3,275 matches
-
1483-1529) este autorul unor poeme în limba latină, Marin Sanudo (1466-1535) publică un jurnal în 58 de volume ("I Diarii"), în care consemnează evenimentele politice, literare, sociale și artistice ale vremii. În timp ce Sanudo scria în limbajul dialectal de fiecare zi, cardinalul Pietro Bembo (1470-1547), cunoscător al limbilor clasice și cu o vastă cultură filosofică, s-a străduit să dezvolte și să șlefuiască limba italiană literară, argumentând necesitatea folosirii limbi italiene în literatură în locul celei latine în eseul "Della volgar lingua". În
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
papal, care a încercat să oprească devastările. Forțelele regale au avansat. În 1285, Filip cel Cutezător a asediat orașul Girona. În ciuda rezistenței îndârjite, orașul a fost cucerit. Charles a fost încoronat aici rege al Aragonului pe 28 aprilie de cățre cardinalul Jean Cholet. Încoronarea s-a făcut fără o coroană adevărată, pe creștetul lui Charles cardinalul plasând propria mitră. Charles avea să fie numit în derâdere "roi du chapeau". Situația regelui Filip s-a agravat brusc, amiralul lui Pedro al III
Cruciada Aragoneză () [Corola-website/Science/306830_a_308159]
-
Cutezător a asediat orașul Girona. În ciuda rezistenței îndârjite, orașul a fost cucerit. Charles a fost încoronat aici rege al Aragonului pe 28 aprilie de cățre cardinalul Jean Cholet. Încoronarea s-a făcut fără o coroană adevărată, pe creștetul lui Charles cardinalul plasând propria mitră. Charles avea să fie numit în derâdere "roi du chapeau". Situația regelui Filip s-a agravat brusc, amiralul lui Pedro al III-lea, Roger de Lauria, reușind să distrugă în bătălia de la Les Formigues întreaga flotă fraceză
Cruciada Aragoneză () [Corola-website/Science/306830_a_308159]
-
și ale cărui moaște sunt păstrate aici. În urma unei vizite ecumenice din octombrie 2002, efectuate la Sfanțul Scaun de către P.F.P Patriarh Teoctist, au fost aduse fragmente din moaștele Sfanțului Silvestru păstrate la Catedrala Sân Giovani în Laterno, dăruite de către Cardinalul Camillo Ruini, Vicar General al Romei. Moaștele au fost aduse în Biserică Sfanțul Silvestru la data de 3 noiembrie 2002. Slujitorii sfanțului lăcaș în perioada 1732-1963 sunt menționați în pomelnicul bisericii: Lungimea bisericii reconstruite la 1907 depășește 25 de metri
Biserica Sfântul Silvestru din București () [Corola-website/Science/307804_a_309133]
-
și o traducere a cărții „"Introducere la viața evlavioasă a lui Francisco de Sales"”; între 1633 și 1635 publică „Remedii pentru orice noroc”, „Epitet”, „Virtute militantă”, „Cele patru fantome”, a doua parte din „Politica lui Dumnezeu”, „Vizita și anatomia capului cardinalului Richelieu” și „Scrisoare pentru Ludovic al XIII-lea”. În 1635 este publicat la Valencia unul dintre numeroasele pamflete destinate să-l defăimeze, „"Tribunalul răzbunării juste, ce se ridică împotriva scrierilor lui , maestru în erori, doctor în nerușinare, licențiat în bufonerii
Francisco de Quevedo () [Corola-website/Science/307850_a_309179]
-
demonstrat de una din nuvelele sale „El licenciado Vidriera” (titlul face aluzie la o persoană foarte delicată și timidă), precum și de alte aluzii presărate de-a lungul operei sale. Cervantes intră în serviciul lui Giulio Acquaviva, care avea să devină cardinal în 1570 și pe care probabil scriitorul l-a cunoscut la Madrid. Cei doi au mers împreună la Palermo, la Milano, în Florența, în Veneția, în Parma sau în Ferrara. După aceea însă, Cervantes s-a angajat ca soldat în
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
