2,856 matches
-
de legalitate psihologică; nici nu poate fi altfel, întrucît, fiind un om real, o ființă umană, activitatea eroului mitic rămîne în mod necesar inclusă în legea care guvernează psihicul uman. Psihologia ne oferă deci posibilitatea să ne detașăm de orice ceremonial simbolic. Ea indică mijlocul direct al realizării, înlocuiește credința în erou prin înțelegerea legii. Înlocuind cazul special al împlinirii celei mai sublime cu clarificarea legii generale în care este inclus el, psihologia ne permite chiar să ne detașăm de venerarea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
oarbă, fie prin îndoiala sterilă. Credința sau bănuiala sînt două maniere de ocolire a efortului real impus atît de credința religioasă veritabilă, de credința în mister și în viață, cît și de înțelegerea psihologică. Credința oarbă înlocuiește efortul real prin ceremonial, în timp ce îndoiala sterilă, eliminînd în același timp credința moartă și pe cea activă, are avantajul de a prefera interesul material efortului esențial fără intervenția culpabilității. Deoarece credința oarbă o distruge pe cea activă în viață, întrucît credința în dogmă neglijează
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
asemenea cercetări sunt necesare în vederea realizării unei sinteze. Obiceiuri agrare în tradiția populară românească (1989) înmănunchează câteva studii distincte: Între obiceiurile calendaristice și cele legate de vârstele omului, Plugușorul - sinteză folclorică românească, Paparuda, Caloianul, Drăgaica, Imagini de colindă în cântecul ceremonial de seceră. Pe lângă obiectivele strict științifice, cercetătorul își propune să demonstreze, prin intermediul riturilor analizate, vechimea agriculturii ca ocupație principală la români, permanența satului românesc, ambele înțelese ca semne ale continuității etnice. Fiecare text reprezintă o contribuție densă la elucidarea unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
cât și de peste hotare. După ce au alcătuit unul dintre cele mai bogate fonduri de documente etnofolclorice din țară, cercetătorii folcloriști au trecut la realizarea unor monografii tematice, unele vizând zone precum valea Șomuzului Mare sau Tecuciul, altele privind obiceiuri și ceremonialuri calendaristice ș.a.m.d. Totodată, rezultatele cercetărilor sunt prezentate în ședințe de comunicări lunare, în sesiuni științifice anuale, cu ocazia manifestărilor științifice organizate de Filiala Iași a Academiei Române, de Universitatea „Al. I. Cuza” sau de alte foruri științifice din Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
am fost ales să conduc această expediție datorită calităților mele diplomatice și militare. Din punct de vedere diplomatic, aveam o experiență de cinci ani acumulată la Departamentul solilor din Moscova, cunoșteam stilul și tehnica negocierilor Curții de la Moscova, protocolul și ceremonialul de aici. În plus, știu foarte multe limbi străine: greaca, latina, italiana, franceza, rusa, turca. De asemenea, am cunoștințe solide de istorie, teologie, filozofie, matematică și științele naturii. Din punct de vedere militar, să ne aducem aminte că în Moldova
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
loc la 15 iunie 1676 iar cea de-a doua a avut loc la mijlocul lunii iulie. După rostirea cuvintelor de salut și a urărilor tradiționale de bine și de sănătate, a urmat momentul prezentării darurilor împăratului chinez către țar. Conform ceremonialului, toți funcționarii chinezi au îngenuncheat sau s-au prosternat la pământ. Evident, mi s-a atras atenția să fac la fel. Dar mi s-a părut un protocol umilitor și nu am vrut să mă supun. EU: - Nu vi s-
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
a nu mai puțin de 33 gospodării împreună cu anexele, biserici și obiective reprezentative pentru sectorul ocupațional. Cu siguranță că stăruința acestui efort și rezultatele concrete au stîrnit deopotrivă admirație și contestări. D.C. Amzăr reproșează "absența elementelor specific sociale, de tipul ceremonialului", acesta limitîndu-se doar la aspecte etnografice. Mai mult, considera că: "nici acestea nu sînt prezentate în mod adecvat, raportat la aspectele sociale (neexistînd în cadrul aceleași regiuni etnografice diferențieri din punct de vedere economic a gospodăriilor)". Pentru Amzăr unicul reper al
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
V. Voiculescu (Patru brazi), Adrian Maniu (Înmormântarea feciorului de domn) preiau din b. nu numai concepția filosofică populară asupra morții, ci și elemente stilistice și compoziționale specifice. B. este cultivat și astăzi, viabilitatea acestei specii datorându-se prezenței ei în ceremonialul înmormântării. Surse: T. T. Burada, Datinile poporului român la înmormântări, Iași, 1882; S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, București, 1892; I. Pop-Reteganul, Bocete, adecă cântări la morți, Gherla, 1897; Alexandru Vasiliu, Cântece, urături și bocete de-ale poporului, București, 1909
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
