11,660 matches
-
luna iulie a aceluiași an, într-o convorbire cu socialiștii japonezi, Mao Zedong menționează Basarabia printre teritoriile altor state ocupate cu forța de Uniunea Sovietică; scopul lui este lesne de înțeles. Liderii români vor continua să-i informeze pe liderii chinezi despre evoluțiile din Basarabia, mai cu seamă despre dislocarea populației românești ademenită prin oferte seducătoare să se statornicească în Kazahstan. Logica lucrurilor îi va duce pe români la publicarea, nu peste multă vreme, a scrierii lui Karl Marx: ,,Însemnări despre
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
lucrurilor îi va duce pe români la publicarea, nu peste multă vreme, a scrierii lui Karl Marx: ,,Însemnări despre Români", care fundamenta apartenența la România a teritoriului dintre Prut și Nistru. Ca și în cazul convorbirilor cu conducerea Partidului Comunist Chinez, și în acest caz, delegația română are șansa să cunoască nemijlocit informații cu care opera una din superputeri, ca și resorturile deciziilor ei și intențiilor ei pe viitor. Familiarizarea conducerii României cu toate acestea îi va fertiliza gândirea politică, plasând
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
libertății de a acționa pozitiv, conform intereselor naționale, a căror legitimitate nu putea fi pusă de nimeni la îndoială. Despre România anilor '60 se vorbește în termeni elogioși. După ce, la 19 martie 1964, Nicolae Ceaușescu a informat conducerea Partidului Comunist Chinez, prin intermediul ambasadei de la București, despre convorbirile româno-sovietice de la Pițunda, între conducerile P.M.R. și P.C.C., ale României și Chinei s-a angajat un dialog substanțial, fie direct, fie prin intermediul misiunilor diplomatice de la București, respectiv Beijing. Astfel, până în martie 1965, timp în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a angajat un dialog substanțial, fie direct, fie prin intermediul misiunilor diplomatice de la București, respectiv Beijing. Astfel, până în martie 1965, timp în care acest dialog a consacrat solidaritatea româno-chineză, se înregistrează următoarele contacte importante: audiența la Gheorghe Gheorghiu-Dej a noului ambasador chinez, Liu Fang, cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare (10 aprilie 1964); convorbirea, prilejuită de dejunul oferit de Gheorghe Gheorghiu-Dej ambasadorului Liu Fang, la Snagov (5 iunie 1964); audiența la Zhou Enlai, Peng Zhen și Chen Yi a ambasadorului Dumitru Gheorghiu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
iunie 1964); audiența la Zhou Enlai, Peng Zhen și Chen Yi a ambasadorului Dumitru Gheorghiu (17 iulie 1964); audiența la Gheorghe Apostol și Emil Bodnăraș a ambasadorului Liu Fang, la Snagov (28 iulie 1964); primirea la Gheorghe Gheorghiu-Dej a delegației chineze, condusă de Li Xiannian, prezentă la București la sărbătorirea zilei de 23 August (19 august 1964); convorbirile delegației române, condusă de Ion Gheorghe Maurer, prezentă la Beijing la sărbătorirea zilei de 1 Octombrie, cu Zhou Enlai (29 și 30 septembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
sărbătorirea zilei de 1 Octombrie, cu Zhou Enlai (29 și 30 septembrie; 6 și 7 octombrie 1964), cu Liu Shaoqi (7 octombrie 1964), cu Mao Zedong (8 octombrie 1964); convorbirile dintre delegația română, condusă de Ion Gheorghe Maurer, și delegația chineză, condusă de Zhou Enlai, prezentă, la Moscova, la sărbătorirea zilei de 7 Noiembrie (7, 8 și 12 noiembrie 1964); audiența la Emil Bodnăraș a ambasadorului Liu Fang ( 24 noiembrie 1964); audiența la Emil Bodnăraș a ambasadorului Liu Fang (1 ianuarie
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
