KorAP: Find »[drukola/base=clasifica & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...98 99 100 ...1074 >

26,829 matches

Corola-publishinghouse/Science/209_a_178

consum pot fi grupați în două mari categorii: a) factori individuali (motivația, gradul de implicare, personalitatea, stilul de viață etc.); b) factori care formează mediul consumatorului (cultura, clasa socială, familia, grupurile de referință, situațiile de cumpărare și de consum etc.). Clasificând variabilele explicative ale comportamentului consumatorului în endogene și exogene, M.C. Demetrescu<footnote M.C. Demetrescu, „Modelul comportamentului consumatorului și decizia de cumpărare”, în Marketing- Management - studii, cercetări, consulting, nr. 4/1993, AROMAR, București footnote> propune următoarea schemă a factorilor de influență

Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE (2013) [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
dezvoltării economico-sociale, au făcut necesare eforturi pentru ordonarea și clasificarea acestora.<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 16. footnote>, <footnote Rodica Boier, op. cit., pp. 43-44. footnote> Astfel: a) În funcție de importanța lor în ceea ce privește existența umană, nevoile pot fi clasificate în: − nevoi primare (sunt cele indispensabile vieții: hrană, locuință, îmbrăcăminte); − nevoi secundare (sunt, de asemenea, importante, fără a fi indispensabile pentru supraviețuire: lectură, recreere etc.); − nevoi terțiare (nu condiționează existența umană, având, mai degrabă, o valoare sentimentală, ca de exemplu

Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE (2013) [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
dimensiunile ființei umane, nevoile sunt structurate în: − fiziologice (nevoia de hrană, nevoia de reproducere etc.); − sociale (nevoia de apartenență la un grup, nevoia de comunicare); − spiritual-psihologice (presupun raționalitate, gândire elevată, viață spirituală superioară). d) După subiecții purtători, trebuințele (nevoile) se clasifică în: − individuale; − de grup; − ale societății, în ansamblu. e) În funcție de ciclul activităților vitale, distingem: − nevoi zilnice; − nevoi săptămânale; − nevoi lunare; − nevoi trimestriale; − nevoi semestriale; − nevoi anuale. Observație: Potrivit acestui criteriu, nevoile se pot clasifica în curente, periodice, rare. De asemenea

Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE (2013) [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
După subiecții purtători, trebuințele (nevoile) se clasifică în: − individuale; − de grup; − ale societății, în ansamblu. e) În funcție de ciclul activităților vitale, distingem: − nevoi zilnice; − nevoi săptămânale; − nevoi lunare; − nevoi trimestriale; − nevoi semestriale; − nevoi anuale. Observație: Potrivit acestui criteriu, nevoile se pot clasifica în curente, periodice, rare. De asemenea, pot fi împărțite în permanente sau temporare, iar pe de altă parte, în tradiționale sau noi. f) După gradul de extindere, deosebim: − nevoi globale; − nevoi naționale; − nevoi regionale; − nevoi locale. g) După natura lor

Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE (2013) [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
nevoi de ordin fiziologic (foame, sete etc.); − motivații psihologice, care au la bază nevoi de ordin social (recunoștință, stimă, apartenență la un grup etc.). După cum precizam mai sus, motivațiile care stau la baza comportamentului de cumpărare și consum pot fi clasificate și în: − motivații raționale; − motivații emoționale. Observație: Cercetătorii behavioriști ai consumatorului<footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 30. footnote> folosesc termenul „raționalitate” în sensul economic tradițional, care presupune că oamenii se comportă rațional atunci când analizează cu atenție toate alternativele și o

Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE (2013) [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
cele mai utilizate fiind AIO1<footnote Metoda AIO presupune culegerea de informații pe baza unui chestionar ce conține un număr mare de întrebări (chiar 300-400) despre activități, interese și opinii ale indivizilor, iar aceste răspunsuri oferă cercetătorilor posibilitatea de a clasifica respondenții în mai multe segmente de consumatori, de a identifica, în cele din urmă, diferite stiluri de viață. footnote> (activități, interese, opinii) și VALS<footnote Cea mai cunoscută abordare a măsurării stilului de viață și a segmentării pieței, modelul VALS

Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE (2013) [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
Corola-publishinghouse/Science/209_a_177

cuprinzând grupurile de referință și liderii de opinie; c) nivelul sociocultural, cu referire la clasele sociale, stilul de viață și cultura. James Myers<footnote James H. Myers, Marketing, McGraw-Hill Book Co., New York, 1986, apud Rodica Boier, op. cit., p. 34. footnote> clasifică factorii care au un impact deosebit asupra comportamentului consumatorului în patru categorii: a) factori demografici; b) caracteristici psihografice (stil de viață); c) factori individuali (motivații și atitudini); d) factori socioculturali. Potrivit lui Costinel Dobre<footnote Costinel Dobre, op. cit., p. 26. footnote

Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE (2013) [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
consum pot fi grupați în două mari categorii: a) factori individuali (motivația, gradul de implicare, personalitatea, stilul de viață etc.); b) factori care formează mediul consumatorului (cultura, clasa socială, familia, grupurile de referință, situațiile de cumpărare și de consum etc.). Clasificând variabilele explicative ale comportamentului consumatorului în endogene și exogene, M.C. Demetrescu<footnote M.C. Demetrescu, „Modelul comportamentului consumatorului și decizia de cumpărare”, în Marketing- Management - studii, cercetări, consulting, nr. 4/1993, AROMAR, București footnote> propune următoarea schemă a factorilor de influență

Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE (2013) [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
dezvoltării economico-sociale, au făcut necesare eforturi pentru ordonarea și clasificarea acestora.<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 16. footnote>, <footnote Rodica Boier, op. cit., pp. 43-44. footnote> Astfel: a) În funcție de importanța lor în ceea ce privește existența umană, nevoile pot fi clasificate în: − nevoi primare (sunt cele indispensabile vieții: hrană, locuință, îmbrăcăminte); − nevoi secundare (sunt, de asemenea, importante, fără a fi indispensabile pentru supraviețuire: lectură, recreere etc.); − nevoi terțiare (nu condiționează existența umană, având, mai degrabă, o valoare sentimentală, ca de exemplu

Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE (2013) [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
dimensiunile ființei umane, nevoile sunt structurate în: − fiziologice (nevoia de hrană, nevoia de reproducere etc.); − sociale (nevoia de apartenență la un grup, nevoia de comunicare); − spiritual-psihologice (presupun raționalitate, gândire elevată, viață spirituală superioară). d) După subiecții purtători, trebuințele (nevoile) se clasifică în: − individuale; − de grup; − ale societății, în ansamblu. e) În funcție de ciclul activităților vitale, distingem: − nevoi zilnice; − nevoi săptămânale; − nevoi lunare; − nevoi trimestriale; − nevoi semestriale; − nevoi anuale. Observație: Potrivit acestui criteriu, nevoile se pot clasifica în curente, periodice, rare. De asemenea

Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE (2013) [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
După subiecții purtători, trebuințele (nevoile) se clasifică în: − individuale; − de grup; − ale societății, în ansamblu. e) În funcție de ciclul activităților vitale, distingem: − nevoi zilnice; − nevoi săptămânale; − nevoi lunare; − nevoi trimestriale; − nevoi semestriale; − nevoi anuale. Observație: Potrivit acestui criteriu, nevoile se pot clasifica în curente, periodice, rare. De asemenea, pot fi împărțite în permanente sau temporare, iar pe de altă parte, în tradiționale sau noi. f) După gradul de extindere, deosebim: − nevoi globale; − nevoi naționale; − nevoi regionale; − nevoi locale. g) După natura lor

Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE (2013) [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
nevoi de ordin fiziologic (foame, sete etc.); − motivații psihologice, care au la bază nevoi de ordin social (recunoștință, stimă, apartenență la un grup etc.). După cum precizam mai sus, motivațiile care stau la baza comportamentului de cumpărare și consum pot fi clasificate și în: − motivații raționale; − motivații emoționale. Observație: Cercetătorii behavioriști ai consumatorului<footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 30. footnote> folosesc termenul „raționalitate” în sensul economic tradițional, care presupune că oamenii se comportă rațional atunci când analizează cu atenție toate alternativele și o

Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE (2013) [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
cele mai utilizate fiind AIO1<footnote Metoda AIO presupune culegerea de informații pe baza unui chestionar ce conține un număr mare de întrebări (chiar 300-400) despre activități, interese și opinii ale indivizilor, iar aceste răspunsuri oferă cercetătorilor posibilitatea de a clasifica respondenții în mai multe segmente de consumatori, de a identifica, în cele din urmă, diferite stiluri de viață. footnote> (activități, interese, opinii) și VALS<footnote Cea mai cunoscută abordare a măsurării stilului de viață și a segmentării pieței, modelul VALS

Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE (2013) [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338

responsabilit...ților fiec...rui, se poate face fie pe baze intuitive, fie folosind un pendul care, în funcție de sensul de rotație, ne poate spune cum este mai bine s... fie folosit un cristal. Metodele principale de cur...tare a cristalelor se clasific..., în general, în metode fizice și metode energetice. Primele sunt foarte variate și constau în general în plasarea cristalului într-o soluție salin... foarte concetrat... timp de o zi (sau mai multe, în funcție de m...rimea să), iar apoi expunerea la

Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215

ascultat-o pe prietena mea plângându-se vreme Îndelungată de șeful său, mi-am dat seama că nu spusese mare lucru despre ceea ce rostise bărbatul respectiv. Cele mai multe comentarii ale ei se refereau la tipul de comportament pe care majoritatea Îl clasifică drept nonverbal. Abia atunci am realizat că „monstrul” cu pricina era, probabil, un manager competent, care nu Înțelegea Însă prea multe despre comunicarea fără cuvinte. Adoptarea unui aer de concentrare Președintele unei bănci m-a rugat odată să iau parte

[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674

specialiștii din domeniul securității și apărării comune europene, astfel: realitatea instituțională europeană este rezultatul unor înțelegeri intersubiective și percepții subiective, care o fac mai extinsă, mai contigentă și mai provocatoare; acțiunile realizate prin diferite acorduri intersubiective la nivel european se clasifică în funcție de anumite criterii și depind de atitudinile naționale și de efectele comunicării. Activitățile teoretice și practice cotidiene ale funcționarilor instituțiilor europene îi determină pe aceștia să abordeze securitatea și apărarea comună, din punct de vedere politic și juridic. Astfel, Politica

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
care oamenii lucrează"32. De aici, se pot desprinde câteva aspecte esențiale: realitatea umană este rezultatul unor înțelegeri intersubiective și percepții subiective, care o fac mai extinsă, mai contigentă și mai provocatoare; acțiunile umane, realizate prin diferite acorduri intersubiective, se clasifică în funcție de anumite criterii și depind de nivelul conștiinței umane și de efectele comunicative ale limbajului;33 atunci când oamenii posedă cunoaștere, idei și semnificații despre realitatea socială, ei pot împrumuta unii de la alții norme epistemice comune și intersubiective, înțelegeri ideologice, reguli

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
precum și aspectelor tehnice și operaționale. 2.1.2.2. O variantă de clasificare a securității Din multitudinea aspectelor prezentate privind conceptul de securitate, propun o variantă de clasificare a acesteia. Astfel, după importanța domeniului în care acționează, securitatea se poate clasifica în: individuală, națională, internațională (globală), europeană, regională, colectivă, apărarea colectivă, umană, prin cooperare etc. Securitatea individuală se află în centrul oricărui sistem real de protecție și siguranță, construit în jurul idealurilor democratice. Promovarea și apărarea libertăților fundamentale ale omului constituie nucleul

