2,636 matches
-
scădere de la 203 locuitori, în 1850, la 181, în 1857 . Analizând comparativ rezultatele recensămintelor din 1850 și 1857, se constată un trend ascendent al populației în cazul satelor Cubleș, Sărata și Dârja și unul descendent în cazul Panticeului și al Cătălinei. Totalizând populația celor cinci localități se constată o creștere a numărului de locuitori de la 3400 la 3472. La următorul recensământ, desfășurat în baza legii LII din 18 iunie 1880 a împăratului Imperiului dualist Austro-Ungar, Franz Iosif, în perioada 1-10 ianuarie
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
recensământ, desfășurat în baza legii LII din 18 iunie 1880 a împăratului Imperiului dualist Austro-Ungar, Franz Iosif, în perioada 1-10 ianuarie 1881 , se înregistrează 1010 locuitori la Panticeu, 1025 la Cubleș, 680 la Sărata, 716 la Dârja și 231 la Cătălina. Deși la nivel general se păstrează trendul crescător, ajungându-se la 3662 locuitori, în satul Panticeu populația continuă să scadă, fiind, în 1880, sub nivelul înregistrat la recensământul din 1850. Și satul Dârja cunoaște o descreștere a numărului de locuitori
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
locuitori, care este, în 1880, sub nivelul anului 1857, dar superioară celui din 1850. Sunt singurele excepții, pentru că toate celelalte sate populația crește numeric, într-un ritm mai alert la Cubleșu Someșan și la Sărata și oarecum mai modest la Cătălina. Realizând o ierarhizare a celor cinci sate după numărul de locuitori se contată că pe primul loc se află Culeșu Someșan, urmat de Panticeu, cu o populație care depășește în ambele cazuri 1000 de locuitori. Urmează Dârja, Sărata și Cătălina
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
Cătălina. Realizând o ierarhizare a celor cinci sate după numărul de locuitori se contată că pe primul loc se află Culeșu Someșan, urmat de Panticeu, cu o populație care depășește în ambele cazuri 1000 de locuitori. Urmează Dârja, Sărata și Cătălina, care continuă să fie cea mai mică așezare din ceea ce astăzi numim comuna Panticeu. Recensământul organizat de autoritățile Imperiului dualist între 31 decembrie 1900 și 1 ianuarie 1901 prezintă o situație statistică a populației semnificativ diferită. După 20 de ani
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
20 de ani de la precedentul recensământ, populația crește numeric în toate cele cinci sate. Astfel, la Panticeu se înregistrează 1379 de locuitori, localitatea redevenind cea mai populată din zona analizată, Cubleșul Someșan are 1095 locuitori, Dârja 936, Sărata 871, iar Cătălina 321, rămânând cea mai mică dintre comunitățile care compun astăzi unitatea administrativă comunală Panticeu . Cea mai semnificativă creștere a populației se înregistrează în satul reședință comunală, cu 369 de locuitori mai mult în 1900, față de 1880. Creștere semnificativă se înregistrează
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
semnificativă creștere a populației se înregistrează în satul reședință comunală, cu 369 de locuitori mai mult în 1900, față de 1880. Creștere semnificativă se înregistrează și la Sărata, cu 191 locuitori mai mult, și la Dârja, cu 220. Și populația satului Cătălina crește cu 90 de locuitori față de anul 1880, cel mai mic spor demografic înregistrându-se la Cubleș, 70 locuitori. Recensământul din 1910 stabilește existența a 1381 locuitori la Panticeu, 1166 la Cubleșu Someșan, 922 la Dârja, 906 la Sărata și
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
90 de locuitori față de anul 1880, cel mai mic spor demografic înregistrându-se la Cubleș, 70 locuitori. Recensământul din 1910 stabilește existența a 1381 locuitori la Panticeu, 1166 la Cubleșu Someșan, 922 la Dârja, 906 la Sărata și 376 la Cătălina. Satul Panticeu își menține statutul de lider, deși înregistrează un spor demografic față de 1900 de doar 2 locuitori, urmat de Cubeș, care înregistrează o creștere demografică cu similară cu cea din 1880, 71 de locuitori în plus față de 1900. Și
