7,296 matches
-
nimici marele imperiu. Ajuns în direcția unor tufișuri de soc, ale căror flori erau scuturate de mult, mirosul acestora rămânând doar în memoria sa, zări în vârful unui stâlp de telegraf o barză, a cărei salivă spulberată de vânt, se chinuia să scoată afară peștii și broaștele din gușă, hrănindu-și puii înainte de lăsarea întunericului. Imaginea aceea bucolică, pe care-o văzuse la intrarea-n sat, după ani de absență, îl făcu să-i dea lacrimile. Aceea avea să fie până la
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
ei. Care este locul poetului în acest amestec de contraste, care nu se pot contopi într-o polifonie din cauza absenței dirijorului suprem? Ne-o mărturisește Carte de vizită, un fel de autoportret care afirmă natura demonică a artistului, „înger subteran” chinuit de o zvârcolire a antinomiilor greu de stăpânit. Metafore ca „lup spânzurat de propriul urlet”, „schimonoseală de înger martir”, „amiază de întuneric”, „corcitură împuțită de ying și yang”, toate trimit la o stare de continuu asediu lăuntric. De la romantici încoace
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
neam mișel... Ce l-a jertfit pe Eminescu, Precum ar junghia un miel... E purul adevăr, dumnezeiescu - El vă iubea și nu vă ignora... Pe cel mai drag poet, pe Eminescu, Voi l-ați numit cadavru-n debara... Mereu mă chinui și gândescu: Voi oameni răi, voi oameni buni - L-ați răstignit pe Eminescu Pe crucea casei de nebuni... Cad în genunchi, cu greu mă spovedescu... El s-a zidit de-a pururi în Cuvânt! Nici mort nu l-ați jelit
VOI L-AŢI UCIS PE EMINESCU ! de MIHAI PREPELIŢĂ în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359267_a_360596]
-
GÂND Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 764 din 02 februarie 2013 Toate Articolele Autorului C U T I N E Î N G Â N D Din ochii tăi de peruzea Cădeau mărgăritare, Un dor nebun mă chinuia... În seara când te-am lăsat Și-n cale nu ți-am stat.... Un vânt sufla în depărtare Și inima mi-o pustia... Nu știu ce demon mă-mpingea! Căci vocea lui mă îndemna, Să fug din calea ta. La tine nici
CU TINE-N GÂND de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359347_a_360676]
-
mei și v-am îndrăgit ca pe un fiu, că nu vru Cel de sus să-mi facă și a mea femeie un moștenitor... De-ați ști cât mă gândesc la chestia asta, și cât mă frământ: pentu ce mă chinuiesc și muncesc din zori până-n noapte, pentru cine? Cui o să-i las bruma de strânsură, boierule? Ultimile cuvinte spuse de administrator a făcut să se lase o tăcere jenantă între cei doi, dar se produse „surpriza” pe care o aștepta
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
ea a fost extrem de dezamăgită și a zis: «Domnul Ronnett - ce domnul, Ronnett e destul - să nu mai calce pe aici! Cât despre preot, bine că nu i-am pupat mâna»”. Memoria peliculei Referitor la fotografii, cât s-a mai chinuit până a reușit să-l convingă să se lase pozat! “Era total împotriva tehnicii noi, cu tot ce însemnă aceasta: aparat foto, magnetofon, reportofon. Nu voia să se lase filmat. Regizorul Paul Barbaneagra a reușit să-l filmeze foarte puțin
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
sub dictatură. Îl interesa tot ce putea să afle de la nou-veniți (eram unul din ei) despre țara. Avea contacte cu majoritatea scriitorilor care-i scriau, îl informau etc. Își punea întrebări copilărești referitoarea la inacceptabilă situație, îl durea și se chinuia îngrozitor cu acceptarea realității comuniste. Suferea cumplit pentru tragedia prin care trecea poporul român. Am văzut reacția lui în momentul întâlnirii cu mama mea, în Chicago. A plâns discret și a acceptat în lacrimi eroismul și dragostea de țară a
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
Și în Algeria fură duși, vânduți ca sclavi lui Dali Mami un grec turcit. Unde-n cinci ani Cervantes Miguel să evadeze, de patru ori a încercat. De fiecare dată însă planurile sale-au eșuat și torturat a fost și chinuit Căci el, lua mereu asupra sa întreaga vină și ce era pe urmă de-ndurat. Miguel fusese prins având asupra sa niște scrisori și-asupritorii săi credeau Că e un personaj de vază, așa c-au pus un premiu de răscumpărare
MIGUEL DE CERVANTES Y SAAVEDRA. DIN PEREGRINĂRILE PĂRINTELUI LITERAR AL VESTITULUI HIDALGO DON QUIJOTE DE LA MANCHA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359543_a_360872]
-
