6,690 matches
-
trei autori exprimă sugestiv stadiul actual al cercetării motivației muncii: Pe scurt, în timp ce alte câmpuri ale cercetării din domeniul managementului (e.g. leadership, luarea deciziei, negocierea, grupurile și echipele, design-ul organizațional) continuă să se dezvolte conceptual, dezvoltările teoretice de substanță centrate asupra motivației muncii nu au ținut pasul. (Steers, Mowday și Shapiro, 2004, p. 383) Pentru această situație sunt avansate două ipoteze: pierderea interesului cercetătorilor (deoarece motivația nu mai este un subiect presant în mediul organizațional) și rezolvarea problemei motivației și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
puternic. Petrecerea pentru jurnaliști are loc odată pe an și are drept scop adunarea într-un singur loc a oamenilor de presă, pentru a discuta cu aceștia într-un mediu cît se poate de amical. Acest tip de acțiuni trebuie centrate în jurul unei teme specifice care, de regulă, trebuie să fie foarte atractivă. Niciodată nu are voie să se repete aceeași temă în doi ani consecutivi. Într-un an puteți folosi tema: "Petrecere de vară", unde jurnaliștii vor fi invitați pe
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
noi metode de predare, descoperirea unor noi modalități de a lucra și de a crea noi tipuri de relații profesionale, atầt cu alți colegi, cầt și cu alți elevi. Această educație necesită schimbarea modului În care percepem Învățarea, de la Învățarea centrată pe profesor, la cea de Învățare prin experiență, participare, cercetare, Împărtășire, adică la Învățarea centrată pe elev. Munca educatorului se vede În timp și cere multă dăruire deoarece nu este "o simplă meserie pe care o poate indeplini oricine, ci
Argument. In: Învăţământul românesc în context european by Gorbănescu Cristina, Alexa Viorica, Asandei Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2314]
-
noi tipuri de relații profesionale, atầt cu alți colegi, cầt și cu alți elevi. Această educație necesită schimbarea modului În care percepem Învățarea, de la Învățarea centrată pe profesor, la cea de Învățare prin experiență, participare, cercetare, Împărtășire, adică la Învățarea centrată pe elev. Munca educatorului se vede În timp și cere multă dăruire deoarece nu este "o simplă meserie pe care o poate indeplini oricine, ci constituie o deprindere care este cucerită și Însușită cu efort și cu credință exemplară...” (Constantin
Argument. In: Învăţământul românesc în context european by Gorbănescu Cristina, Alexa Viorica, Asandei Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2314]
-
analizează caracteristicile muzeului contemporan și impactul său asupra școlii, forme de activități și programe de pedagogie muzeală din România și Europa. Acest capitol a oferit cadrul de analiză a educației vizual-plastice, ca disciplină școlară ce răspunde necesităților unui învățămînt modern, centrat pe activități interdisciplinare, desfășurat în medii de învățare diferite. În acest sens, au fost elaborate primele ipoteze și modele de cercetare a relației educație vizual plastică spațiu muzeal, anticipînd în acest sens dimensiunile socio-culturale și educative benefice pe care le
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
contribuția Școlii sociologice de la București, a rezultatelor cercetărilor monografice întreprinse de Dimitrie Gusti, finalizate prin înființarea în scop educativ a celui mai important complex socio-etnografic în aer liber din țara noastră: Muzeul Satului Românesc. Datorită faptului că studiul a fost centrat pe dimensiunea activităților artistice în medii de învățare diferite, am utilizat ca modalitate de cercetare experimentul dirijat pe etape de lucru. Experimentul socio-pedagogic a analizat efectele variabilei independente cu două valori (clasa și muzeul în aer liber ca spații de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
3 % din cazuri foarte bună coeziune: un contact psihic susținut între membrii grupului. Autorii precizează că nu s-au găsit corelații statistice semnificative între coeziunea grupului și alte variabile (tipul de grup, mărimea acestuia, utilizarea elementelor interactive). Spre deosebire de alte studii centrate pe relația obiect muzeal vizitator, acest studiu a identificat relațiile dintre grupuri în spațiul muzeal, fiind foarte util în aprofundarea tehnicilor de realizare a unor expoziții eficiente. O altă componentă a intercațiunii sociale și a studiului grupurilor este cea a
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Pot fi considerate pentru muzee aceste situații ca momente de "fractură", de clivaj, o lipsă a funcției educative, o "deconstrucție instituțională" cum a fost identificată de unii sociologi? Sînt întrebări ce își așteaptă răspunsul. Devine insistentă necesitatea unor studii sociologice centrate pe aceste teme de interes major pentru societate. Pentru moment, în acest stadiu al cercetării putem afirma că muzeul rămîne ancorat în circuitul social "al actorilor economici și culturali contribuind la ierarhizări ale valorilor artistice și ale reputației artiștilor"55
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