audiența la Emil Bodnăraș a ambasadorului Liu Fang (9 ianuarie 1965); audiența la Emil Bodnăraș a ambasadorului Liu Fang (14 ianuarie 1965); audiența la Ion Gheorghe Maurer a ambasadorului Liu Fang (28 ianuarie 1965); convorbirile dintre Nicolae Ceaușescu și delegația chineză, condusă de Zhou Enlai, prezentă la București la funeraliile lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Subiectele abordate sunt numeroase și foarte importante. Comentarea lor prilejuiește identificarea interesului fiecărei părți pentru o soluționare sau alta a problemelor dezbătute, ca și sugerarea sprijinului pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
deasupra statelor suverane membre. În cursul întrevederii din 28 iulie 1964, Emil Bodnăraș a spus: ,,Acum, înainte de a vorbi de alte probleme, vrem să mulțumim din partea Biroului nostru Politic pentru cuvintele adresate conducerii noastre de partid de către conducătorii Partidului Comunist Chinez cu prilejul primirii ambasadorului român -și îndeosebi să mulțumim pentru sprijinul pe care Partidul Comunist Chinez socotește că ni-l poate da în rezolvarea problemelor nu ușoare ce le avem în relațiile cu Uniunea Sovietică și în această ,,încercuire" în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
înainte de a vorbi de alte probleme, vrem să mulțumim din partea Biroului nostru Politic pentru cuvintele adresate conducerii noastre de partid de către conducătorii Partidului Comunist Chinez cu prilejul primirii ambasadorului român -și îndeosebi să mulțumim pentru sprijinul pe care Partidul Comunist Chinez socotește că ni-l poate da în rezolvarea problemelor nu ușoare ce le avem în relațiile cu Uniunea Sovietică și în această ,,încercuire" în care ne găsim." Nemulțumirii conducerii sovietice i-au dat expresie Mikoian, Podgornâi și Andropov în fața unei
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Dincolo de absența din revendicările României a ieșirii unilaterale din Organizația Tratatului de la Varșovia și a recuperării teritoriilor cotropite de URSS în iunie 1940, precum și de măsurile de apărare adoptate de conducerea României, au contat, fără îndoială, și avertismentele Republicii Populare Chineze și Statelor Unite ale Americii. Cât privește CAER-ul, sunt semnificative, pentru sprijinul ce intenționa să-l acorde României, raționamentele lui Mao Zedong dezvăluite delegației române în octombrie 1964. Dacă perspectiva prăbușirii CAER nu este reală, ,,să facem după părerea dumneavoastră, adică la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
o jumătate de an, un an sau mai mult noi vom dezlănțui o ofensivă și ne vom pronunța pentru organizarea unei comisii de ajutor economic reciproc între cele 13 țări socialiste, pe baza egalității." După ce s-a constatat că reacția chineză intervine prea târziu, în replică Emil Bodnăraș a reafirmat poziția României: ,, Până atunci noi vom merge pe acest drum și pe această poziție, oricât de greu ar fi, pentru că nu este ușor." Se știe că România și-a apărat interesele
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Varșovia, România a depus eforturi pentru a-și apăra independența recurgând la aceeași rețetă: reactivarea Albaniei în Organizație și înnoirea invitațiilor adresate Chinei, Coreei, Vietnamului de a lua parte la lucrările Comitetului Politic Consultativ, în calitatea lor de observator. Conducerea chineză a apreciat inițiativa, a agreat demersurile României în acest sens, socotind că ar putea avea anumite efecte, însă a remarcat că revenirea acestor țări la lucrările Comitetului Politic Consultativ este improbabilă. România a fost nevoită să recurgă la alte inițiative
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
identificarea orientării noii conduceri a P.C.U.S. și URSS după demiterea lui Nikita S.Hrușciov, față de încercarea Uniunii Sovietice de a pune sub comanda sa armatele țărilor socialiste, față de boicotarea convocării consfătuirii partidelor comuniste și muncitorești menite a excomunica Partidul Comunist Chinez, față de rezolvarea echitabilă a problemei nediseminării armelor nucleare și obstrucționarea Chinei de a acceda la arma nucleară, ca și față de încheierea intervenției americane din Vietnam, conform năzuințelor legitime ale poporului vietnamez. Participarea delegației Partidului Comunist Chinez, condusă de Deng Xiaoping
