19,801 matches
-
el să fie urmat suficient timp. La ̀ nceputul tratamentului se recomandă una sau două ședințe pe săptămână, care pot fi treptat rărite. Este necesară corecta planificare a tratamentului în timp, perseverența fiind un factor determinant. 13. Aplicațiile masajului în chirurgie și la imobilizați 13.1. Aplicațiile masajului post intervenții chirurgicale pe torace Deficitele care justifică necesitatea asocierii tratamentului prin masaj sunt aproape comune tuturor intervențiilor chirurgicale pe torace, oricare ar fi fost afecțiunile care le-au motivat, el adresânduse de
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
bine bogat și sănătos. Decît să trăiești puțin și prost, mai bine să trăiești mult și bine. Prin urmare, înainte de a te gîndi la profituri, evită pierderile. Ca în medicină, este mai important să previi decît să ajungi direct la chirurgie. Există și unii care se duc mai întîi la chirurgie, pentru a-și pune inele în buric. N-o să mă credeți, dar se poate și fără ele. Nu toate "modelele" sunt modele, după cum nu toți "consilierii" sunt consilieri. Iar acrobațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
mai bine să trăiești mult și bine. Prin urmare, înainte de a te gîndi la profituri, evită pierderile. Ca în medicină, este mai important să previi decît să ajungi direct la chirurgie. Există și unii care se duc mai întîi la chirurgie, pentru a-și pune inele în buric. N-o să mă credeți, dar se poate și fără ele. Nu toate "modelele" sunt modele, după cum nu toți "consilierii" sunt consilieri. Iar acrobațiile sunt utile, dar la circ. Mai întîi avem nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
alta, ea duce la apariția unui „consumator lipsit de putere”14. Multe comportamente evidențiază faptul că, în prezent, corpul este considerat drept un material apt de a fi corectat ori transformat după voie, asemenea unui obiect lăsat la discreția subiectului. Chirurgia estetică, fecundarea in vitro, dar și consumul de substanțe psihotrope în vederea „gestiunii” problemelor existențiale ilustrează acest raport individualist cu trupul. De-acum înainte, subiecții vor să-și aleagă dispoziția, să-și controleze trăirea cotidiană, să devină stăpânii hazardului emoțional recurgând
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
întrucât, dacă seniorii devin mai vizibili în publicitate, ei doresc tot mai mult să rămână tineri și seducători, activi din punct de vedere sexual, doresc „să fie ca toată lumea”, iar uneori „să-și refacă viața”. Succesul produselor cosmetice și al chirurgiei estetice ilustrează grăitor acest proces: jeunismul mediatico-publicitar triumfă în comportamentele și în aspirațiile fiecăruia atunci când devine mai puțin ostentativ. Pe când societatea și piața tind să-i recunoască pe seniori, ei înșiși vor tot mai mult să se simtă tineri, să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Există tot atâta, dacă nu și mai multă motivație individualistă în creșterea consumului legat de sănătate ca în cheltuielile destinate să atragă privirea celuilalt. În acest plan, cum se justifică ideea „virajului la 180 de grade” al consumatorului 37 când chirurgia estetică, refuzul de a accepta semnele vârstei, practicile de întreținere și de menținere a formei, dorința de a avea suveranitate personală asupra trupului se banalizează? Dă înapoi efemerul? Ciclul de viață al produselor nu încetează să se scurteze. Oare faptul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
se manifestă acum și în anumite activități de divertisment. Într-o perioadă când sălile de sport, exercițiile efectuate la domiciliu și suplimentele alimentare se bucură de un mare succes, cultivarea calităților fizice (body-building) și practicile înrudite (jogging, aerobic, regim alimentar, chirurgie plastică) au putut fi analizate ca manifestări ale unui nou narcisism obsedat de recorduri, de mușchi, de supralicitare anatomică 21. Acum, hiperindividualismul nu s-ar mai defini atât prin hedonism, cât prin dorințele de performanță fizică, printr-un activism stahanovist