cu România, organizată de greco-catolicii din emigrație, să nu aibă un pronunțat caracter ostil regimului de la București. În urma intervenției sale, un emisar al Sfântului Scaun a primit permisiunea de la Departamentul Cultelor de a-l vizita la 31 octombrie 1968 pe cardinalul Iuliu Hossu, aflat în domiciliu forțat la Mănăstirea Căldărușani. Cornel Burtică a decedat la 11 iunie 2013 și a fost incinerat la 14 iunie 2013. Interviuri
Cornel Burtică () [Corola-website/Science/308338_a_309667]
-
biserica San Luigi dei Francesi. Deși Roma nu avea o orchestră permanentă care să ofere un loc de muncă stabil, Corelli a fost capabil să își asigure un venit interpretând într-o varietate de ansambluri sponsorizate de oameni avuți precum cardinalul Benedetto Pamphili. În 1687 Corelli a condus festivalul muzical pentru regina Cristina a Suediei; de asemenea a fost un favorit al cardinalului Pietro Ottoboni, strănepot al cardinalului Pietro Ottoboni care în 1689 a devenit Papa Alexandru al VIII-lea. Din
Arcangelo Corelli () [Corola-website/Science/308351_a_309680]
-
fost capabil să își asigure un venit interpretând într-o varietate de ansambluri sponsorizate de oameni avuți precum cardinalul Benedetto Pamphili. În 1687 Corelli a condus festivalul muzical pentru regina Cristina a Suediei; de asemenea a fost un favorit al cardinalului Pietro Ottoboni, strănepot al cardinalului Pietro Ottoboni care în 1689 a devenit Papa Alexandru al VIII-lea. Din 1689 până în 1690 a fost la Modena unde Ducele de Modena a fost foarte generos cu el. În 1708 a revenit la
Arcangelo Corelli () [Corola-website/Science/308351_a_309680]
-
un venit interpretând într-o varietate de ansambluri sponsorizate de oameni avuți precum cardinalul Benedetto Pamphili. În 1687 Corelli a condus festivalul muzical pentru regina Cristina a Suediei; de asemenea a fost un favorit al cardinalului Pietro Ottoboni, strănepot al cardinalului Pietro Ottoboni care în 1689 a devenit Papa Alexandru al VIII-lea. Din 1689 până în 1690 a fost la Modena unde Ducele de Modena a fost foarte generos cu el. În 1708 a revenit la Roma unde a trăit la
Arcangelo Corelli () [Corola-website/Science/308351_a_309680]
-
Ottoboni care în 1689 a devenit Papa Alexandru al VIII-lea. Din 1689 până în 1690 a fost la Modena unde Ducele de Modena a fost foarte generos cu el. În 1708 a revenit la Roma unde a trăit la palatul cardinalului Ottoboni. Vizita sa la Napoli, la invitația regelui, a avut loc în același an. Stilul de interpretare introdus de Corelli și păstrat de elevii săi, printre care Francesco Geminiani, Pietro Locatelli, Pietro Castrucci și Francesco Gasparini, printre alții, a avut
Arcangelo Corelli () [Corola-website/Science/308351_a_309680]
-
Grosso" Op. 6 a lui Corelli. Societatea muzicală a Romei îi este datoare lui Corelli. A fost primit de unele dintre cele mai mari cercuri ale aristocrației și pentru o lungă perioadă de timp a condus concertele de luni ale cardinalului Ottoboni. Corelli a murit la Roma cu o avere de 120.000 de mărci și cu o colecție valoroasă de lucrări de artă și viori, singurele luxuri pe care și le-a permis. A lăsat toată averea prietenului său care
Arcangelo Corelli () [Corola-website/Science/308351_a_309680]
-
economică. Ascensiunea calvinismului a ajutat la separarea Țărilor de Jos de Spania catolică; aristocrații, suportați de către mulți oameni din motive religioase și economice, au cerut autonomie pentru provincii, ca recompensă pentru înlăturarea oficialilor spanioli. Încercarea lui Filip, prima oară prin cardinalul Granvelle și după aceea prin ducele de Alba, de a introduce Inchiziția spaniolă și de a readuce Țările de Jos la statut de provincie a avut parte de opoziția mai multor clase sociale, mai ales a catolicilor și a protestanților
