2,726 matches
-
de lemn. Acolo se aflau cele două pături din lână, de culoare verde Închis cu o bordură de un albastru deschis, pe care erau Însemnele mănăstirii. Peste tot era parchet laminat, și ușile din lemn masiv erau vopsite În culoarea cireșului. Ne-au arătat baia. Neașteptat de modernă, curată; gresie pe jos, chiuvete albe, cu picior Înalt, pe care se afla săpunul lichid. Săpunul de pe cele trei chiuvete avea fiecare un alt parfum. Alăturat, se aflau dușurile. N-am contenit să
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
bine și am tras un pui de somn. Trebuie neapărat să precizez că lăcașul este Înconjurat de o parte și de alta a aleii despărțitoare de o livadă destul de mare, ca și suprafață, unde sunt cultivați: meri pitici, peri, pruni, cireși, vișini, nuci, viță de vie... După ora 16.00, mi-am luat o carte și un caiet, poșeta, În care aveam telefoanele mobile și multe altele, și am pornit prin livadă. Iarba era cosită de cel mult două zile. Mirosul
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
sale, iar restul primite cadou de la părinți. Într-un colț al camerei e un fotoliu vechi, luat de Ben cu douăzeci de lire de la magazinul de vechituri din josul străzii; în fața fotoliului se găsește o masă franțuzească din lemn de cireș, luată și ea de la vechituri, un chilipir la 50 de lire. Niște cărți stau îngrămădite în teanc pe masă. Autobiografii, biografii, cărți de gătit - pentru că lui Ben îi place tare mult să gătească - ficțiune, non-ficțiune. În acest colț al camerei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
și simplu să-și urmeze cursul. Iar soarta îi zâmbește lui Ben Williams, ca de obicei. El traversează strada și intră într-un bar care pare să fie mai pe gustul lui. Ferestre mari la stradă, bar din lemn de cireș lustruit și neted în centrul încăperii și barmani tineri și arătoși discutând alene printre pahare. Mese mici din lemn cu picioare din fontă și scaune rotative din fier îi primesc aici pe cei mai arătoși oameni din Hampstead; în spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
și să fii fără grijă... Lotrul a înclinat capul a aprobare, dar a rămas cu trup și suflet în așteptarea hangiței... A cam trecut vreme până ce aceasta să apară. Îmbrăcată într-o ie ca făcută din petale de flori de cireș și o catrință frumos așezată pe rotunjimea șoldurilor, și-a făcut apariția în ușă. Purta pe brațele dezgolite o tipsie cu o mămăliguță aburindă, alături de un copan de curcan rumenit și o ulcică plină cu vin roșu... Când a ajuns
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
nu mă mai vedea. Soarele răsărise deja. Am rămas în picioare, în apartamentul superb, aerisit, cu pereți albi de pe West Ninth Street, uitându-mă la un bărbat matur care se legăna ca un sugar pe podeaua lustruită, din lemn de cireș. Și m-am simțit atât de singură. Ca și cum aș fi fost goală pe dinăuntru. Am privit particulele de praf dansând în lumina dimineții și m-am simțit ca și cum aș fi avut un fir direct către centrul universului, care era la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
fost pe pământ dacă dumnezeu ar fi sădit pomi care să rodească altceva decât li-i soiul. Deci ridicați zilnic, slavă lui Dumnezeu, că nu ne-a dat pruni care să facă mere pădurețe, peri care să facă banane și cireși care să facă carcadele. Ce încurcătură ar mai fi ieșit! Mai ceva decât în era noastră, pedelistă. Și când până seara merii au crescut, dînd mere și nu altceva, dumnezeu iarăși și-a zis „că este bine. Și a fost
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
sub acest scut, din care se vor naște americani-români și care vor fi botezați În religia ortodoxă cu nume românești. Oamenii au părăsit centrul comunei. Unii veseli, alții triști. În urma lor s-a iscat un vânt și toate florile de cireș au căzut din pomi, amestecându-se cu praful de pe drum, formând un nor. Din acest nor a Început să plouă la Deveselu. De atunci plouă Întruna iar ploaia s- a extins În toată România. Gigilică se născu Într-o zi
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
cireșele pietroase. Într-o după amiază, când soarele nu mai dogorea așa puternic, mama lui Gigilică se Îndreptă spre piață, să facă mici cumpărături. Mai avea vreo două săptămâni pînă la naștere. Drumul spre piață era pe lângă o livadă cu cireși care aparținea unei intreprinderi dintr-un cartier mărginaș. Îi lăsă gura apă de poftă când văzu crengile pline de cireșe coapte . PÎnă să ajungă În piață să cumpere fructe, să Își stăpânească pofta, se apropie de poarta livezii cu gândul
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
în grădinile cu flori Întâlnite deseori. Albastru frumusețea culorii Așternută-n valul mării. Verde vară așa-s câmpiile Copacii și viile. Gri par norii de pe cer, Roz e floarea de măceș, Negru-i bobul de piper, Albă-i floarea de cireș.
