbituri puternice. Evidența ne forțează să pășim cu mintea în alte tărâmuri ale cunoașterii. Gândurile ni se îndreaptă către nevoia revizuirii unor axiome înscrise de multă vreme și cu multă trudă de feluriți cărturari în manualele de istorie. Nu avem, pe linie genetică, aproape nimic în comun cu romanii, iar legăturile noastre cu dacii sunt inconsistente. Aportul dacilor la construcția edificiului românesc a fost supradimensionat. În realitate, din participarea indo europeană la formarea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
afirme politic și cultural în Transilvania. Din rândul credincioșilor uniți cu Roma, s-au născut fii ai neamului, crescuți într-un puternic simțământ patriotic, care au purtat stindardul latinității. Să privim, prin urmare, cu admirație la Școala Ardeleană și la cărturarii ei: Samuil Micu, Gheorghe Șincai sau Petru Maior. Emanciparea națională nu avea să țină seama în Transilvania de apartenența noastră religioasă. Întâlnim angajați în lupta politică și militară fruntași pașoptiști transilvăneni care provin atât din rândul ortodoxiei, cât și al
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
presărat cu indicatoare care, din sală în sală, duce de la o capodoperă la alta, de la sculpturile Parthenonului la deconstrucțiile unui Picasso vizând desăvârșirea lumii vizitate și închiderea ei în sine. Ea urmează mai degrabă modelul cabinetelor de curiozități dragi filosofilor, cărturarilor, istoricilor și colecționarilor din veacurile al XVI-lea și al XVII-lea: o acumulare de obiecte rare și neobișnuite, stranii și exotice, bizare și pitorești! Sensul nu este dat a priori, ci a posteriori. Dionisiace în purul „fapt-de-a-fi-în-lume”, producțiile filosofice
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Nu se cunoaște numele arhitectului, dar locul exprimă o prietenie dintre un filosof și un proprietar bogat care se întâmpla să fie și om politic. În mediile aristocratice romane, această complicitate dintre un gânditor și un om de acțiune, un cărturar și o personalitate angajată în treburile cetății, ține de o adevărată tradiție. Consultant privat, negociator, gânditorul nu-și precupețește sfaturile nici în ce privește existența, nici într-ale politicii. El funcționează într-un grup sau într-o familie și, ca plată pentru
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
avea să repurteze o strălucită victorie asupra armatei paulicienilor; Chrysokeir a fost decapitat de către un vînător de recompense. Un secol mai tîrziu, Împăratul Ioan Tzimisces a strămutat numeroși paulicieni În provincia Tracia (Bulgaria de azi), În jurul fortăreței Philippopolis. Firește, mulți cărturari s-au grăbit să tragă concluzia că aceștia trebuie să fi fost strămoșii bogomililor, Însă chestiunea nu este chiar atît de simplă. În schimbul aportului lor militar, paulicienilor li se garanta tolerarea religiei proprii; numai că, În timp, loialitatea lor s-
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
relatinizarea limbii române ca urmare a contactelor directe (studii, călătorii) și livrești (traduceri, manuale) cu culturile neolatine. Formele care siluiau „firea limbii” au fost înlocuite cu altele, „în haine latinești”. A fost o mișcare politică și culturală conștientă, dirijată de cărturarii români din Transilvania, în numele unității de neam și limbă, al ralierii la spiritul limbilor noastre surori. Evoluția de-a lungul secolelor a limbii române de la latină sub influența unor idiomuri străine, dar și a unor mentalități diverse a adus unele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
are; argat; arhaic; arhaicul; arogant; aspru; asupritor; autoritate; averi; a avut; bani mulți; mulți bani; cu mulți bani; barbă; baston; bătrîn; Bibescu; bine; bir; bogați; bogății; boier; borcan; brînză; burtă mare; burtos; cal; cameră; Cantacuzino; capul; caracter; caricatură; carne; casă; cărturar; chiabur; cineva; cizme; clasă socială; cocoșar; coif; Colțescu; conducere; cowboy; crai; cruce; crud; Dan; darnic; demn; emoție; eu; Evul Mediu; exploatator; falnic; fals; flăcău; furt; grad; gros; hain; haină de blană; haine pompoase; hapsîn; înșelăciune; o întîmplare; jupîn; lăcomie; libertate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nu (2); priceput (2); putere (2); a spune (2); știu (2); de toate (2); veste (2); zice (2); abilitate; acolo; acumulare; aflare; aflat; ai; aminti; apt; aptitudini; a asculta; atotcunoscător; a avea idei; bec; blefuri; blîndețe; bogat; bogăție; calomnie; capabil; cărturar; cărți; căuta; ce știi tu ?; ce vrea; ceas; ceva important; ceva nou; cheie; cineva; a citi; clar; comunicare; conștient; conștiință; a crede; cult; cultivat intens; cultură generală; cum; cunoscut; cursul; cuvinte; descurcăreț; destin; documenta; documentare; dori; dorință; drum; Einstein; el
