4,924 matches
-
călătorie (chiar dacă unele sunt reproduse) ale lui N. Iorga, de memorialistică ale lui Panait Istrati și C. Stere. Își alege colaboratori permanenți pe M. Sadoveanu și T. Arghezi, care încredințează tiparului aici, în decursul anilor, fragmente în premieră ale unor capodopere, ca Hanu-Ancuței, Dumbrava minunată, Împărăția apelor, Zodia Cancerului și Frații Jderi, sau cicluri întregi ale operei, precum volumele Icoane de lemn, Poarta neagră, Cartea cu jucării, Ce-ai cu mine, vântule? Etape importante ale creației sadoveniene și argheziene sunt legate
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
când și când prin fața ochilor mei. Ieșind în parc, am rămas câteva clipe în mijlocul enormelor construcții din bronz și beton ce nu găsiseră destul loc în interiorul galeriei. Copacii aveau deja frunze galbene. „Sub frunzele moarte, mi-ai spus zâmbind, toate capodoperele astea sunt cu mult mai suportabile. „ Și ai adăugat cu o voce care părea că șovăie, față de necesitatea cuvintelor: — Sunt mai în vârstă ca dumneata... Copilăria mea se plasează în primii ani de după război. Era așa o sărăcie că-ți
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Europă și din toate domeniile: retorică, filosofie, gramatică, matematică, drept canonic, mitologie, medicină, etică, geografie, economie, istorie, muzică, astronomie, artă militară, oratorie, teologie. Sunt aici multe dintre lucrările celebre editate în perioada cuprinsă între Renaștere și Iluminism, însă în principal capodoperele tipografice ale celei din urmă epoci, monografii și sinteze, enciclopedii, lexicoane și dicționare, atlase; de asemenea, manuscrise ale unor personalități politice, militare, culturale, cum este, de pildă, valorosul exemplar din opera lui Eugeniu de Savoia, de fapt o copie-manuscris realizată
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
bibliofil. Este drept că în această mare întreprindere culturală i-au slujit averea și înalta sa demnitate publică, fără de care n-ar fi fost cu putință un asemenea fenomen excepțional. Biografia cărții europene îi era deschisă, „putea să-și procure capodoperele tipografice ale lui Bodoni, vestitul tipograf din Parma, putea să-și cumpere codicele corvinian descoperit la Strasbourg, iar copoii cenzurii imperiale nu puteau să-l împiedice să-și înzestreze biblioteca și cu publicațiile prigonite ale Iluminismului și Revoluției Franceze”. Este
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a renăscut mereu; în secolul al XVIII-lea beneficiază de donații importante, în primul rând aceea a politicianului și istoricului Mikó Imre, întemeietorul Muzeului Ardelean de la Cluj. Așa se motivează faptul că biblioteca a reușit să păstreze în depozitele sale capodoperele Antichității, dar și ale Renașterii, să profite de tot ceea ce au creat umaniștii transilvani în secolele XVI - XVIII, să se bucure de scrierile care au pregătit intrarea în Secolul Luminilor. În Calalogus Alphabeticus Ilustris Collegii Alba N. Enyediensis Renovatus Anno
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
emigrat din Constantinopol, Flavius Mithridrates și Eliah del Medigo, care dădea lecții publice de limba ebraică la Padora; cf. P.P. Negulescu, op. cit., vol. I, p. 355. George Uscătescu, Erasmus, Univers, București, 1982, pp. 96-97; pentru epoci și curente, personalități și capodopere ale muzicii universale, vezi Geoge Bălan, O istorie a muzicii europene, Editura Albatros, București, 1975, capitolul „Bach, Händel și umanizarea divinului”, pp. 108-114. Erasmus din Rotterdam, Elogiul nebuniei sau cuvântare spre lauda prostiei, traducere și note de Ștefan Bezdechi, studiu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
