8,913 matches
-
acestui drept (Decizia nr. 209 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1031 din 4 noiembrie 2020). Analizând prevederile art. 39 alin. (5) din legea-cadru anterior menționată, Curtea Constituțională a apreciat că „rezultă cu claritate că acestea se aplică și categoriilor de personal didactic cărora le-a fost acordat titlul științific de doctor anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, legiuitorul folosind sintagma «indiferent de data obținerii acestuia» (a titlului științific de doctor - s.n.
DECIZIA nr. 51 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275977]
-
respinsă ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) coroborat cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, la paragraful 27 reținându-se următoarele: „(…) analizând prevederile art. 39 alin. (5) din legea-cadru anterior menționată rezultă cu claritate că acestea se aplică și categoriilor de personal didactic cărora le-a fost acordat titlul științific de doctor anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, legiuitorul folosind sintagma «indiferent de data obținerii acestuia» (a titlului științific de doctor - s.n.
DECIZIA nr. 51 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275977]
-
extraordinare care motivează adoptarea unei asemenea ordonanțe. ... 8. De asemenea, autorul excepției susține că dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 contravin prevederilor art. 1 alin. (1) și (3) din Constituție privind criteriile de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate pe care un text de act normativ trebuie să le îndeplinească. În acest sens, invocă cele reținute în Avizul Consiliului Legislativ nr. 716 din 28 decembrie 2018, care indică neconformitatea art. 34 alin. (2) din ordonanța
DECIZIA nr. 359 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276358]
-
716 din 28 decembrie 2018, care indică neconformitatea art. 34 alin. (2) din ordonanța de urgență menționată cu normele de tehnică legislativă și, implicit, cu rigorile constituționale. De asemenea, arată că textul de lege criticat este lipsit de previzibilitate, predictibilitate, claritate, calitate și precizie întrucât se aplică măsura de plafonare a sporurilor salariale, începând cu data de 1 ianuarie 2019, fără a se preciza cu exactitate care este perioada de aplicare a măsurii, în contextul altor măsuri de aplicare etapizată deja
DECIZIA nr. 359 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276358]
-
potrivit legii, din salariul brut lunar ori solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, arată că aceste drepturi se mențin cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, norma legală fiind lipsită de previzibilitate, predictibilitate, claritate, calitate și precizie. De asemenea, cuantumul sporurilor se menține în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, prevedere căreia îi lipsesc de asemenea criteriile de calitate și predictibilitate ce decurg din art. 1
DECIZIA nr. 359 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276358]
-
ce privește argumentele care vizează neconstituționalitatea textului criticat prin raportare la art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală, doar Curtea Constituțională este în măsură să se pronunțe. Referitor la aspectele relevate pentru susținerea criticii prin raportare la cerințele constituționale privind claritatea și previzibilitatea normelor legale, menționează că din sintagma „începând cu 1 ianuarie 2019“ se deduce intenția legiuitorului delegat de a stabili data de la care urmează să se aplice soluția propusă, stabilind o normă temporară, aplicabilă pe perioada exercițiului bugetar
DECIZIA nr. 359 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276358]
-
și (5) din Constituție, Curtea a reținut că, analizate în cadrul ansamblului normativ privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prevederile de lege criticate dispun o măsură fiscal-bugetară, aplicabilă începând cu anul 2019, fără a cuprinde vicii care să afecteze claritatea, precizia sau predictibilitatea normei juridice. Susținerile referitoare la imprecizia dispozițiilor legale implică înțelegerea conținutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziții legale în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, vizând, în realitate, aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea
DECIZIA nr. 359 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276358]
-
toate cele ce precedă, se constată că nu este îndeplinită condiția noutății chestiunii de drept, evaluată din perspectiva actualității acesteia, a aptitudinii de a crea, în viitor, o divergență jurisprudențială. Evidențierea unor puncte de vedere exprimate de instanțe cu suficientă claritate, în timp, în sensul celor două orientări jurisprudențiale, în legătură cu problemele de drept care fac obiectul sesizării, conduce la concluzia inadmisibilității prezentei sesizări. ... 97. Cu referire la cerința existenței unei chestiuni de drept având, în mod obligatoriu, anumite caracteristici
DECIZIA nr. 63 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276069]
-