Culorile by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83561_a_84886]
-
fi ceva mai răcoare. totuși este și un început de primăvară aici pe tine te doare pântecul amiezii, ți-e puțin greață cu pluș și ești amețită la oase vei reuși, în final, să aduci ploile calde, păsările călătoare, înfloritul cireșilor vei reuși să multiplici această stare de grație a mea. privire, contemplare șase în primul loc: privire crudă, care și atunci când vede nu cunoaște ce vede, privire cu ochii deschiși prin lapte, privirea ta înaintea descoperirii dragostei tale celei mari
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
adulmeca tristețea ta liniștit în ciuda oamenilor de zăpadă deghizați în pinguini a cerșetorilor deghizați în nuferi a dorințelor deghizate în cuvinte. de fapt, tristețea ta, dacă există cu adevărat este o manieră de tortură a posibilității de a fi un cireș înflorind. lumină rănită nouă în primul loc: lumina ta roz, care inundă dimineața lacul kanas, lacul tău secret, lumina ta roz este rănită în zbor, o săgețică rătăcită a oștirilor dușmanilor tăi o atinge în zborul ei iute, lacul a
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pături, de șale care miroase a zăpadă, a valuri de scorțișoară, a coapse de săpun. nouă în primul loc: pe drumul tău vine primăvara, fără legătură cu anotimpul din ținutul acesta, pe drumul tău înfloresc cireșii cu flori albe, înfloresc cireșii puternici cu flori roz, se face mai călduț cu câteva grade kalamen, adie plăcut khamsinul, vei simți suflul lui cald pentru cincizeci de zile, e timpul să îți schimbi pielea ta cea groasă cu una mai elastică, mai ușoară, cu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
c e r te cer, îmi cer, îți doresc, luo na când motocicletele visurilor noastre pornesc de la stop când rachetelor le cad grilele de suport și secundarul tău are o viteză mai mare decât a luminii eu cred că un cireș înflorește mai întâi și că un castan înflorește mai întâi eu cred că nu știu nimic nimic compus din trigrame, hexagrame din spații formate din linii continue sau întrerupte, sticle pline de fluturi totul flutură peste tine, a lună cuvinte
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
a-l vedea sănătos era un scop pe care-l împărtășea cu Hideyoshi, de la care primise, în ajun, o scrisoare de încurajare din Harima. Dacă vei merge în ritmul ăsta, te vei putea ridica din pat la vremea când înfloresc cireșii. — Oyu, n-am fost decât o pacoste pe capul tău, nu-i așa? — Ce prostii mai sunt și astea? Hanbei râse ușor: — Nu ți-am mulțumit înainte, fiindcă suntem frate și soră, dar, în dimineața asta, simt, cumva, că ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
mâinile, înfășurate într-un șirag de mătănii, și plecă fără o vorbă. CĂDEREA CLANULUI TAKEDA — Hai să petrecem primăvara asta în munții din Kai, spuse Nobunaga, în timp ce ieșea călare din Azuchi, în fruntea armatei sale. Putem să privim florile de cireș, să culegem flori, și apoi, să admirăm priveliștile din jurul Muntelui Fuji, pe coastă, la întoarcere. Succesul expediției contra provinciei Kai părea, de astă dată, asigurat, iar plecarea armatei fusese aproape relaxată. În cea de-a zecea zi din Luna a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
munții și câmpiile din Kai. La vârsta de treizeci și trei de ani, semăna cu tatăl lui, Shingen: păr des, sprâncene stufoase și o gură largă. — Ei bine, crezusem că azi avea să plouă, dar s-a înseninat frumos. Cu florile de cireș pe munții din depărtare, anotimpul ne dăruiește o zi minunată pentru a muri. Cu siguranță, nu ne vom dezice de reputația noastră, sperând să privim promisiunea unor câștiguri materiale. După cum ați văzut, am fost rănit în luptă, acum două zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
luptând în ultima voastră bătălie, în timp ce voi aștepta aici, calm, inamicul. Apoi, voi putea sfârși, luptând după placul inimii. Așa că, ieșiți! Croiți-vă drum prin porțile din față și din spate și arătați-le cu cât curaj cum cad florile cireșilor de munte! Strigătele de răspuns din partea aprigilor războinici, susținând că aveau să îndeplinească porunca întocmai, răsunară ca un vârtej de vânt. Cu toții priveau în sus, spre silueta seniorului lor, deasupra porții de la intrare, și, un timp, se auziră, la nesfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