creație (opțional). Scopul declarat al acestor activități este acela de completare a conținutului prevăzut în Programele școlare și constituie o alternativă la educația din școli.. Muzeul poate veni în întîmpinarea personalului didactic și a elevilor cu un pachet de teme centrate pe tipuri de activități și discipline: 1. Vizita cu un caracter tematic, interdisciplinar, interactiv, prin utilizarea unor metode didactice moderne cum ar fi: asaltul de idei, sinectica, învățarea prin descoperire, completate de metode clasice explicația, conversația, demonstrația. 2. Activitățile din
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
influența politicului, în vederea transmiterii pe mai departe a zestrei istorice și culturale și în vederea formării profesionale. Există însă și critici la adresa acestei forme de educație critici mai mult sau mai puțin îndreptățite -, acestea punînd în discuție existența unui sistem educațional centrat pe performanțe înscrise în programe, care întrevăd o minimă posibilitate de libertate, de alegere, reamintind în acest context metafora lui Bourdieu: "omogenizate și ritualizate"11. O altă componentă este reprezentată de educația nonformală. Aceasta reunește ansamblul acțiunilor educative care se
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
procesul de învățare și implicării acestuia în interacțiuni dirijate cu mediul înconjurător"14. Ideea constă în analiza interactivă a informației, interacțiunea directă cu obiectele și fenomenele studiate, posibilități de studiu și experimentare practică. Transformarea unui demers pedagogic tradițional într-unul centrat pe operaționalizarea resurselor reprezintă o provocare și o necesitate pentru viitorul educației din România și Europa, aspect analizat cu ocazia desfașurării în 2006 a Conferinței Eurostat EU Adult Education Survey. Strategia de dezvoltare a sistemelor de educație și de formare
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
tipuri de muzee și anume: demonstrațiile practice, însoțite de explicarea particularităților unor meserii, meșteșuguri, utilizarea unor obiecte sau instalații, antrenarea în executarea unor obiecte sau chiar activități de conservare a patrimoniului. Punctăm printr-un singur exemplu un interesant demers didactic centrat pe această dimensiune. Este cazul Muzeului Satului "D. Gusti" sau al Complexului Muzeal Astra din Sibiu despre care aminteam la începutul acestui capitol, ca fiind unele dintre puținele exemple de inițiativă și reușită pedagogică din țara noastră. Prezentarea exponatelor și
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
preuniversitar, pornind de la necesitatea conlucrării dintre cele două sisteme, într-o abordare interdisciplinară 2. TEMA EXPERIMENTULUI Educația a constituit obiectul a numeroase cercetări în țara noastră (psihosociologie școlară și cercetări în domeniul educației, programe de creativitate)3. Acestea s-au centrat în direcția studierii unor metode și procedee de predare și învățare diferite, autonomie școlară, bugete, curriculum, empatia în relația educator elev, interdisciplinaritate, orientare școlară și profesională 4. Spațiul muzeului în aer liber din România a devenit la rîndul său reper
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
la o reformă suținută și în acord cu realitățile sociale. Enunțăm necesitatea prezenței standardelor curriculare axate pe strategii didactice dinamice, orientarea demersului didactic pe componentele creativității și comunicării vizuale în medii de învățare diferite. Cercetarea nu a vizat atitudini, fiind centrată pe analiza comportamentelor subiecților introduși în situația experimentală. Din acest punct de vedere s-au analizat raporturile care se stabilesc între cele două instituții, pe de o parte și a gradului în care muzeele răspund sau nu la exigențele publicului
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
societății. Rezultatele cercetărilor la nivel european au identificat aceleași dimensiuni ale structurii motivaționale a publicului școlar: necesitatea de a observa, contactul direct cu operele sau confruntarea cu originalul, cunoaștere-ințiere, relaxare. Întreaga activitate desfășurată de cele două instituții trebuie să se centreze pe noțiunea de patrimoniu cultural național ca tezaur de informații privind contextul socio-cultural din care provin exponatele, dar și felul în care acestea răspund exigențelor socio-culturale actuale. În acest sens intervine necesitatea constituirii și în țara noastră a unor centre
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
cu obiectivele operaționale educaționale este analizată de SELBACH GÉRARD în studiul Les musées d'art américains: une industrie culturelle, L'Harmattan, Paris, 2000, pagina 245. 26. M. DUCHAMP (1887-1960), pictor francez, promotor al avangardei în artele plastice. Conceptul său se centrează în jurul noțiunii de antiartă și are ca sursă experiențele futuriștilor în redarea mișcării și a abstracționismului. Demersul său, de factură dadaistă, propune reevaluarea condiției obiectului artistic și a spațiului în care acesta este amplasat, printr-un gest "ironic" la adresa ambiției
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
să corespundă stării economiei, vizând sustenabilitatea datoriei, evitarea efectelor adverse, coordonarea cu politicile economice pe termen mediu. Fiscalitatea nesustenabilă poate conduce la ajustări profunde a ratelor reale ale dobânzii, ceea ce pot destabiliza piețele financiare și periclita evoluția viitoare. Politica fiscală, centrată pe stimuli activi, trebuie să aibă următoarele caracteristici: Reversibilitatea măsurilor implementate și existența clauzelor de atenuare a acestora în timp; -Promovarea de politici care să elimine distorsiunile; -Identificarea de măsuri corective viitoare; -Favorizarea creșterii acțiunilor stabilizatorilor automați; -Crearea unui cadru