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
statutul de lider, deși înregistrează un spor demografic față de 1900 de doar 2 locuitori, urmat de Cubeș, care înregistrează o creștere demografică cu similară cu cea din 1880, 71 de locuitori în plus față de 1900. Și populația satelor Sărata și Cătălina cunoaște o ușoară creștere față de debutul secolului XX, cu 35 de locuitori și respectiv 55. Singurul sat care intră în regresie demografică în acest deceniu este Dârja, care are cu 14 locuitori mai puțin. În ansamblu se menține trendul ascendent
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
1920 înregistrează, cum era de așteptat un regres demografic la nivelul unității administrative analizate, 4523 locuitori față de 4751 câți existau un deceniu mai devreme. Situația pe sate se prezintă astfel: Panticeu - 1262 locuitori, Cubleș - 1009, Dârja - 902, Sărata - 861 și Cătălina - 399. Acest din urmă sat este singurul care cunoaște un spor demografic nesemnificativ. Scăderea numărului de locuitori în celelalte patru sate este o consecință a desfășurării primului război mondial. Remarcabil este că scăderea este mai accentuată la Panticeu (119 locuitori
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
astfel: Conform Dicționarului istoric al localităților din Transilvania, cele cinci sate ale actualei comune Panticeu sunt atestate documentar în prima jumătate a secolului al XIV-lea. Cea dintâi mențiune o cunoaște Cubleșu Someșan - în anul 1306, urmat de Panticeu - 1314, Cătălina și Sărata - 1320, ultimul din zona studiată fiind atestat satul Dârja - 1340. Datele de atestare sunt confirmate în bibliografia maghiară: Szolnok-Dobokavármegye Monographiája (Monografia comitatului Solnoc-Dăbâca) a autorilor Tagány Károly, Réthy László și Pokoly József și Szolnok-Dobokavármegyei Emlek Magyarorszag ezredéves ünnepére
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
ulterioare în forma Pánczélcseh, Panczell Czzeh, Pánczel Cseh susțin ipoteza conform căreia la originea numelui satului s-ar afla proprietari de pămant. Documentele medievale arată că Petru Panchelus (cel cu platoșă) și urmașii săi au stăpânit multă vreme moșia Panticeu. Cătălina. Cătălina, Cătălina-Dorna, Sfânta Cătălina-Dorna (mag. Kzyentkatolnadorna), cătun și apoi sat de sine stătător, compus din cătunele Cătălina și Dorna, cunoaște prima atestare documentară în 1320, printr-un act în care este menționat și satul vecin, Sărata. Un cătun cu nume
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
în forma Pánczélcseh, Panczell Czzeh, Pánczel Cseh susțin ipoteza conform căreia la originea numelui satului s-ar afla proprietari de pămant. Documentele medievale arată că Petru Panchelus (cel cu platoșă) și urmașii săi au stăpânit multă vreme moșia Panticeu. Cătălina. Cătălina, Cătălina-Dorna, Sfânta Cătălina-Dorna (mag. Kzyentkatolnadorna), cătun și apoi sat de sine stătător, compus din cătunele Cătălina și Dorna, cunoaște prima atestare documentară în 1320, printr-un act în care este menționat și satul vecin, Sărata. Un cătun cu nume similar
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
ar afla proprietari de pămant. Documentele medievale arată că Petru Panchelus (cel cu platoșă) și urmașii săi au stăpânit multă vreme moșia Panticeu. Cătălina. Cătălina, Cătălina-Dorna, Sfânta Cătălina-Dorna (mag. Kzyentkatolnadorna), cătun și apoi sat de sine stătător, compus din cătunele Cătălina și Dorna, cunoaște prima atestare documentară în 1320, printr-un act în care este menționat și satul vecin, Sărata. Un cătun cu nume similar, atestat documentar prin 1800, Cătălina, Cătălin, ung. Koltókatalin (cca. 1800 - Kolto-Katalin, 1839 - Katelinfalva, Katelina), se află