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a excomunica Partidul Comunist Chinez, față de rezolvarea echitabilă a problemei nediseminării armelor nucleare și obstrucționarea Chinei de a acceda la arma nucleară, ca și față de încheierea intervenției americane din Vietnam, conform năzuințelor legitime ale poporului vietnamez. Participarea delegației Partidului Comunist Chinez, condusă de Deng Xiaoping, la Congresul al IV-lea al P.M.R., în iulie 1965, consacră relațiile speciale româno-chineze și demonstrează menținerea de relații normale între România și Uniunea Sovietică, de vreme ce delegația P.C.U.S. este condusă de Leonid I. Brejnev. Noua conducere
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la Congresul al IV-lea al P.M.R., în iulie 1965, consacră relațiile speciale româno-chineze și demonstrează menținerea de relații normale între România și Uniunea Sovietică, de vreme ce delegația P.C.U.S. este condusă de Leonid I. Brejnev. Noua conducere a României cultivă solidaritatea chineză, însă se arată mai încrezătoare în posibilitățile sale de a-și promova punctele de vedere în Organizația Tratatului de la Varșovia. Primirea ambasadorului Chinei, la 21 septembrie 1965, de către secretarul general al C.C. al P.C.R., este inițiată de Nicolae Ceaușescu spre
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
mai încrezătoare în posibilitățile sale de a-și promova punctele de vedere în Organizația Tratatului de la Varșovia. Primirea ambasadorului Chinei, la 21 septembrie 1965, de către secretarul general al C.C. al P.C.R., este inițiată de Nicolae Ceaușescu spre a informa conducerea chineză despre convorbirile prilejuite de vizita delegației române în Uniunea Sovietică. Astfel conducerii chineze i se face cunoscut întregul inventar al litigiilor româno-sovietice, dovedindu-se disponibilitatea pentru un schimb sincer de informații și opinii și încrederea că liderii chinezi vor simpatiza
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Organizația Tratatului de la Varșovia. Primirea ambasadorului Chinei, la 21 septembrie 1965, de către secretarul general al C.C. al P.C.R., este inițiată de Nicolae Ceaușescu spre a informa conducerea chineză despre convorbirile prilejuite de vizita delegației române în Uniunea Sovietică. Astfel conducerii chineze i se face cunoscut întregul inventar al litigiilor româno-sovietice, dovedindu-se disponibilitatea pentru un schimb sincer de informații și opinii și încrederea că liderii chinezi vor simpatiza cu pozițiile României. Aceștia află că, în hotărârea lor de a proteja atributele
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
informa conducerea chineză despre convorbirile prilejuite de vizita delegației române în Uniunea Sovietică. Astfel conducerii chineze i se face cunoscut întregul inventar al litigiilor româno-sovietice, dovedindu-se disponibilitatea pentru un schimb sincer de informații și opinii și încrederea că liderii chinezi vor simpatiza cu pozițiile României. Aceștia află că, în hotărârea lor de a proteja atributele statului român independent și suveran, conducătorii români au solicitat încetarea livrării de uraniu către Uniunea Sovietică, returnarea tezaurului României depozitat în URSS, anularea articolului de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
comandă națională, comandantul urmând să aibă doar rolul de coordonare) și altele. Totodată, liderul român a relatat pledoaria ce a făcut-o în favoarea normalizării relațiilor dintre P.C.U.S. și P.C.C., insistând asupra greșelilor săvârșite de partea sovietică. Cultivarea dialogului cu conducătorii chinezi este marcată de invitarea în audiență a ambasadorului Chinei, 28 octombrie 1965, la Emil Bodnăraș. Audiența readuce în dialogul româno-chinez, cu date substanțiale, problema nediseminării nucleare, raportată la inițiativele sovietice și la dezbaterile din ONU, problema războiului din Vietnam, raportată