-l avea de făcut și strigă spre inamici de la fereastra îngustă lângă care stătea: — Voi toți, cei care luptați pentru Nobunaga și Nobutada! Ascultați glasul Neantului. Nobunaga se mândrește acum, în singurul său moment de triumf, dar fiecare floare de cireș cade și castelul fiecărui cârmuitor va arde. Acum vă voi arăta un lucru care nu va cădea și nici nu va arde, pentru veșnicie. Eu, al cincilea fiu al lui Shingen, Nobumori, am să v-arăt! Când soldații clanului Oda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
-ți face griji. Trebuie să percepi ansamblul mai larg al lucrurilor. Cu secole în urmă, Seniorul Michizane a susținut altoirea sufletului japonez cu priceperea chinezească. Fie că importăm obiceiuri din China sau artifacte din Apus, culorile toamnei și florile de cireș ale primăverii nu se schimbă. Mai degrabă, când cad stropi de ploaie într-un iaz, apa se împrospătează. Faci greșeala de a judeca oceanul după șanțul de apărare al Templului Honno. N-am dreptate, Soshitsu? — Ba da, stăpâne, un șanț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
care se deschidea repede. Crezând că era Nobunaga, se opriră, privind spre dormitorul întunecat. Singura persoană din cameră, însă, era o femeie îmbrăcată într-un kimono subțire, cu modele mari, și o manta lungă, decorată cu brazi și flori de cireș. Părul lung și negru atârna pe jos. Pe măsură ce obloanele erau deschise, prin fereastră se vedea un cer matinal de culoarea campanelelor, aproape ca un decupaj din hârtie. Briza care adia înăuntru fremăta prin părul negru al femeii și răspândea mireasma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ca de obicei și vedeți ca ajutoarele mele să stea pregătite, ordonă el, în timp ce se ștergea pe față. Hideyoshi porni călare, sub o umbrelă mare și roșie, cu stindardul înainte. Legănându-se ușor în șa, trecea pe sub frunzele proaspete ale cireșilor înfloriți, care creșteau pe drumul dintre poarta templului și poalele muntelui. Hideyoshi nu-și făcea niciodată rondul zilnic al taberei la oră fixă, dar rareori pornea atât de devreme dimineața. În ziua aceea, părea mai bine dispus și, din când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Katsuie. — Nu atât de mare, stăpâne, replică Oichi, deși era clar că jinduia după un ținut mai cald. Când încep să se topească zăpezile din Echizen? întrebă ea. — Aici nu suntem în Gifu sau Kiyosu. Când acolo înflorește rapița și cireșul începe să-și scuture florile, acești munți mai sunt încă așternuți cu zăpada care se topește. — Și până atunci? — Așa e în fiecare zi. — Vreți să spuneți că zăpezile nu se topesc niciodată? Doar zăpadă, o mie de picioare adâncime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
a ataca. Hideyoshi fu obligat să amâne ziua plecării, în scopul de a definitiva mijloacele defensive de la Osaka. Era zorii celei de-a douăzeci și una zile din Luna a Treia. Păsările își răspândeau ascuțit cântecele în stufărișurile de lângă Osaka. Florile de cireș se scuturau și, pe străzi, petalele căzute se învolburau prin jurul lungii procesiuni de cai și oameni în armuri, dând impresia că natura însăși le ura drum bun. Orășenii care veniseră să-i privească alcătuiau un lanț uman nesfârșit pe marginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Marilena și Melisa, dar n-avea nici pe departe farmecul lor. Era foarte studioasă. Dar era ea oare cu ceva mai brează? Dănilă sări dintr-un singur avânt gardul proprietății Onofrei de pe strada Tudor Vladimirescu, pe la colțul curții, unde erau cireși și meri, și o luă pâș-pâș spre casa cea masivă și solidă, aplecat din mijloc ca să nu fie văzut nici dinspre casă, nici de pe stradă. Traversă repede aleea de ciment și se strecură tiptil între gardul de merișor și zidul
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]