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
Kzyentkatolnadorna), cătun și apoi sat de sine stătător, compus din cătunele Cătălina și Dorna, cunoaște prima atestare documentară în 1320, printr-un act în care este menționat și satul vecin, Sărata. Un cătun cu nume similar, atestat documentar prin 1800, Cătălina, Cătălin, ung. Koltókatalin (cca. 1800 - Kolto-Katalin, 1839 - Katelinfalva, Katelina), se află în apropiere de Somcuta Mare și a fost contopit cu satul Coltău . În documentele medievale și moderne, satul Cătălina al comunei Panticeu este numit pe rând Scentkatherina (1320), Zenthkatolna
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
Sărata. Un cătun cu nume similar, atestat documentar prin 1800, Cătălina, Cătălin, ung. Koltókatalin (cca. 1800 - Kolto-Katalin, 1839 - Katelinfalva, Katelina), se află în apropiere de Somcuta Mare și a fost contopit cu satul Coltău . În documentele medievale și moderne, satul Cătălina al comunei Panticeu este numit pe rând Scentkatherina (1320), Zenthkatolna (1359), Zenth-Katalen (1441), Zent Kathalyn (1523), predium Szent-Katolna (1837). Cătunul Dorna este menționat pentru prima dată în 1550 (poss. Dorna), numele său fiind înglobat ulterior în cel al satului Cătălina
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
Cătălina al comunei Panticeu este numit pe rând Scentkatherina (1320), Zenthkatolna (1359), Zenth-Katalen (1441), Zent Kathalyn (1523), predium Szent-Katolna (1837). Cătunul Dorna este menționat pentru prima dată în 1550 (poss. Dorna), numele său fiind înglobat ulterior în cel al satului Cătălina în forma Szent-Katolna-Dorna (1854, 1880, 1895), Szentkatolnadorna (1900, 1910, 1941). După primul război mondial s-a impus numele actual al satului - Cătălina. Cătunul Dorna este designat cu un oiconim de origine slavă - drnu - cu sensul de loc pustiu, pajiște nelocuită
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
este menționat pentru prima dată în 1550 (poss. Dorna), numele său fiind înglobat ulterior în cel al satului Cătălina în forma Szent-Katolna-Dorna (1854, 1880, 1895), Szentkatolnadorna (1900, 1910, 1941). După primul război mondial s-a impus numele actual al satului - Cătălina. Cătunul Dorna este designat cu un oiconim de origine slavă - drnu - cu sensul de loc pustiu, pajiște nelocuită într-o primă fază. Conform tradiției locale, satul Cătălina poartă numele unei starețe a mănăstirii romano-catolice, întemeiată în vechime pe dealul din
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
1910, 1941). După primul război mondial s-a impus numele actual al satului - Cătălina. Cătunul Dorna este designat cu un oiconim de origine slavă - drnu - cu sensul de loc pustiu, pajiște nelocuită într-o primă fază. Conform tradiției locale, satul Cătălina poartă numele unei starețe a mănăstirii romano-catolice, întemeiată în vechime pe dealul din vecinătatea vetrei de locuire, din păcate neinvestigat arheologic. Tagány Károly, Réthy László, Pokoly József, în lucrarea Szolnok-Dobokavármegye Monographiája, oferă un punct de vedere distinct, care nu confirmă
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
refăcut și i s-a schimbat vremelnic destinația în mănăstire ortodoxă, distrusă la debutul secolului XX, la inițiativă guvernamentală. Această din urmă opinie nu este împărtășită de Kádár, care constată că, în anul 1778, nu exista o mănăstire în satul Cătălina. Opinia lui se bazează pe un document emis în acel an prin care un funcționar a raportat fiscului că „Szentkatolna puzsta” aparținea cu multă vreme în urmă de „Monasterium Monialium Sanctae Catherinae nuncupatum”, ale cărei urme mai erau vizibile și
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