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
sunt cele mai importante cereri și nevoi ale unui stat, având relevanță în valorile naționale fundamentale. Interesele naționale sunt racordate la constrângerile reale de resurse și sunt corelate cu pericolele și oportunitățile de dezvoltare ale națiunii. Aceste interese naționale se clasifică în: vitale cu referire expresă la supraviețuirea unei națiuni; de identitate națională în raport cu alte națiuni; de natură ideologică cu raportare la un sistem de valori sociale (capitalism, socialism, totalitarism etc.); de orientare doctrinar-politică (social-democrație, liberalism, conservatorism, naționalism etc.); de natură

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
de obicei asociată cu resursele de putere militară și economică". Soft power este putere de seducție, de cooptare, în opoziție cu hard power care este putere de constrângere, abilitatea unui stat de a impune modelele sale de conduită. Puterea este clasificată în cinci forme principale:48 forță, persuasiune, autoritate, coerciție, manipulare. Din punct de vedere fizic, forța implică controlul corpului în raport cu persoana. Când forța este amenințare ea devine putere. Puterea este diferită de conceptul de forță; forța este o componentă a

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
este redactată pentru a facilita analiza tensiunilor și gradul de stabilitate a unei țări. În acest sens, executivul european are o Celulă de criză, care urmărește zilnic evoluția politică a țărilor beneficiare de ajutor european. De asemenea, Lista de supraveghere clasifică țările cu cel mai mare risc, în caz de acordare de ajutor. Programul Goteborg este întocmit la începutul fiecărei președinții turnante a Consiliului pentru o dezbatere organizată între statele membre, Consiliu și Comisie în scopul de a pune la punct

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
și la armament pentru personalul român care desfășoară misiuni de lungă durată în exterior, organizează și realizează transportul corespondenței diplomatice, precum și paza și apărarea misiunilor diplomatice ale României. Totodată, el reglementează, realizează și corelează activitățile de control privind protecția informațiilor clasificate în cadrul reprezentanțelor României din străinătate. Serviciul de Protecție și Pază (S.P.P.)35 este autoritatea responsabilă pentru protecția demnitarilor români, a demnitarilor străini pe timpul șederii lor în România, a familiilor acestora, precum și pentru paza sediilor de lucru și a reședințelor acestora

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
Corola-publishinghouse/Science/208_a_439

instituție a puterii executive, alături de Președintele României și de conducător al administrației publice, guvernul exercită atribuții guvernamentale (politice) și administrative. Pentru realizarea competențelor administrative, guvernul intră în raporturi de drept administrativ cu diverse persoane administrative, raporturi juridice care pot fi clasificate astfel: - de subordonare - în raport cu ministerele, alte organe centrale ale administrației publice de specialitate; - de colaborare - față de autoritățile administrative autonome, față de Președintele României; - de tutelă administrativă - în raport cu autoritățile administrației publice locale. Potrivit art. 73 alin. (3) lit. d) din Constituția României

Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ (2012) [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
folosită pentru emiterea acestor acte este deosebită de aceea a actelor administrative obișnuite, ea presupunând participarea părților și manifestarea principiului contradictorialității în dezbaterea care precede emiterea actelor administrative jurisdicționale. B. După autoritatea publică de la care emană Actele administrative pot fi clasificate și după autorul actului, după cum urmează: - decrete emise de Președintele României; - hotărâri și ordonanțe adoptate de guvern; - instrucțiuni și ordine emise de miniștri sau conducătorii altor organe ale administrației publice centrale de specialitate; - hotărâri ale consiliilor județene, ale consiliilor locale

Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ (2012) [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
a sarcinilor de serviciu și să se suplinească în caz de absență în cadrul specialității lor, cu obligarea păstrării discreției profesionale sau a secretului de serviciu. Categorii de funcții și funcționari publici Conform dispozițiilor art. 7 din Statut, funcțiile publice se clasifică după cum urmează: a) funcții publice generale și funcții publice specifice; b) funcții publice din clasa I, funcții publice din clasa a II-a, funcții publice din clasa a III-a; c) funcții publice de stat, funcții publice teritoriale și funcții

Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ (2012) [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]