Strămoșii (1967), Călărețul roșu (1976), Corsarul (1984), Vitejii (I-II, 1968), Cronică eroică (1877-1878) (1977) și Biografie de război (I-IV, 1980-1987). Subiectele privesc de obicei evenimente militare, romancierul urmărind, uneori cu meșteșug, personajul colectiv în diverse conflicte, dar și ceremonialul sau culoarea de epocă. Literatura aceasta, repetitivă în fond, cu voievozi, mușchetari balcanici, pirați, spioni sau ostași invincibili, întinzându-se cronologic de la Decebal până la Gh. Gheorghiu-Dej, se adresează mai ales tinerilor. Dramele de război sau expedițiile maritime prefigurează o epopee
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
nu erau niciodată improvizate, ci continuau practici religioase străvechi. De fapt, în 1Reg 18,34 (vărsarea apei pe altar) reiese că ritul a fost celebrat de Ilie (în secolul al IX-lea î.C.) înainte de venirea ploilor pe muntele Carmel; ceremonialul oficiat de Ilie nu este, după cum au susținut unii, o exagerare a dovezii puterii lui Yhwh, ci o formă primitivă a ritualului atestat în Mișna, ritual prin care se celebra ieșirea din anul vechi și intrarea în noul an, sărbătoare
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
moarte fusese vindecată. 13,13 Săvîrșea sem-ne mari pînă acolo că făcea chiar să se pogoare foc din cer pe pământ în fața oamenilor’’. Să nu ne fie frică de adevăr, pe iconițele strămoșilor noștri apare oaia care participă la ceremonialul religios pentru că era considerată animal sfînt în cultura geților fiind și purtătoarea semnului crucii. Pe iconița 11 apare un miel șezînd iar pe spatele statuetei sînt figurate soarele și luna care pornesc o ploaie peste pă-mânt. ,,13,14 Și amăgea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
la micile evenimente 243. Balurile, expozițiile, spectacolele de teatru sau cursele de cai sunt ocazii de defilare publică. Ceremoniile, mult mai numeroase la Paris, decât în altă parte, sunt ocazii de întâlniri și afișări. Franța a păstrat o tradiție a ceremonialului inspirată de uzanțele vieții de la curte, fixată în numeroase tratate 244. Ocupațiile Parizienei, fiind strict reglementate de codul monden, sunt destul de stereotipate, asemuindu-le viața cu o simplă vegetație, în care femeia nu intervine cu decizii proprii decât foarte rar
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
propune și regizează numeroase repetiții pentru a prezenta un bal pentru copii că un spectacol monden care-l imită pe cel al maturilor. Inversarea rolurilor între lumea copiilor și cea a adulților provoacă adeseori confuzie, dar și distrează, subliniind repetitivitatea ceremonialului 250. Balurile copiilor au și funcții suplimentare, cum ar fi cea de continuitate a tradiției, de unire a familiilor, de educare a generațiilor tinere, pregătind căsătorii endogamice, întărind coeziunea dintre familiile prietene sau apropiate. Plimbarea Secolul al XVII-lea a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și a gusturilor, fiind expusă privirilor celorlalți. Recepțiile sunt mândria francezilor și presupun un cod rigid care este, totodată, o practică originală deosebit de apreciată în Franța. Francezii iubesc să primească oaspeți, pentru a face demonstrația diverselor lor calități. Este un ceremonial cu reguli precise, variate și copleșitoare, dirijat aproape în exclusivitate de femei: protocolul mesei, aranjamentul floral, dispunerea servitorilor și a argintăriei etc. Calitățile solicitate țin de gastronomie, de decorare, de diplomație și intendenta. "Elle était devenue toute jeune, une parfaite
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
leș gravures, le défilé de faiseuses" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.80]. Totuși, lipsa unei armonii și a gustului rafinat îi trădează trăsăturile de mediocritate 280. Parizienele știu că succesul dineurilor depinde în mare măsură de meniu și ceremonialul de servire, de aceea se ocupă personal de supravegherea sau aranjarea în toate detaliile. Partea gastronomica este un capitol aparte, servirea rafinată se aseamănă cu o expoziție a pieselor de muzeu, precum în casa Dambreuse sau la cuplul Arnoux 281
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
genul printr-o oarecare undă narativă; prin câteva verbe genial plasate, ni se conturează o minusculă „poveste”, o motivație a dorului care constituie elementul central esențial din doina respectivă; de aceea i se mai spune adeseori și „cântec povestitor”, „cântec ceremonial”. Tematica doinelor este legată tot de felul sentimentelor: - doina de dor; doina de jale; - doine ostășești; - doine bătrânești; - doine de cătănie; - doine de dragoste;doine de haiducie; - doine de înstrăinare; doine de ciobănie; etc. - unii specialiști (Ov. Papadima)vorbesc despre
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
multor evenimente diferite. În loc să creeze repere spațiale ale memoriei colective sub formă de "locuri ale memoriei" încărcate cu semnificații împărtășite colective, concentrarea temporală generează repere în timp sub forma unor "zile memoriale". Odată instituite, acestea vor reclama comemorări, aniversări și ceremoniale prin care semnificațiile asociate evenimentelor celebrate vor fi actualizate în contemporaneitate și reafirmate public. Data de 10 mai este produsul unui astfel de proces de concentrație simbolică. Tripla conjuncție evenimențială în data de 10 mai îi conferă acesteia calitatea unui