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ale Indiei. Audiența, a cărei tematică se lărgește considerabil și care face trimiteri la convorbiri cu oficialități americane, se va constitui ca un precedent care va favoriza extinderea dialogului româno-chinez la ampla problematică a lumii. De pe acum liderii români și chinezi se vor simți tentați să se consulte frecvent în definitivarea pozițiilor lor față de agenda internațională. O dovadă în acest sens o oferă oprirea la Beijing în mai 1966 a delegației române, condusă de Emil Bodnăraș, ce se întorcea în patrie
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
semnificație deosebită și de natură hotărâtoare în evoluția relațiilor româno-chineze. După mareșalul Zhu De, care întreprinsese o vizită în România în 1955, Zhou Enlai era a doua figură proeminentă din conducerea superioară a Chinei, care vizita România. Convorbirilor cu liderul chinez li s-au alocat șapte zile, iar oaspetelui i s-a organizat un program bogat și divers, menit a-l edifica asupra progreselor și realizărilor României. Convorbirile, desfășurate la București și la Neptun, au pus din nou în evidență disponibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a dominat ansamblul contactelor româno-chineze. Partea română a informat oaspeții despre inițiativele și mutațiile din CAER și din Organizația Tratatului de la Varșovia, inclusiv despre acelea care aduceau atingere suveranității și independenței României. Deși a învederat simpatia Chinei cu România, liderul chinez a lăsat să se înțeleagă că Beijing-ul nu mai dispune de mijloace de a înrâuri din interior evoluțiile din cele două formațiuni. Pe de altă parte, liderii români, care doar cu câteva săptămâni în urmă avuseseră convorbiri cu Leonid
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
că înțelege să nu se implice în disputa sovieto-chineză și că dorește să-și mențină imparțialitatea și să dezvolte relații normale cu ambele mari puteri. Dialogul la nivel înalt va fi reluat, după câteva ezitări, semnificative de altfel, ale părții chineze, în toamna aceluiași an, 1966. Reluarea va fi prilejuită de întoarcerea prin Beijing a delegației de partid și guvernamentale române conduse de Ion Gheorghe Maurer, care vizitase Republica Democrată Vietnam. Au prevalat este de presupus -, atât interesul liderilor chinezi față de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
părții chineze, în toamna aceluiași an, 1966. Reluarea va fi prilejuită de întoarcerea prin Beijing a delegației de partid și guvernamentale române conduse de Ion Gheorghe Maurer, care vizitase Republica Democrată Vietnam. Au prevalat este de presupus -, atât interesul liderilor chinezi față de cele discutate la Hanoi, cât și ascendența argumentelor avansate în conducerea Partidului Comunist Chinez de gruparea reprezentată de premierul Zhou Enlai. Reluarea va fi consolidată de vizita neoficială întreprinsă în China, în iulie 1967, de delegația de partid și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a delegației de partid și guvernamentale române conduse de Ion Gheorghe Maurer, care vizitase Republica Democrată Vietnam. Au prevalat este de presupus -, atât interesul liderilor chinezi față de cele discutate la Hanoi, cât și ascendența argumentelor avansate în conducerea Partidului Comunist Chinez de gruparea reprezentată de premierul Zhou Enlai. Reluarea va fi consolidată de vizita neoficială întreprinsă în China, în iulie 1967, de delegația de partid și guvernamentală condusă de Ion Gheorghe Maurer, ca și de trecerea prin Beijing a unei delegații
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]