afli. Intri și în structura internă a tabloului, cu explicații specifice, de care nici chiar autorul nu a fost conștient. Pe lângă ceea ce Leonardo a încercat să transmită, afli și ceea ce contemporanii sunt în stare să „vadă” (să pună!) în respectiva capodoperă! Din punct de vedere educațional, internetul constituie o imensă oportunitate, de instrument-accesoriu spre o zonă a conținuturilor informale ce se pot adăuga peste conținuturile educative captate în instituțiile școlare. Această racordare ține de latitudinea educatului sau educatorului, nefiind normată de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
-L pe cel care te-a trădat, trimite-L la moarte pe cel care vrea să osândească toată lumea la o viață mai rea decât moartea”. Urmează un sărut pe gură și Iuda pleacă, În transă, spre locuința lui Caiafa. În capodopera sa, Maestrul și Margareta, Mihail Bulgakov inventează un scenariu inedit al morții lui Iuda. Îndată după Răstignire, evanghelistul Matei se hotărăște să-l ucidă pe trădător și să-și răzbune, În felul acesta, Învățătorul. Dar planurile Îi sunt dejucate de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de Vasile Voiculescu Într-una din prozele sale moralizatoare: uneori autorul, necunoscut, pleacă de la un amănunt intrigant, alteori de la o lacună provocatoare și, pe parcursul textului său, Încearcă să explice narativ amănuntul ori să umple lacuna respectivă. Așa au luat naștere capodopere precum Apocalipsa lui Pavel, Protoevanghelia lui Iacob sau Evanghelia lui Nicodim, texte asupra cărora doresc să mă opresc În continuare. II Bineînțeles, nimeni nu ne obligă să citim scrierile apocrife ori măcar să le cunoaștem fragmentar. Nimeni nu ne obligă să
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
propuse de Dionisie din Furna și Înțelegem că, ratând Întâlnirea cu Evanghelia lui Nicodim, ratăm, implicit, Întâlnirea cu una din cele mai tulburătoare icoane din tradiția creștină. Apocalipsa lui Pavel Ca ultim exemplu am ales un text mai exotic, o capodoperă a literaturii medievale occidentale. E vorba despre Navigatio Sancti Brendani Abbatis (Călătoria pe mare a Sfântului Abate Brendan), redactată În latinește, În secolul al IX-lea, de către un călugăr irlandez, trăitor Însă În Lotharingia. Poemul relatează peripețiile faimosului călugăr din
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Autor prolific și cititor nesățios (Henri de Lubac Îl socotea „unul dintre cei mai culți oameni ai epocii”), Von Balthasar a părăsit ordinul iezuit În urma Enciclicii Humani generis, În semn de dezaprobare și, implicit, de solidaritate cu prietenii săi ostracizați. Capodopera sa rămâne Gloria și crucea. Aspecte estetice ale Revelației, apărută În mai multe volume Între 1961 și 1969. A murit cu două zile Înainte de ceremonia prin care urma să primească inelul și bereta de cardinal, sub pontificatul lui Ioan Paul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Mihail Zamfirescu (Maidanul cu dragoste) și chiar de reportajele nude ale unui F. Brunea-Fox. Din această viziune gigantescă și animistă, dar și în intenția detașării de zbaterile întunecate ale omenirii în preajma războiului (Inscripție), a întoarcerii la natura esențelor, B. creează capodopera sa, carte unică în literatura noastră - Cartea Oltului, subintitulată la ediția din 1976 „Statuia unui râu”. Amintind oarecum de cartea civilizației Nilului scrisă de Emil Ludwig, Cartea Oltului este însă mai puțin monografia unui râu, cât mai ales evocarea simbolică
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
a doua jumătate a acestuia. Cele mai interesante contribuții și analize îi privesc pe autorii mai puțin cunoscuți, dar semnificativi. Prin câteva dintre cărțile sale B. a ieșit din domeniul strict al cercetării și sintezelor privind teatrul: în Întâlnire cu capodopera (1973) sunt comentate realizări artistice de prim rang din muzica, pictura, sculptura și arhitectura universală; în Titani ai Renașterii (1985), autorul a grupat, după propria-i explicație, „portretele spirituale ale unor mari oameni ai lumii, câțiva dintre cei care au
BRADAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