evocat motivele pentru care ar putea fi reținută existența unei chestiuni de drept veritabile, esențiale și complexe, în măsură să justifice o interpretare de principiu a legii incidente, solicitată instanței supreme. ... 108. Dimpotrivă, instanța de apel a expus, cu suficientă claritate, propriul său raționament juridic, interpretând textele de lege incidente, iar acesta nu pune în evidență caracterul îndoielnic, neclar al normei de drept, o posibilă necorelare cu alte dispoziții legale și nici dificultatea reală a chestiunii de drept. Astfel, instanța de
DECIZIA nr. 63 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276069]
-
Cererea de revocare se soluționează cu citarea părților și a unității de poliție care a pus în executare ordinul de protecție a cărui revocare se solicită. Participarea procurorului este obligatorie. “ ... 110. Textul normativ evocat apare a fi redactat cu suficientă claritate și precizie, el nu are un caracter lacunar sau îndoielnic și nu poate fi semnalată existența unei dificultăți reale în interpretarea acestuia. ... 111. Utilizând metoda primordială de interpretare a normei juridice, aceea literală, asemeni instanței de trimitere, se poate concluziona
DECIZIA nr. 63 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276069]
-
o localitate limitrofă localității în care își desfășoară activitatea, ceea ce ar constitui nu doar o soluție inechitabilă și lipsită de vreo justificare obiectivă, dar și una contrară scopului normelor legale edictate, din perspectiva unei interpretări teleologice. ... 100. Față de claritatea textului de lege, nu s-ar putea atribui forță juridică unei simple adrese, fie ea și emisă de emitentul normelor de aplicare a legii, care introduce o condiție inexistentă în norma primară și care poate avea cel mult forța unei
DECIZIA nr. 59 din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276221]
-
reține că nu este vorba despre un caz de simplă coincidență legislativă, ci de intenția explicită de a acorda un beneficiu similar la două categorii de funcționari publici cu statut special, în condiții cât mai obiective, după cum rezultă cu claritate din expunerea de motive a Legii nr. 113/2023. ... 104. Prin urmare, interpretarea de text și sistematică a dispozițiilor art. 31 alin. (1), (1^1) și (1^2) din Legea nr. 360/2002 și ale art. 2, 3 și art. 4 alin. (2) lit.
DECIZIA nr. 59 din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276221]
-
mult, în opinia autorilor sesizării, se încalcă o serie de alte principii/drepturi, după cum urmează: principiul libertății contractuale, principiul egalității în fața legii, înfrângerea accesului liber la justiție, nerespectarea drepturilor de protecție a consumatorilor, principiul proporționalității și principiul previzibilității și clarității normelor. ... 28. Astfel, art. 1.847 alin. (2) din Codul civil, așa cum a fost modificat prin legea criticată, păstrează interdicția subarendării totale sau parțiale sub sancțiunea nulității, dar introduce o nouă noțiune nedefinită și neclară, respectiv „schimbul de utilizare între
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
cartea funciară/publicitate, ceea ce este de natură să creeze confuzie. ... 33. Astfel, completarea introdusă constituie, în opinia autorilor criticilor, un paralelism legislativ, care nu numai că este nelegal și neconstituțional, dar instituie și norme contradictorii, care generează o lipsă de claritate ce va conduce la litigii, aceasta fiind și rațiunea interzicerii prin lege a paralelismului legislativ. Părțile contractului de arendare și instanțele de judecată vor avea reale dificultăți în a aprecia care dintre norme este cea aplicabilă. Întrucât legea criticată introduce
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
arendare, partea interesată trebuie să comunice în scris celeilalte părți, cu cel puțin 1 an înainte de expirarea termenului, refuzul său de a prelungi contractul. ... 70. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă prin care se invocă încălcarea principiului previzibilității și clarității normelor, se arată că acestea nu sunt întemeiate și deci nu pot fi reținute. Se apreciază că aceste critici vizează mai degrabă interpretarea și aplicarea normelor, nicidecum constituționalitatea acestora, iar pentru a îndepărta îndoielile în privința interpretării normelor legale trebuie
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
de art. 14 din Legea nr. 24/2000 și pe cel al evitării paralelismelor instituit prin art. 16 din același act normativ, motiv pentru care sunt nelegale. Acest paralelism normativ generează un climat de incertitudine juridică generală generată de lipsa de claritate și de coerență a legislației aplicabile. Încălcarea acestor principii se răsfrânge asupra dreptului la apărare întrucât persoanele vizate de prevederile legale paralele se află în imposibilitate de a contesta actele vătămătoare și de a obține măsuri care să le garanteze
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