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
fost arestat de Securitate la data de 26 iunie 1949 și a murit în închisoarea de la Sighet, în urma tratamentului la care a fost supus acolo. În data de 17 mai 2014 a fost beatificat în cadrul unei slujbe religioase oficiate de cardinalul Angelo Amato la Iași. Episcopul este sărbătorit în România la 10 decembrie, ziua martiriului său. Anton Durcovici s-a născut la data de 17 mai 1888, în localitatea Bad Deutsch-Altenburg din Austria Inferioară, fiind al doilea copil al soților Francisc
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
Roșii, mai ales că acesta primise asigurări (care s-au dovedit, în final, mincinoase) de la Yuri Andropov că Uniunea Sovietică nu va utiliza violența pentru stopa revoluția maghiară. În cursul revoluției, mulți politicieni arestați, inclusiv înalți prelați ai Bisericii, precum cardinalul József Mindszenty, au fost eliberați. În acele zile au reapărut pe scena politică partide politice care fuseseră interzise în perioada 1945-1949, Ungaria având chiar intenția să declare ieșirea din Pactul de la Varșovia. În 4 noiembrie 1956 trupele sovietice au intrat
Revoluția ungară din 1956 () [Corola-website/Science/303126_a_304455]
-
îl determină pe Pierre Damien să scrie o scrisoare de protest. Deasemenea s-a împotrivit reabilitării preoților eretici. A afirmat libertatea Bisericii, alături de Hildebrand, viitorul Papă Grigore al VII-lea. În 1057, Papa Ștefan al IX-lea l-a numit cardinal și episcop de Ostia. A participat la numeroase sinoade. În 1058, este desemnat cardinal-episcopde Ostie de Ștefan IX. După decesul acestuia din urmă, Pierre ia poziție contra antipapei Benedict X. În cele din urmă este constrâns să se retragă la
Petru Damiani () [Corola-website/Science/303190_a_304519]
-
a primit postul de subtrezorier în 1521. Ca secretar și consilier personal al regelui Henric al VIII-lea, Morus a dobândit din ce în ce mai multă influență în guvern, întâmpinând diplomați, redactând documente oficiale, și servind drept legătură între rege și Lordul Cancelar, cardinalul Thomas Wolsey, arhiepiscop de York. În 1523 Morus a devenit orator al Camerei Comunelor. A fost apoi numit înalt protector al universităților Oxford și Cambridge. În 1525 a devenit cancelar al Ducatului Lancaster, o funcție care îi conferea control judiciar
Thomas Morus () [Corola-website/Science/303204_a_304533]
-
devine un apărător activ al papalității. Este trimis la Constantinopol, și încearcă fără succes realizarea unirii Bisericilor din Orient și Occident. În 1440 revine în Germania în calitate de emisar papal. În 1448 este înălțat de Papa Nicolae V la demnitatea de cardinal și, în 1450, este numit episcop de Brixen (Bressanone). Arhiducele Sigismund de Austria, adversar al ideilor reformatoare, se opune acestei numiri. În 1460, Cusanus este încarcerat, fiind eliberat de Papa Pius II, în timp ce Sigismund este excomunicat. Cu toate acesta, nu
Nicolaus Cusanus () [Corola-website/Science/302249_a_303578]
-
Bressanone). Arhiducele Sigismund de Austria, adversar al ideilor reformatoare, se opune acestei numiri. În 1460, Cusanus este încarcerat, fiind eliberat de Papa Pius II, în timp ce Sigismund este excomunicat. Cu toate acesta, nu se mai poate întoarce în dioceza sa, devine cardinal al Curiei Romane și consilier al Papei. În conflictul cu papa, Sigismund capitulează în 1464, la câteva zile după moartea lui Cusanus pe 11 august în localitatea Todi din Umbria. Corpul său a fost înmormântat în biserica "San Pietro in