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
obsesia tinereții și a măsurilor perfecte. Ceea ce o face pe Superwoman să intervină permanent în evoluția corpului ei, să vrea să-și șteargă ridurile și să-și corecteze silueta. Frumuseții decorative îi succedă o frumusețe activistă sau prometeică, cerând reparații (chirurgie estetică), eforturi și restricții (activități fizice, regim alimentar), întreținere și prevenire (alimentație sănătoasă, hidratarea și regenerarea tenului, a pielii). Regim, consum cosmetic, chirurgie plastică: în faza III, optimizarea aparenței (antiîmbătrânire, antiriduri, anticreștere în greutate) apare ca o obsesie de masă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ridurile și să-și corecteze silueta. Frumuseții decorative îi succedă o frumusețe activistă sau prometeică, cerând reparații (chirurgie estetică), eforturi și restricții (activități fizice, regim alimentar), întreținere și prevenire (alimentație sănătoasă, hidratarea și regenerarea tenului, a pielii). Regim, consum cosmetic, chirurgie plastică: în faza III, optimizarea aparenței (antiîmbătrânire, antiriduri, anticreștere în greutate) apare ca o obsesie de masă. Sferele sănătății, alimentației și medicamentelor ilustrează, la rândul lor, pasiunile demiurgice ale performanței. La sfârșitul anilor ’80, ghidul 300 de medicamente pentru autodepășirea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
imaginea personală, la stilul și la estetica produselor. Poziționarea „funcțională” nu mai e suficientă: faza III e mult mai puțin sinonimă cu derealizarea-desenzualizarea lumii, decât cu cosmetizarea generalizată a semnelor, a obiectelor și a corpurilor. Este adevărat că, simultan, avântul chirurgiei estetice furnizează argumente susținătorilor performanței. Astfel, asistăm la recurgerea din ce în ce mai frecventă la chirurgia estetică, multe femei, chiar foarte tinere, făcându-și operație după operație, în căutarea unei imposibile perfecțiuni fizice. Dar aceste practici nu trebuie să ascundă alte demersuri al
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
suficientă: faza III e mult mai puțin sinonimă cu derealizarea-desenzualizarea lumii, decât cu cosmetizarea generalizată a semnelor, a obiectelor și a corpurilor. Este adevărat că, simultan, avântul chirurgiei estetice furnizează argumente susținătorilor performanței. Astfel, asistăm la recurgerea din ce în ce mai frecventă la chirurgia estetică, multe femei, chiar foarte tinere, făcându-și operație după operație, în căutarea unei imposibile perfecțiuni fizice. Dar aceste practici nu trebuie să ascundă alte demersuri al căror scop nu ține de obsesia performanței. După cum notează Jean-Claude Hagège, nu lipsesc
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
euphorie perpétuelle, Grasset, Paris, 2000, p. 113 (trad. rom. Euforia perpetuă: eseu despre datoria de a fi fericit, Trei, București, 2000). 35. Pascale Weil, A quoi rêvent les années 90, ed. cit. 36. Jean-Claude Hagège, Séduire. Chimères et réalités de la chirurgie esthétique, Albin Michel, Paris, 1993, pp. 83-99, 158-162. 37. Conceptul de artializare a fost dezvoltat de Alain Roger, Court traité du paysage, Gallimard, Paris, 1997. Pentru opinii paralele cu cea a artializării hiperconsumului, Yves Michaud, L’art à l’état
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