Art. 6 din anexa la Ordinul nr. 239/2019 este o normă juridică care nu este clară, care conduce la interpretări arbitrare (dovadă fiind actele fiscale emise) și deci încalcă principiul fiscal al certitudinii impunerii. Jurisprudența națională a reținut că această claritate a normelor juridice se subsumează, în sens mai larg, condiției legalității oricărei restrângeri, limitări a drepturilor convenționale și impune un standard și în privința calității legislației în discuție, necesitând ca aceasta să fie accesibilă persoanelor implicate, precisă și previzibilă în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
restrângeri, limitări a drepturilor convenționale și impune un standard și în privința calității legislației în discuție, necesitând ca aceasta să fie accesibilă persoanelor implicate, precisă și previzibilă în aplicarea sa (Cauza CJUE Beyeler vs. Italia). Absența predictibilității necesare și a clarității legislației naționale cu privire la problemele fiscale importante, conducând la interpretări juridice contrare, a fost apreciată de CJUE ca nesocotind cerința privind calitatea dreptului prevăzută în Convenție (Cauza Serkov c. Ucrainei). În aceste condiții, art. 6 din anexa la Ordinul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
Ordinului C.N.S.P. nr. 239/2019 nu este suficientă pentru ceea ce reprezintă obiectivul ordinului comun. De altfel, această preluare, care este departe de a reprezenta un paralelism legislativ, nu poate genera „un climat de incertitudine juridică generală generată de lipsa de claritate și de coerență a legislației aplicabile“, întrucât are ca scop tocmai explicitarea normei de trimitere. În ceea ce privește încălcarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, pârâta consideră că argumentul este neîntemeiat întrucât, potrivit dispozițiilor art. 268 din
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
în Cauza Androne împotriva României; Hotărârea din 7 octombrie 2009, pronunțată în Cauza Stanca Popescu împotriva României). Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, «odată ce Statul adoptă o soluție, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate și coerență rezonabile pentru a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluții (...)», prin Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, Hotărârea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
privind transparența și integritatea activităților de rating de mediu, social și de guvernanță (ESG) - COM (2023) 314 final respectă principiile subsidiarității și proporționalității. Articolul 2 Senatul României: 1. consideră că prezenta propunere va contribui la o mai mare transparență și claritate în ceea ce privește operațiunile furnizorilor de rating ESG. Acest lucru va fi benefic pentru utilizatorii ratingurilor respective, dar și pentru întreprinderile cărora li se acordă rating și alte părți interesate. Aceasta va contribui la obiectivele Pactului verde european și
HOTĂRÂRE nr. 110 din 25 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275812]
-
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată, în acest sens, că, în ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) din Constituție, textul de lege criticat respectă cerințele de claritate și previzibilitate, precizând în mod clar și fără echivoc care sunt obligațiile fiscale ce pot face obiectul anulării prevăzute de Legea nr. 29/2018, precum și perioada în care se aplică facilitatea fiscală. Cât privește critica raportată la art. 16 din
DECIZIA nr. 436 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275768]
-
nu interacționează cu un angajat pentru a efectua procesul de verificare, acestea trebuie: a) să se asigure că orice fotografie (fotografii) sau înregistrare video este realizată (sunt realizate) în condiții de iluminare adecvate și că proprietățile necesare sunt captate cu claritatea necesară pentru a permite verificarea corespunzătoare a identității clientului; ... b) să se asigure că orice fotografie (fotografii) sau înregistrare video este realizată (sunt realizate) în momentul în care clientul efectuează procesul de verificare; ... c) să efectueze verificări de detectare a
INSTRUCȚIUNE nr. 4 din 11 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275647]
-
de anulare a unei dispoziții a primarului cu privire la modificarea duratei contractului individual de muncă încheiat pentru funcția de administrator public. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate și conduc la apariția unor situații discriminatorii în practică, în măsura în care nu au fost corelate cu prevederile din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii și nu au fost prevăzute în mod expres dispoziții tranzitorii. În susținerea criticilor
DECIZIA nr. 427 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275860]
-
scopul realizării anumitor tipuri de creanțe, prin eludarea caracterului concursual, colectiv, egalitar, previzibil al procedurii respective. ... 10. Prin urmare, prevederile criticate sunt neconstituționale deoarece: afectează mecanismele fundamentale ale acestei proceduri și denaturează regimul general al insolvenței; nu respectă condițiile de claritate și previzibilitate, având în vedere că nu este prevăzută în mod concret modalitatea de corelare a dispozițiilor art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 14 din Ordonanța de
DECIZIA nr. 443 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274475]