de a înlătura o piedică în calea extinderii bisericii greco-catolice . Și această din urmă opinie este puțin probabilă. Mănăstirea a fost părăsită în împrejurări pe care documentele păstrate nu le menționează și, treptat, clădirile s-au ruinat. În 1837, localitatea Cătălina este înregistrată cu statutul de pustă, arondată administrativ satului Sărata . Referitor la acest statut, regăsit în documente în cazul unor așezări din Transilvania, în opinia lui Hodor, care cunoștea bine zona, fiind proprietar de pământ în Panticeu în preajma revoluției de la
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
István (1761-1766), Musnai Mozses (1766-1779), Gellest Abel (1779-1788), Vass Dániel (1788-1791), Zámbor Károly (1791-1803), Vass György (1803-1811), Farkas Beniámin (1811-1814), Ignácz István (1814-1823), Horváty Zsigmond (1823-1830), Bártha László (1830-1835) urmat de Csákány Miklós. Între anii 1961-1962, locașul de cult din Cătălina a fost renovat prin tencuirea interiorului și a exteriorului, urmată de zugrăvire și schimbarea acoperișului din șindrilă cu un acoperiș realizat din tablă zincată. În perioada 1964-1973, în timpul păstoririi părintelui Daniel Todea, s-au confecționat icoane pentru iconostas, s-a
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
colina unde se află biserica. A urmat montarea unui gard împrejmuitor al locașului de cult pe o suprafață de 120 mp, renovarea exteriorului bisericii, montarea de scocuri noi și refacerea instalației electrice.. Recensământul autorităților austriece din 1850 înregistra, în satul Cătălina, 203 locuitori de drept, toți fiind greco-catolici . Recensământul din 1857 evidențiază 181 locuitori ai comunității de asemenea în totalitate greco-catolică . Comunitatea rămâne aproape integral greco-catolică cu 231 de credincioși în 1880, 314 - în 1900, 507- în 1941 . Recensământul din 1880
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
drept, toți fiind greco-catolici . Recensământul din 1857 evidențiază 181 locuitori ai comunității de asemenea în totalitate greco-catolică . Comunitatea rămâne aproape integral greco-catolică cu 231 de credincioși în 1880, 314 - în 1900, 507- în 1941 . Recensământul din 1880 indică în satul Cătălina, alături de greco-catolici, 2 reformați, iar cel din 1900 - un reformat și 6 izraeliți, situație care corespunde structurii etnice a populației întru-totul. Recensământul din 1941, realizat de autoritățile din Ungaria pentru Transilvania de Nord, indică, în Cătălina, o populație de 511
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
1880 indică în satul Cătălina, alături de greco-catolici, 2 reformați, iar cel din 1900 - un reformat și 6 izraeliți, situație care corespunde structurii etnice a populației întru-totul. Recensământul din 1941, realizat de autoritățile din Ungaria pentru Transilvania de Nord, indică, în Cătălina, o populație de 511 de locuitori din care 507 greco-catolici, un ortodox și 3 reformați. Populația de confesiune israelită a dispărut în urma deportării. Trebuie remarcată și de această dată neconcordanța dintre datele oferite de recensămintele austriece din a doua jumătate
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
dintre datele oferite de recensămintele austriece din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și debutul secolului XX și cele din Șematismele Arhidiecezei Albei Iulia și Făgăraș. Spre exemplu, în 1880 recensământul evidențiază 231 greco-catolici, iar Șematismul - 125 în Cătălina și 80 în cătunul Dorna - în total de 205. Situația este similară în 1900, când Recensământul austriac înregistrează 314 greco-catolici, iar Șematismul 331 . 1.Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora, Atlasul localităților
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]