chimioterapia (Walker, Dawson, Lolley și Ratcliffe, 1998; Hawkins și colab., 1995; Esder, 2002Ă; intervențiile pentru cancer (Peynovska, Fisher, Oliver și Mathew, 2005Ă; procedurile dermatologice (Schenfelt, 2003a, 2003bă; procedurile renale și vasculare (Lang și colab., 2000; Lang, Benotsch și Fick,2000Ă; chirurgie (Evans și Richardson, 1988; Montgomery, David, Winkel, Silverstein și Bovbjerg, 2002; Massarini, Rovetto și Tagliaferi, 2005Ă; procedurile cardiovasculare (Ashton și colab., 1997Ă; arsurile (Ewin, 1979; Margolis și DeClement, 1980; Frenay, Faymonville, Devlieger, Albert și Vanderkelen, 2001Ă. Pinnell și Covino (2000Ă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în modalități care să reflecte intervenția chirugicală pe care o va avea pacientul, concentrându-se mai explicit pe sugestiile preoperatorii, atât cele directe cât și cele indirecte, sugestiile din timpul operației și verbalizările postoperatorii. Un sumar al utilizării hipnozei în chirurgie și anestezie poate fi găsit în lucrările lui Hammond (1990a, pp.85-108Ă, Fredericks (2001Ă și Montgomery și colab. (2002Ă. Cancerul În ultimii ani a devenit din ce în ce mai clar că diagnosticul și tratamentul cancerului (și a multor boli croniceă sunt experiențe stresante
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și Mark, 1995; Walker, 1998; Kiecolt-Glaser, Maruscha, Atkinson și Glaser, 2001; Gruzelier, 2002a,bă. Următoarea intervenție pentru creșterea funcționalității sistemului imunitar poate fi adaptată pentru a fi utilizată în multe situații: de exemplu stresul generic, probleme medicale generale, pregătirea pentru chirurgie și recuperarea postoperatorie, facilitarea regimurilor terapeutice, și așa mai departe. Nu mai este necesar de spus că practicianul care folosește această abordare trebuie să fie judicios în selectarea pacienților. Interveția 56Îmbunătățirea funcționării sistemului imunitar Atunci când ești pregătit, împreunează degetul mare
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
o știe, litiaza renală și hidropizia îl chinuie destul ca să nu ignore că există și dușmani mai înverșunați decât foamea și setea care pot să chinuie trupul. Cu atât mai mult cu cât trăiește într-o epocă în care nici chirurgia, nici farmacopeea medicului nu pot face mare lucru în materie de anestezic sau antalgic. Atunci când Canguilhem definește sănătatea prin liniștea trupului, el se exprimă mai mult ca un epicurian contemporan cu Magistrul decât ca un medic postmodern, pentru că o boală
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
moarte(2); nimic(2); ochi(2); priceput(2); prost(2); respect(2); salvează vieți(2); vindeca(2); vindecă(2); amabil; analize; Anatomia lui Grey; anatomie; anul; apărător; apreciere; bine; binefăcător; de bine; binefacere; bisturiu; boli; cabinet; cardiolog; ceas; chin; chinez; chirurgie; cifră; competent; confuz; conștiincios; consultație; corupție; cruce roșie; cruce; cunoaștere; curățenie; curățenii; curator; da; dăruire; devotat; dezinteresat; disciplinat; doctor, halat; doctor, binefăcător; doctor, boală; doctori; doctorie; doftor; dorință; emoție; eșec; expert; familie; familist; gardă; generalist; ginecolog; grav; greu; idiot; indiferent
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); răzbunare (2); respingere (2); rudenie (2); spaimă (2); tăietură (2); trist (2); venin (2); viața (2); 8% din greutatea omului; ac; același; adrenalină; ajutor; amețeală; analiză; apă nu se face; asistență; asta e; de aur; baltă; în brațe; carne; chirurgie; coagulat; coli; corp; crima; curaj; curat; curge; dedicație; dens; determinare; dezastru; dezgust; a dona; donat; donație; donez; dovadă; dragoste; ființă; focul; frate; frăție; genetic; globule; gust; hb; hemoglobină; hora; insuportabil; însîngerat; jocuri; pe jos; lacrimi; lichid vital; limfocite; luptă; mama
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
circulația qi-ului și a sângelui. De-a lungul miilor de ani, masajul chinezesc a devenit o metodă eficientă și sistematică de tratare a unei game largi de afecțiuni, printre care se numără și cele de care se ocupă medicina internă, chirurgia, ginecologia, pediatria și serviciile de urgențe. În general, este cel mai eficient în cazurile cronice. În evoluția lui, masajul chinezesc s-a împărțit în numeroase școli și ramuri. Presopunctura este una dintre cele mai frecvent folosite forme, datorită comodității și