clasică), București, 1966; Institutul de artă teatrală și cinematografică (în colaborare cu G. D. Loghin și R. A. Petrescu), București, 1966; Istoria literaturii dramatice românești și a artei spectacolului, I-III, București, 1966-1982; Comedia în dramaturgia românească, București, 1970; Întâlnire cu capodopera, București, 1973; Profiluri. Mari actori români, București, 1973; Sub soarele sudului. Posibil itinerar în vetre de cultură, București, 1975; Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977; Titani ai Renașterii, București, 1985. Repere bibliografice: Ileana Berlogea, Amplă investigare a
BRADAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
a romanticii germane (Bürger, Uhland), dezvoltă, în plăsmuiri demonice și macabre, un cortegiu baroc al morții (Herol, Dochia, O noapte pe morminte). Reușitele țin de atmosfera lunatecă propice surdelor prevestiri ale dezlănțuirii forțelor malefice și de viziunea cvasionirică a cavalcadelor. Capodopera genului rămâne Mihnea și baba, în care ritmul și sonoritățile sugerează tonalități sumbru-halucinante: „Sună pădurile, fâșie frunzele, / Geme pământul; / Fug legioanele, zbor cu cavalele, / Luna dispare; / Cerul se-ntunecă, munții se cleatenă, - / Mihnea tresare. / Fulgerul scânteie, tunetul bubuie, / Calul său
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
1989, 3; Cornel Regman, „Jaf în dragoste”, JL, 1994, 25-28; Barbu Cioculescu, O carte-recital, RL, 1994, 19; Lucian Boz, Reflecții pe marginea „Jafului în dragoste”, JL, 1994, 29-32; Dicț. scriit. rom., I, 380-381; Octavian Soviany, Un „fantezist” și micile lui capodopere, CNT, 1997, 25-27; Regman, Dinspre Cercul Literar, 221-229; Barbu Brezianu, DCS, 79-80; Hrimiuc-Toporaș, Atelier, 291-301; Octavian Soviany, La reeditarea unei traduceri, „Cuvântul”, 2000, 9; Pavel Șușară, Barbu Brezianu, RL, 2002, 12. C.Br.
BREZIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]
-
Dante Alighieri, București, 1966; ed. București, 1995; Francesco Petrarca, București, 1968; Niccolò Machiavelli, București, 1969; Giacomo Leopardi, București, 1972; ed. București, 1998; Jurnal italian, București, 1973; Lodovico Ariosto, contemporanul nostru, București, 1974; Alessandro Manzoni (Monografia unei vieți și a unei capodopere), București, 1974; Giovanni Boccaccio, București, 1976; Ugo Foscolo, București, 1978; Studii și note literare, București, 1979; Andrea Mantegna, București, 1980; Itinerare paralele, București, 1981; Tiepolo, București, 1982; Torquato Tasso, București, 1982; Sinteze umaniste, București, 1984; Luigi Pirandello, București, 1986; În
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
familială. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1983; Petre Caraman, Literatură populară, îngr. și introd. I. H. Ciubotaru, Iași, 1982; Lucia Berdan, Balade din Moldova, cu un capitol de etnomuzicologie de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu, Iași, 1986; O capodoperă a baladei românești: „Toma Alimoș”, îngr. și introd. Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, București, 1989; Al. I. Amzulescu, Cântecul popular din Muscel. MCF, 1990, partea II; Ion Căliman, Cornel Veselău, Poezii populare românești. Folclor din Banat, București, 1996; Ion Filipciuc
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
tragediile sofocleene în funcție de relația binara idei filosofice și religioase - patetism dramatic, criteriu modernist discriminator, pe care il aplică mecanic literaturii antice. Intenționalitatea de orice natură, crede el, împinge Antigona, Ajax, Filoctet și Oedip la Colona în abisurile nonartei. Titlul de capodoperă se cuvine doar tragediilor Oedip rege, Electra și Trachinienele, în care facultățile creatoare sunt utilizate de un artist neîntinat de imixtiunea tendinței. Această abatere de la poetica realistă este un efect de scurtă durată, la care, din pricina inaderentei lui structurale, B.