Nicolaus Cusanus () [Corola-website/Science/302249_a_303578]
-
și cunoscuți drept the Mighty Ducks of Anaheim, după un popular film Disney. Echipa a adoptat numele actual în 2006, la un an după ce Disney au vândut echipa. Arhiepiscopul Romano-Catolic al Los Angelesului conduce cea mai mare arhidieceza din țară. Cardinalul Roger Mahony a supravegheat construcția Catedralei Cathedral of Our Lady of the Angels, ce s-a deschis în septembrie 2002 în centrul Los Angelesului. Construcția Catedralei a marcat o perioadă în care comunitatea Latino a fost cea mai mare de
Los Angeles () [Corola-website/Science/302282_a_303611]
-
6,5 milioane de oameni. După armistițiul de la Deulino (1618), Uniunea avea o suprafață de aproximativ 1 milion km² și o populație de 10 - 11 milioane de oameni (din care aproximativ 4 milioane de polonezi). În secolul al XVI-lea, cardinalul și cartograful Martin Kromer a publicat un atlas intitulat Polonia sive de situ, populis, moribus, magistratibus et Republica regni Polonici libri duo, care a fost considerat cel mai cuprinzător ghid al țării. Hărțile lui Kromer arată că Uniunea era în
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
la Reims. La 15 februarie 1723, regența a luat sfârșit, Parlamentul a declarat majoratul regelui. Inițial, Ludovic al XV-lea a lăsat afacerile de stat în continuare în mâna ducelui de Orléans. Ducele a fost făcut prim-ministru la moartea cardinalului Dubois în august 1723 însă în luna decembrie a aceluiași an, Filip al II-lea de Orléans a murit. În urma sfatului lui Fleury, Ludovic al XV-lea l-a numit pe vărul său, Louis Henri, duce de Bourbon, pentru a
Ludovic al XV-lea al Franței () [Corola-website/Science/302105_a_303434]
-
răspândit zvonuri scandaloase prin care se susținea că regele se scălda în sânge de fecioare și a avut nouăzeci copii nelegitimi. Primul lui guvern a fost condus de Louis Henri, Duce de Bourbon, care a fost înlocuit de tutorele regelui, cardinalul André de Fleury, în 1726, și la moartea acestuia în 1743, Ludovic a preluat controlul personal al guvernului. În practică, metresele regelui au exercitat o influență dominantă în alegerea sau îndepărtarea miniștrilor de stat. Cele mai faimoase metrese ale lui
Ludovic al XV-lea al Franței () [Corola-website/Science/302105_a_303434]
-
manipulări monetare, crearea de noi taxe, cum ar fi "cinquantième" în 1725 și prețul ridicat la cereale. Ca urmare, nepopularitatea lui de Bourbon a crescut până când în 1726 regele l-a demis și l-a înlocuit cu vechiul său tutore, cardinalul de Fleury. Din 1726 până la moartea sa din 1743, Cardinalul de Fleury a condus Franța cu acordul regelui. Aceasta a fost partea cea mai pașnică și prosperă a domniei lui Ludovic al XV-lea. După pierderi umane și financiare suferite
Ludovic al XV-lea al Franței () [Corola-website/Science/302105_a_303434]
-
în 1725 și prețul ridicat la cereale. Ca urmare, nepopularitatea lui de Bourbon a crescut până când în 1726 regele l-a demis și l-a înlocuit cu vechiul său tutore, cardinalul de Fleury. Din 1726 până la moartea sa din 1743, Cardinalul de Fleury a condus Franța cu acordul regelui. Aceasta a fost partea cea mai pașnică și prosperă a domniei lui Ludovic al XV-lea. După pierderi umane și financiare suferite la sfârșitul domniei lui Ludovic al XIV-lea, conducerea lui
Ludovic al XV-lea al Franței () [Corola-website/Science/302105_a_303434]