Bisericii lui Hristos de către împăratul luptător împotriva sfintelor icoane, încât acesta s-a îmbolnăvit de inimă rea și a murit. Cei 42 de mucenici au fost închiși în temnițe întunecoase, legați cu lanțuri, cu picioarele prinse în butuci, au fost chinuiți cu foame și sete, pentru a-i sili să accepte credința în Mahomed dar ei au rămas neclintiți în credincioșia lor. Timp de șapte ani s-au făcut presiuni asupra lor, au fost ademeniți cu bogății, ranguri, averi și cu
SFINŢII 42 DE MUCENICI de ION UNTARU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360286_a_361615]
-
aminte a vremurilor extraordinare și teribile în care cei ce au vrut să se mântuie au avut foarte mult de suferit, adică atunci când statul român, comunist și ateu, foloindu-se de instituții diabolice și draconice precum securitatea și închisoarea, i-a chinuit pe cei mai buni creștini, aflați atunci printre noi; căci „comunismul a umplut cerul de Sfinți - zicea Părintele Arsenie Papacioc. De aceea, dacă ar fi să cunoască cineva pe toți din neamul nostru care au trecut pragul sfințeniei în prigoana
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
un coșmar Și, de atunci, mereu tresar. Mi-e greu de când eu te-am pierdut Și, plâng pentrucă m-a durut... Te strig mereu, dar... ce folos... Nu prea mănânc, dorm os pe os. Și, cât de mult m-am chinuit, Dar... nimeni nu m-a auzit. Lacrimi pe-obrajii mei au curs, Suspinele mi le-am ascuns, Durerea din sufletul meu, Mi-o știe Bunul Dumnezeu. Când eu plângeam, El m-auzea Știa, când sufletul mă durea. Când viața mea
EU, PRIN COPII M-AM ÎMPLINIT! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360339_a_361668]
-
din pământ și și-a făcut o poiană și un mic ogor în jurul casei. Avea copii, însă aceștia, făcându-se mari, au plecat în lumea largă. Iar femeia îi murise demult de tifos încât omul, rămas singur, s-a mai chinuit vreo trezeci de ani în valea aceea din care n-a apucat să mai iasă vreodată. Văd buturugile arse, negre ca niște oi risipite prin poieni. Fiecare din ele are istoria ei, fiecare ar putea spune o poveste despre cele
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
dracu’ ce atent conduce! E fricos... Aseară ne-a adus în mare viteză și acum abia se târăște. Dacă am probleme la serviciu cu întârzierea, îl pun să plătească dublu! De fapt, așa ar fi normal, că destul m-am chinuit cu el toată noaptea... E un lăudăros. Bun de gură, că în rest e vai de mama lui! După ce că n-o are prea mare, mai e și bleagă. Poate din cauza băuturii, mai știi? Sau zăpăcita de Violeta l-a supt
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360333_a_361662]
-
mirosul unui nou început. -Sper că ai o bună explicație pentru ce faci,se auzi dintr-un colț al camerei. Era Elisabeth.Fata se uită câteva secunde la ea,si schița o doulce compătimire pentru acel suflet,inexplicabil atât de chinuit. -De ce nu-mi răspunzi?Te-am întrebat ceva! -Întotdeauna m-am întrebat,mătușa ce ți-am făcut de mă urăști atat.Stiu că ne-am mai certat,dar de fiecare dată când te uiți la mine,iti simt ură
KARON,CAP 14 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360366_a_361695]
-
amăgire mai încape în conștiințe?! Rrăspunsul vine din inima istoriei și pe scara ei, încorporând în el zguduitoarea odisee a unei regine simbol pentru țară și universalite. Dincolo de firea sprintenă și chipul uimitor de frumos, ea avea un chip interior, chinuit de multe răniri, lungi singurătăți, groaznice mâhniri, fierbătoare trăiri de iubiri și descurajări. Războiul, înfricoșătoare jertfă Întâile înghițituri de pelin i-au înădușit gustul vieții cu ororile războiului. Europa, împărțită în vremea sa în idealuri sinistre de expansiune pe șenile
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
în secret, codoșul ăsta imbecil și rudimentar, acest Prinț negru al lumii, nu îi dorește decât moartea târfei sale. Până la urmă nu ești nimic altceva decât un saltimbanc silit... sub presiunea forțelor oculte, să-ți recunoști înfrângerea într-un “Levant” chinuit la margini de imperii, la intersecția dintre tragedia destinului și cea a libertății... Al doilea caz de conștiință. Deziluzionatul M. Cărtărescu ne vorbește de pe treptele propriului său soclu înălțat pe “Postmodernismul românesc. - Am căutat mari oameni pe tot pământul, din
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
Popescu Altoi, apoi Lhassa Dorzho, după care Muhammad Karu Ali, fu aruncat în iad. - O șansă, mai vreau o șansă, încă o viață vă rog, urlă el vreo opt - nouă mii de ani, după care tăcu pentru eternitate, fără speranță, chinuit în focul veșnic din iadul creștin. „ LASCIATE OGNI SPERANZA, VOI CH'INTRATE ! „ .......................... Desigur, dacă în povestea asta ar exista un singur, un singur-singurel sâmbure de adevăr, vorbele lui Dante Alighieri ar trebui reconfigurate astfel : „ LĂSAȚI ORICE SPERANȚĂ VOI, CEI CARE