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
etc; mediul non piață, constituit din structuri sociale și instituționale care au o incidență directă sau indirectă asupra funcționării firmei. Diagnosticul trebuie să evidențieze restricțiile de mediu, precum gestiunea externalităților, internaționalizarea activităților, respectarea reglementărilor etc. Diagnosticul concurențial Această diagnoză se centrează pe structurile comerciale și relaționale, îndeosebi pe raporturile firmei cu piețele sale, pe concurenții și clienții acesteia, acestea determinându-i portofoliul de activități. Determinarea unei macrostructuri strategice ar permite firmei să formalizeze liniile sale directoare de acțiune, aceasta depinzând, printre
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
se manifestă printr-o emoționalitate exagerată, care îi domină întreg comportamentul religios și care dă naștere unei iluzii sentimentale, de genul „important este să îl simți în interior pe Dumnezeu”. Atitudinea este, de fapt, egocentrică pentru că dialogul cu Dumnezeu este centrat pe „eul” său. Penitentul pare că este capabil de promisiuni mari, însă doar atunci când „îl simte pe Dumnezeu aproape”. De aceea, nu suportă tăcerea sau „așteptarea lui Dumnezeu”. Practic, acest tip de penitent nu poate trăi nici o convertire sinceră și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cineva fără a se comporta „special”. Urmărește să fie permanent în centrul atenției. Pentru aceasta, apelează la un comportament teatral, uneori euforic, alteori depresiv, dar seductiv, folosindu-se chiar și de o vestimentație deosebită. Discuțiile care îi fac plăcere se centrează asupra trăirilor proprii, solicitând afecțiune, admirație sau compătimire. Însă sunt lipsite de profunzime, fapt pentru care starea sa afectivă poate oscila rapid. Obișnuiește să atragă atenția prin plânset teatral, suspine accentuate, sau râs zgomotos, euforie, emoționalitate excesivă, etc. Față de ceilalți
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pe toate planurile. Pe ceilalți din jur îi privește ca pe niște „obiecte folositoare”, pe care le poate lua sau nu în calcul în planurile sale. Nu ține cont că și ceilalți, la rândul lor, au propriile lor nevoi. Fiind centrat doar asupra sa, simte că orice atingere a propriilor interese îi provoacă emoții intense pe care apoi le exteriorizează agresiv. Din această cauză are și o tendință de autograndoare. Se definește ca fiind un om „foarte sensibil”, „foarte special”. Trăiește
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
posibile pentru impactul controversat. Între variabilele asociate complex cu stresul traumatic secundar se numără și empatia. Lucrarea de față dedică o atenție specială acestui concept. Empatia este esențială în profesiile care se situează în slujba semenilor. În contextul medical, relația centrată pe pacient este tot mai promovată. O atitudine deschisă a cadrului medical față de opiniile și așteptările pacientului, efortul de a privi situația din perspectiva acestuia, precum și privilegierea conținutului afectiv al interacțiunii sunt condiții necesare ale unei astfel de relații. Satisfacția
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
la evenimentul în cauză, ci doar aflând despre el de la o persoană semnificativă. Intuiția simptomatologieii stresului traumatic a existat din cele mai vechi timpuri. Dezastrele naturale, războaiele, evenimentele traumatice în general, au tulburat dintotdeauna echilibrul psihologic al indivizilor, interesul științific centrat asupra acestei problematici a apărut însă mult mai târziu. Numirea, definirea și explicarea fenomenului s-au realizat cu întreruperi, au stârnit controverse și nu sunt încă finalizate. Varietatea factorilor de stres este foarte largă, fiind însă mult depășită de varietatea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
specialiștilor de la protecția copiilor. Ei au constatat că abuzul emoțional sau neglijarea în copilărie determinau o vulnerabilitate crescută la STS profesioniștilor în cauză. Hyman (2004) a cercetat prevalența stresului traumatic secundar în cadrul tehnicienilor medico legali din poliția israeliană. S-a centrat asupra legăturii dintre severitatea simptomelor și suportul social perceput, precum și severitatea percepută a traumelor precedente. Cei 90 de participanți la studiu manifestau nivele medii de severitate a simptomelor de intruziune și evitare iar nivelul de distres măsurat se situa sub
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
sau ca o transformare pe termen lung (McCann & Pearlman, 1990). Pearlman și Saakvitne susțin că ideea de traumatism vicariant include simptomatologia stresului traumatic secundar, dar diferă de STS prin focalizare și emfază. Ei precizează că în timp ce termenul de burnout se centrează în general asupra caracteristicilor stresorilor (de ex. clienți/pacienți dificili) și termenul de contratransfer descrie conflictele nerezolvate ale terapeutului, traumatismul vicariant îi înglobează pe amândoi. Impactul specific al traumei vicariante este determinat de interacțiunea dintre situație și persoana specialistului. Caracteristicile
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]