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
prin imaginea virtuală, există acțiuni artistice care supun trupul însuși la alterare, prin cibernetizare, interfațare și prin biotehnologie. Vizualizarea invizibilului devine în acest caz relevarea interiorului corporal, extinderea simțurilor dincolo de limitele pielii ori de îngrădirile sociale sau remodelarea trupului prin chirurgie plastică. 2.4. Orlan și corpul avatarictc "2.4. Orlan și corpul avataric" Dacă corporalitatea protezică sau cyborgică poate fi ilustrată prin acțiunile tehnoartistice ale lui Stelarc, identitatea interfațată sau avatarică poate fi exemplificată prin operele de „artă carnală” ale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
acțiunile tehnoartistice ale lui Stelarc, identitatea interfațată sau avatarică poate fi exemplificată prin operele de „artă carnală” ale artistei Orlan. Arta de tip performance corporal a artistei Orlan, începând cu anii ’90, se bazează pe o serie de operații ale chirurgiei estetice și pe reprezentările media corespunzătoare. Artista își re/sculptează look-ul după figuri feminine celebre din istoria artei precum Mona Lisa, Psyche, Europa, Diana sau Venus. Dacă în anii ’70, artista desfășoară sculpturi-performanțe precum „Le Baiser de l’artist
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
comunicării sau în spațiul deschis al livrescului și al intertextualului. Prin urmare, pentru Orlan, corpul este deopotrivă unul estetic, social, politic, un teatru al experienței și al transformării fenomenologice și figurale. Fluidizând hotarele dintre „eu” și imagine, performările iconice ale chirurgiei estetice devin evenimente discursive, chestionând idealurile feminine ale frumuseții în arta occidentală. Ele rezistă tendințelor de obiectivare a corpului uman ca imagine și ca proces de expunere, ca integritate a identității. Raportul dintre chipul uman, respectiv feminin, și personalitate se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau ale Ginei Pane, artista care își mutilează corpul în sensul socializării unui ritual simbolic („Azione sentimentale”, 1973Ă, Orlan nu urmărește salvarea spiritualizată prin durere. Performările sale sunt autoportrete vii, mutante, desfigurări ale feței în scopul refigurării: se trece de la chirurgia estetică la „estetica chirurgiei”. Arta sa se identifică, nu doar cu o imagine, ci cu propriul chip: artista își programează transformarea deopotrivă pe corp și în imagine, prin chirurgie cosmetică și prin vizualul electronic. Așadar, își creează un corp fantomatic
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
artista care își mutilează corpul în sensul socializării unui ritual simbolic („Azione sentimentale”, 1973Ă, Orlan nu urmărește salvarea spiritualizată prin durere. Performările sale sunt autoportrete vii, mutante, desfigurări ale feței în scopul refigurării: se trece de la chirurgia estetică la „estetica chirurgiei”. Arta sa se identifică, nu doar cu o imagine, ci cu propriul chip: artista își programează transformarea deopotrivă pe corp și în imagine, prin chirurgie cosmetică și prin vizualul electronic. Așadar, își creează un corp fantomatic și fantasmatic, un asamblaj
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
vii, mutante, desfigurări ale feței în scopul refigurării: se trece de la chirurgia estetică la „estetica chirurgiei”. Arta sa se identifică, nu doar cu o imagine, ci cu propriul chip: artista își programează transformarea deopotrivă pe corp și în imagine, prin chirurgie cosmetică și prin vizualul electronic. Așadar, își creează un corp fantomatic și fantasmatic, un asamblaj de o materialitate fluidă între elementul organic și tehnologia medicală și imaginală. Creațiile artistice devin, în acest context, produse ale tehnoștiinței, prin intervențiile chirurgilor plasticieni
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]