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pedagogice (antologie), E.D.P., București. Natorp, Paul, (1899) 1912, „Pedagogia socială”, în Anuar pedagogic editat de Onisifor Ghibu, Sibiu. Neamțu, Octavian, 1976, Cultura ca acțiune socială, Editura Academiei, București. Neculau, Adrian, 1984, „Începuturile unei viziuni psihosociale asupra manifestărilor umane la vechi cărturari români”, în Psihologia socială în România (red. Ana Tucicov Bogdan), Editura Academiei, București. Neculau, Adrian, 1988a, „Seminarul Pedagogic Universitar din Iași” (1899-1948), în Educația: ieri-astăzi-mâine, Buletinul Cabinetului Pedagogic al Universității din Iași, nr. 4. Neculau, Adrian, 1988b, „«Actorii» și «contextul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
trăită”. Și atunci: „Tot ce ne rămâne de făcut este să ridicăm poporul la înălțimea cuvenită, pentru ca să poată prețui casa cetățenească cea nouă” (Bărbat, 1928a, p. 224). Să-i „cultivăm spiritul”, îndeamnă Bărbat, să-l „îmbogățim cu toate avuțiile” cunoașterii. Cărturarul are deci „un rol cultural”, un rol de „armonizator de suflete”, el are datoria să traducă în viață idealurile culturale ale națiunii. „Ideile trăite” de Virgil Bărbat - Extensiunea Universitară - propaganda culturală în rândurile poporului - își găsesc deci sprijinul teoretic în
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
acestui suflet cu idealele mari ale vremii” (ibidem, p. 152). O cultură nu există și nu trăiește decât atât timp cât dacă continuă să înfigă cât „mai adânc rădăcinile ei în sufletul poporului, pe măsură ce-și înalță vârfurile”. „Rolul social al cărturarilor”5 este un „rol cultural”, un rol de „armonizator al sufletelor”; nu în folosul sau serviciul unui partid, ci în „serviciul țării”, vorbind în numele „culturii neamului”. Un astfel de rol călăuzitor rezerva Virgil Bărbat universitarului, în acest mod a înțeles
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
lupte: „Tovarășii lui Iancu” (S. Dragomir), „Gheorghe Șincai” (I. Paul), „Istoria ziaristicii românești din Transilvania” (I. Lupaș), „Aiudul în revoluția de la 1848” (I. Paul), „Un dascăl arădan de acum 100 ani: C. Daicovici-Loga” (O. Ghibu), „Conștiința romanității la vechii noștri cărturari” (V. Bogrea), „Învățăminte din revoluția de la 1848 din Transilvania” și „Oamenii mari ai Banatului” (I. Paul), „Avram Iancu și Nicolae Bălcescu” (S. Dragomir). Alte conferințe își propuneau să descifreze, pentru un public larg, mecanismele progresului, factorii dezvoltării economiei moderne: „Ideea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
frontiera dintre milenii, Editura Politică, București. Serviciul Social - o școală de educație socialătc "Serviciul Social - o școală de educație socială" În arhiva Muzeului de Literatură al Moldovei din Iași, alături de mai multe scrisori adresate de D. Gusti prietenului său apropiat, cărturarul G.T. Kirileanu, de-a lungul mai multor ani (1908-1942), există și un text inedit, de 12 pagini, intitulat Observații - impresii 1, ilustrând, probabil, prima „ieșire la teren” de proporții a Seminarului de sociologie și etică, înființat de Gusti la Universitatea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și alții să o poată folosi”). Scopul „fiecăruia din noi”, credea, e acela de a învăța, de a asculta „chemarea satului”, de a cunoaște și scoate la iveală aceste așteptări. Țelul echipelor este deci acela de a îmbina „viața de cărturar cu viața satului”. Echipierii nu vor neglija nici o latură a ofertei lor comportamentale, pentru a obține încrederea satului și deci informații autentice. Nu vor neglija nici „spectacolul” pe care îl oferă echipa pentru sat („oamenii așteaptă să vadă ce face
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
muncii”. Între acestea: Utopia lui Thomas Morus (1478-1536) și Noua Atlantidă a lui Bacon (1561-1626). Acestea, ca și lucrările lui Owen, Saint-Simon, Fourier au deschis calea unei noi gândiri asupra rostului individului în colectivitate. Robert Owen (1771-1858) a fost un cărturar luminat, de o înaltă ținută morală, adânc preocupat de cercetarea și ameliorarea fenomenelor sociale din vremea lui, un generos animat mereu de gândul de a face bine, de a-și ajuta semenii. Omenirea, credea el, se află în pragul unei
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a cooperativei române” (Cardaș, 1942, p. 18). Obștile sătești au fost, scrie un alt animator al timpului, „adevărate școli, înlăuntrul cărora atâtea zeci de mii de săteni și-au făcut cultura și educația agricolă, sub conducerea instructivă și disciplinată a cărturarilor agricoli” (Filipescu, 1943, p. 3). Prin faptul că în interiorul obștei nu putea „viețui” decât „plugarul cinstit”, receptiv la „prescripțiile agricole și tehnice” moderne, această organizație cooperativă a jucat, se înțelege, un rol important în educația adultului rural. Aici a învățat
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Ilie Popescu-Teiușan în Almanahul școlii și al familiei (Craiova, 1936), poartă un titlu deosebit de sugestiv: „Paștile blajinilor sau găocile de ouă ale profesorului Eugen Neculau de la Ungureni” (Sadoveanu, 1967, pp. 37-42). Ce sunt aceste „găoci de ouă”? Sunt visurile unui cărturar care, „lucru rar, nu e un dezertor dintre ai săi”, nu s-a „îndulcit la pânea albă a slujbelor”, ci, „cu o îndârjire și o statornicie pe care nu le putem lăuda îndestul, se devotează unei opere nobile, deschizând drum
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]