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a statalității românești. Aceste calități vor sta la baza unei intense exploatări simbolice din partea regimului aflat în continuă căutare de legitimitate. După cum vom vedea imediat, bimilenaritatea poporului român va furniza materialul istoric pentru elaborarea unor "tradiții inventate" celebrate prin sofisticate ceremoniale publice (Hobsbawm și Ranger, 1983). Teza continuității dacice este premisa pentru concluzionarea continuității daco-romane la nord de Dunăre după retragerea aureliană. Pe măsură ce discursul didactic dobândea accente tot mai naționaliste, creștea pe măsură și retorica epitetică secretată de o nouă poetică
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
timpului" (Zamfir, 2005, p. 236), activitatea publicistică dedicată evenimentului s-a intensificat. Angrenajul instituțional de producție istoriografică sponsorizat statal a fost pus în mișcare pentru acoperirea publicistică a evenimentului. Prima monografie dedicată subiectului, ieșită în avans pentru a prepara terenul ceremonial, a văzut lumina tiparului în 1979, semnată fiind de reputatul istoric David Prodan cu titlul Răscoala lui Horea. Interpretarea este cea convențional marxistă: răscoala țărănească a avut un caracter exclusiv de clasă, diferențierile de naționalitate fiind complet irelevante. Intensificarea tranziției
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
că comunismul a pierdut lupta cu memoria publică, i.e., acea imagine sau narativă a trecutului oficializată în documente de stat, transpusă în manuale de istorie, materializată în memoriale, statui și monunente, și reprodusă prin ritualuri comemorative, aniversări și alte forme ceremoniale de aducere a trecutului în prezent. După cum indică datele anchetelor sociologice care au cartogrfiat universul atitudinal al societății postcomuniste românești, comunismul mai are încă de pierdut bătălia cu memoriile private ale indivizilor care, deziluzionați de promisiunile democratice, nutresc sentimente nostalgice
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o solidă cultură antică și bizantină, iar nu în ultimul rând tradițiile religioase. Personajul feminin are, pentru prima dată, puterea de a-și afirma clar, direct și sincer părerile vis-à-vis de problemele morale sau sociale. Rostirea povestirilor presupune respectarea unui ceremonial, care este urmat fără ezitare de toți. Trebuie să existe o atmosferă specifică, un climat de liniște, după o masă copioasă și după o odihnă binemeritată. Povestirile se spun după-amiaza, când membrii grupului poziționați în cerc în jurul regelui sau reginei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
remarcabil și cu o voință pe măsură. Este cea mai vârstnică și cea mai înțeleaptă, plină de vioiciune și de dinamism, așa după cum sugerează și numele conferit de către autor. Ia inițiativa în legătură cu întregul proiect de evadare, devine un protos al ceremonialului spunerii poveștilor, dar credem că rămâne, prin democratica ei atitudine, o prima inter pares. Educația personajului se trădează la început prin felul în care își structurează discursul, iar mai apoi prin ideile nobile, umaniste, pe care le dezbate: „acela care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de reminiscențe medievale într o operă cu o viziune predominant înnoitoare, renascentistă. Lauretta, al cărei nume se dorește o prefigurare a recunoașterii și elogierii povestirilor, realizează, în prima zi a întrunirii, un elogiu lumii curtenești de altădată, ce păstra intacte ceremonialul și curtoazia, noblețea sufletească, onoarea, spiritul justițiar, și care se găsea, la sfârșitul Evului Mediu, într-o degradare a idealurilor sale. Curteanul se transformă într-un intrigant, ideea însăși de cavalerism a dispărut, a decăzut imaginea bărbatului plecat în căutarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
căutare a universaliilor, individualul se schimbă după chipul și asemănarea lumii, devenind microcosm. Omul și universul se organizează ca un tot unitar ( universul-imaginea omului, omul-imaginea universului) a cărui reprezentare semantică este meta-imaginea, în calitate de coexistență și coparticipare. Meta-imaginea se autodefinește prin intermediul ceremonialului care deschide drum cunoașterii individuale și universale. Prin ceremonial umanul se reintegrează în cosmos, recuperându-și sensurile primare, înfățișându-le ca existențial-semantic: meta-imagine. Pentru ilustrarea acestei tipologii a imaginilor ne oprim asupra "imaginii primare" "casă" al cărei nucleu existențial este
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
asemănarea lumii, devenind microcosm. Omul și universul se organizează ca un tot unitar ( universul-imaginea omului, omul-imaginea universului) a cărui reprezentare semantică este meta-imaginea, în calitate de coexistență și coparticipare. Meta-imaginea se autodefinește prin intermediul ceremonialului care deschide drum cunoașterii individuale și universale. Prin ceremonial umanul se reintegrează în cosmos, recuperându-și sensurile primare, înfățișându-le ca existențial-semantic: meta-imagine. Pentru ilustrarea acestei tipologii a imaginilor ne oprim asupra "imaginii primare" "casă" al cărei nucleu existențial este format de ființarea celor patru elemente arhetipale apa, pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]