BARBU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
esteticului pur: este vorba întotdeauna de un refuz global, cu implicații mai mult sau mai puțin artistice, mai mult sau mai puțin teoretice. Pornit la vânătoarea formelor tradiționale - indiferent de orientare -, cum ar fi ordinea, inteligibilitatea și însăși noțiunea de capodoperă, avangardistul sfârșește adesea prin a uita de viitor, pentru că futurismul teoretic al a. ajunge uneori un simplu pretext pentru utilizarea tehnicilor subversive și subminatoare. Evoluând sub auspiciile refuzului categoric, ale unui „nu” autofondator, a. lansează pe piața culturală un nou
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
7; Petrescu, Studii transilvane, 186-193; Ioana Bot, Trădarea cuvintelor, București, 1997, 137-142; Ioan Adam, Inelele lui Saturn, București, 1998, 323-348; Liviu Grăsoiu, Efigia poetului, VR, 2001, 7-8; Poantă, Dicț. poeți, 23-27; Petraș, Panorama, 119-121; Adrian Pintescu, Horia Bădescu sau Sentimentul capodoperei, „Poezia”, 2002, 1; Ioan Holban, Un înger răstignit pe gură, CL, 2002, 4; Ioana Bot, În apărarea poeziei, CNT, 2003, 3; Ioan Adam, Cum răsuna tomnaticul Eheu, ALA, 2003, 655; Dicț. analitic, IV, 53-56. C.H.
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
necredincios. În Moșii, mântuirea sufletelor dezlegate, într-o panoramă a fantasticului nocturn: ateistul, paricidul, sinucigașul, „vânzătorul patriei sale”, se face prin practici ritualice populare. Disciplina poetică și virtuozitatea tehnică în prelucrarea motivelor universale ale romantismului îl apropie pe A. de capodoperă (Turnul lui But) și suplinește, alteori, vizionarismul său limitat și imaginația cuminte. Motive universale cultivă și poezia lui didactică, grupată în cicluri de fabule retipărite în mai multe ediții (1836, 1844, 1862). Nu inventivitatea „fabulografului” (termenul îi aparține) primează, ci
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
indiferent, în ansamblu, la condițiile sociale ori etnice. Îndreptându-și atenția exclusiv asupra operei, C. a căutat să lupte, potrivit preceptelor junimiste, împotriva „falsului talent”, în numele unui adevăr estetic, dedus din cercetarea tratatelor de estetică și din lectura atentă a capodoperelor literaturii universale. În mod firesc, el a ajuns astfel la crearea unui model ideal, ținut de unic criteriu valoric. De aceea, critica sa este de principii și pune mare preț pe raționament. În prima parte a articolelor lui de critică
CARP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286121_a_287450]
-
În limba franceză În original. Rosemary’s Baby (1968) - primul film american al regizorului Roman Polanski. Funny Girl (1968) - film regizat de William Wyler, care i-a adus Barbrei Streisand primul ei Oscar (pentru rol principal). 2001: A Space Odyssey - capodopera regizorului Stanley Kubrick din anul 1968. LSD (dietilamida acidului lisergic) - drog halucinogen. Cold Duck - vin spumant rozé, originar din Germania, rezultat dintr-o combinație de șampanie, vin spumant de Burgundia și zahăr. Aaron Copland (1900-1990) - compozitor și dirijor american. Rose
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
necuviință. Că doar ăsta e rolul vostru: să le stricați copilăria prin plăceri. Fără să-și dea seama, a pus sare pe rana din sufletul lui Germanicus, care izbește înciudat cu piciorul într-o grămadă de jucării: — Ce legătură au capodoperele astea ale industriei decadenței cu învățatul? Se apleacă și culege de jos ceva sfărâmat. Își dă seama că este totuși o literă de fildeș. O contemplă un timp, mușcându-și nervos buzele, după care o lasă să cadă la loc
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]