NU-I PENTRU CINE SE PREGĂTEȘTE, CI PENTRU CINE SE NIMEREȘTE … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360504_a_361833]
-
de nebunie permanentă ; omul parcă nu este cu mintea întreagă decât după ce a scăpat de amor ; tinerețea are deci un fel de melancolie și tristețe ; pe când bătrânețea e un fel de veselie, de liniște, scăpat de amor (dacă nu te chinuie bolile). Pe de altă parte, după secarea instinctului sexual seacă și miezul vieții și rămâne numai coaja... Fericit este bătrânul căruia i-a rămas iubirea de a citi, iubirea de muzică, de teatru, de excursii... Sleirea continuă a puterilor la
AUREL CHIRA-SEPTUAGENAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360557_a_361886]
-
plecat? Căci nu văd decât aceeași imagine și un tipar pe care îl respectă cu toții că în tranșă. În fața mea, o mamă ducând de mână un copil nu mai mare de trei ani. Un băiețel cu ochi mari, albaștri. Se chinuie cu greu să țină pasul. Se oprește preț de două secunde în fața vitrinei unei librarii. Probabil i-au atras atenția cărțile cu coperte colorate și imaginile lor zărite prin geamul mare. Mama îl trage grăbita de mână mică: ”hai să
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
Căci nu văd decât aceeași imagine și un tipar pe care îl respectă cu toții că în transa.In fața mea, o mamă ducând de mână un copil nu mai mare de trei ani. Un băiețel cu ochi mari, albaștri. Se chinuie cu greu să țină pasul. Se oprește preț de două secunde în fața vitrinei unei librarii. Probabil i-au atras atenția cărțile cu coperte colorate și imaginile lor zărite prin geamul mare. Mama îl trage grăbita de mână mică: ”hai să
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
te gândești la ce-a fost ieri Și azi tot ce mai poți să faci este să speri Că mâine o să fie bine și pentru tine C-ai să trăiești si-ai să-ți revii în simțire. Nu te mai chinui să te gândești la ce-ar fi fost Contează ce urmează, iar ce a fost, a fost! Referință Bibliografica: Amintiri / Angheluță Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 378, Anul ÎI, 13 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Angheluță
AMINTIRI de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360618_a_361947]
-
Slăbise mult, aproape orb, era un nimeni nedorit, Împleticit cerșea scăpare și-avea drept casă, cerul... Pe lângă el, treceau copii cântând colinde nu știu cui.... Nici nu-i vedea, nici nu-l vedeau...Iar foamea îl strângea în clești Arome multe-l chinuiau și-i aminteau de ''mami-lui'' Când îl tinea în brațe moi și-l mângâia-i spunea povești... Erau doar EL și EA. Atât! Și se iubeau... Era prea mult. Și ea s-a dus și l-a lăsat! I-a
POVESTE DE IARNĂ FĂRĂ SFÂRŞIT...- PĂRERI PERSONALE- VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360679_a_362008]
-
de râs, că mâncați mici și beți bere din banii lor? Nu, stimabililor!... Sunt tot din banii noștri! Noi i i-am dat! Prin urmare, schimbă el tonul cu unul mai conciliant, nu știu ce vreți să faceți voi, dar io mă chinui să recuperez ceva din ei ... Cât privește votatul ... oi vedea io cu cine-oi vota ... acolo ... singur în cabină. Păsărilă-l privi șters, dintr-o parte, cu ochii abia mijiți, iar în colțurile gurii, oprită câteva clipe din mestecat, păru să
LA POMANA ELECTORALA de LIVIU GOGU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360678_a_362007]
-
ca leac Și la boală-i vii de hac. De câțiva ani tot suferea Și Floarea, care se văita... Că n-are liniște nici som: - Nu pot să dorm, mi-e rău, Am amețeli, doar Dumnezeu Mă știe cât mă chinuiesc... Măicuță, zău! mă prăpădesc; Las vorbă să mă-ngroape, Să fiu aproape de a lui casă, Că nu mă vru să-i fiu mireasă.” - Dar suferința cum o simți? - Cum e durerea de la dinți: Că mă sfârșește, -mi dă leșin... - De
IUBIRE, BURUIANĂ REA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360703_a_362032]
-
mint... Așa e normal, Ca să pot să pășesc înc-un pas mai departe... Să mă-mbăt cu nectarul din golu-mi pocal Ca să pot să mai fac, înc-un pas, către moarte... Lăsați-mă prost ! Sunt om, deci sunt laș... De ce să mă chinui, pentru că știu ?!... Mai am pân-ajung să pasc pe imaș... Și chiar de-o să pasc, o să pasc, cât sunt viu !!!... Și viu cât mai sunt, nu vreau să mai sufăr... Dați-mi pilule, să nu mă mai doară, Viața-mi
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]