6,563 matches
-
masive de pădure din multe zone ale planetei au dus la: reducerea cantității de oxigen produs, eroziunea solului, reducerea numerică sau la dispariția unor specii de plante și animale, degradarea solului, degradare peisajului, modificarea climei anumitor regiuni (dar și a climei la nivel global) prin accentuarea fenomenelor extreme meteorologice, scăderea cantității de precipitații, afectarea regimului hidrologic al unor râuri, etc. Fiecare ar trebui să înțeleagă faptul că în câteva minute putem tăia un copac, dar altul de talia lui va crește
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
sub acest copac. În pădurile tropicale, unde nu se schimbă anotimpurile, copacii nu au inele anuale? În pădure viețuitoarele sunt dispuse în straturi succesive care, în general, corespund cu dispunerea pe verticală a vegetației? Pădurea, datorită copacilor săi, are o climă moderată care influențează zonele înconjurătoare? Pădurea menține umiditatea, scade temperaturile extreme din timpul verii și ale iernii și de asemenea, micșorează puterea vânturilor? Din cele mai vechi timpuri, oamenii au folosit lemnul copacilor din pădure drept combustibil și material pentru
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
și îngrășămintele verziă; utilizarea numai a îngrășămintelor admise în agricultura ecologică și excluderea tuturor pesticidelor care poluează producția și mediul. Soluțiile tehnologice preconizate au la bază cunoașterea particularităților biologice ale plantelor, orientând specialistul în aplicarea lor în diferite condiții de climă și sol. România are potențial pentru agricultura ecologică; la nivelul anului 2007, ocupa locul 16 la nivel mondial, în funcție de suprafața cultivată în sistem ecologic. În cadrul universităților și institutelor de cercetare sunt derulate proiecte de cercetare în domeniul agriculturii ecologice. Menționăm
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
pentru export, în țara noastră se valorifică sistematic, în prezent peste 140 de specii de plante. Preocuparea privind valorificarea plantelor medicinale și aromatice în județul Botoșani, a căpătat un suport științific încă de la începutul acestui secol. Având condiții favorabile de clima și sol, zona de nord a Moldovei are o floră diversificată și bogată: se întâlnesc diferite specii medicinale ierboase spontane; un număr însemnat de plante medicinale sunt cultivate. La noi în zonă sunt întreprinderi specializate care se ocupă cu realizarea
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
ai Învățat acasă” etc. Verticalitatea este susținută și de opoziția acoperiș (pod)/pivniță (cămară). Este evident că acoperișul semnifică raționalul, lumina, iar pivnița face loc iraționalului, Întunericului. Panta, Înclinația acoperișului dă seamă Într-o mare măsură de trăsăturile mediului și climei. b) Casa constituie o existență concentrică și concentrată. Ea rămâne mereu semnul unei chemări, al unei unificări, al unei centrări sau recentrări, remediul oricărei „risipiri”. Remediul rătăcirii prin lume este Întoarcerea acasă. Întoarcerea „fiului risipitor” se convertește Într-o mare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
nu are nimic spectaculos în devenirea sa. La fel și ființa umană. În ceea ce privește spațiul geografic al trezirii conștiinței de sine, trebuie să spunem că există o unanimitate de păreri. Ea este sintetizată de savantul român Simion Mehedinți 158, care consideră clima și geografia, adică condițiile naturale, drept fundamentale în dezvoltarea ființei umane. Este vorba aici despre o dublă condiționare. Condițiile naturale îl provoacă pe om, dar în același timp îi și oferă un spațiu propice. Acest spațiu geografic este alcătuit din
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
economiile financiare. 2. Ciclicitate naturală. Ciclicitate economică Natura este o combinație perfectă de expansiune și diversificare prin reluarea proceselor și parcurgerea unor drumuri care par a fi mereu aceleași. Repetitivitatea stă la baza evoluției. Totul, în jurul nostru, se reia, anotimpurile, clima, mișcarea de rotație a pământului, expansiunea universului, nașterea, apariția și dispariția vieții, modul în care ne este construită viața (naștere, copilărie, adolescență, tinerețe, maturitate, bătrânețe,moarte). Avem sentimentul trecerii prin viață, fiind mereu alții, dar călcând parcă același drum mereu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Riturile calendaristice au loc periodic, În mod predictabil, și Însoțesc schimbările pe care anotimpurile le aduc În ceea ce privește lumina, starea vremii, muncile agrare și alte activități sociale (C. Bell, 1997, p. 102). În felul acesta, dacă ne referim la zonele cu climă temperată, riturile prilejuite de „Înnoirea” anului În miezul iernii, de Începerea primăverii (adică a muncilor câmpului și a trimiterii animalelor În zone mai fertile), de toiul verii (adică strângerea recoltelor) sau de toamnă (retragerea din câmp În spațiul domestic) urmează
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1986; Cu gândul la metaforă, București, 1986; Metafore gîndite-n stil pentru când voi fi copil, Reșița, 1991; Ceasul de apă, îngr. și postfață Lucian Alexiu, Timișoara, 1991; A te bucura de eroare, Timișoara, 1992; În apărarea poemului scurt, Timișoara, 1993; Climă temperat continentală - Temperate Continental Climate, ed. bilingvă, îngr. și tr. Ada D. Cruceanu, postfață Lucian Alexiu, Timișoara, 1995; Agresiunea literei pe hârtie, Timișoara, 1996; Esau, postfață Adrian Dinu Rachieru, Reșița, 1997; Poeme duminicale, Reșița, 1998; 47 Poeme despre Viață, Dragoste
DOCLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286808_a_288137]
-
între Marea Neagră și Marea Caspică, cunoscute sub numele de Deșt-i Kâpciak, unde și-au stabilit sălașele triburile nomade ale mongolilor și unde a luat naștere Hoarda de Aur. Aceste teritorii îi atrăgeau pe cuceritori deoarece erau asemănătoare, ca relief, climă și vegetație, cu ținuturile lor de origine și ofereau condiții optime pentru traiul nomad, bazat pe creșterea animalelor în turmă, ocupație tradițională a neamurilor mongole. Populația din stepele nord-pontice, mai ales cumanii dar și alte neamuri turce, la venirea noilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
costurilor de producție este și mai mic din motivele arătate. Schimbarea bazei de producție, adică înlocuirea vacilor existente cu altele mai performante, este puțin probabilă datorită investiției mari de „intrare”. În plus, vacile ar trebui aduse din țări cu o climă mai blândă, ceea ce ar pune probleme de adaptare, cu costurile suplimentare aferente și riscurile asociate neîndeplinirii obiectivelor de productivitate scontate. Configurația de producție care generează un cost la nivelul celui de la „Vache” se poate aprecia ca fiind rară. Inimitabilitatea. Imitația
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Și vor fi din ce în ce mai puțini cei care Și-l vor mai putea permite. 1.1.4. Al Gore Și IPCC<footnote IPCC - Intergovernmental Panel on Climate Change (Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice). footnote> - „cruciații încălzirii globale” Încălzirea globală Și schimbarea climei (global warming/climate change) au devenit probleme mondiale, care sunt dezbătute atât în mediul academic, cât Și în cel politic sau chiar economic (Bongaarts, 1992: 299). Principala controversă este dacă omul poate sau nu să influențeze clima. Unii cercetători considerau
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
globală Și schimbarea climei (global warming/climate change) au devenit probleme mondiale, care sunt dezbătute atât în mediul academic, cât Și în cel politic sau chiar economic (Bongaarts, 1992: 299). Principala controversă este dacă omul poate sau nu să influențeze clima. Unii cercetători considerau încă de la începutul anilor ’90 că: Omenirea joacă zaruri cu mediul înconjurător, printr-o multitudine de intervenții: injectarea în atmosferă a unor gaze dăunătoare sau a unor chimicale care determină dispariția stratului de ozon, defrișările masive, intervențiile
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
gaze dăunătoare sau a unor chimicale care determină dispariția stratului de ozon, defrișările masive, intervențiile în habitatul natural al numeroaselor specii de animale Și acumularea unui arsenal nuclear suficient pentru distrugerea întregii planete. (Nordhaus, 1992b: 11) Conform Enciclopediei Britannica, schimbarea climei este definită ca fiind o modificare periodică a climei Pământului, apărută ca rezultat al modificărilor din atmosferă, precum Și al interacțiunilor dintre atmosferă Și alți factori - geologici, chimici, geografici sau biologici (http://www.britannica.com/EBchecked/topic /121632/climate-change, accesat la
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
stratului de ozon, defrișările masive, intervențiile în habitatul natural al numeroaselor specii de animale Și acumularea unui arsenal nuclear suficient pentru distrugerea întregii planete. (Nordhaus, 1992b: 11) Conform Enciclopediei Britannica, schimbarea climei este definită ca fiind o modificare periodică a climei Pământului, apărută ca rezultat al modificărilor din atmosferă, precum Și al interacțiunilor dintre atmosferă Și alți factori - geologici, chimici, geografici sau biologici (http://www.britannica.com/EBchecked/topic /121632/climate-change, accesat la 11.08.2009). Încălzirea globală reprezintă fenomenul de creștere
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
perioade (http://www.britannica.com/EBchecked/topic/235402/global warming, accesat la 11.08.2009). În ultimii ani, mai multe personalități s-au implicat în această dezbatere, dintre acestea cel mai cunoscut fiind Al Gore. Problemele legate de mediu Și climă l-au pasionat pe Gore încă din timpul facultății, fiind student al profesorului Roger Revelle, unul dintre cei mai importanți cercetători în domeniul încălzirii globale. Interesul său s-a materializat în lucrarea Pământul în echilibru: crearea unui nou țel comun
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
situațiile care pot apărea. La anumite intervale de timp, IPCC prezintă rapoarte de evaluare (Assement Reports). La elaborarea acestor rapoarte participă numeroși cercetători din mai multe țări. În Raportul al patrulea, prezentat în 2007, autorii au trecut în revistă schimbările climei Și efectele acestor schimbări, precum Și cauzele lor (creșterea nivelului de CO2 Și a altor gaze care determină efectul de seră). Raportul conține Și o serie de scenarii ce se pot materializa, în cazul în care se păstrează trendurile actuale. Aceste
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
datorită dezbaterilor pe care le-au generat Și participării internaționale impresionante. Chiar dacă, în ambele cazuri, succesul nu a fost pe măsura așteptărilor, trebuie apreciată implicarea participanților Și realizarea unor primi pași în combaterea unor probleme globale, cum ar fi schimbarea climei. Din punct de vedere istoric, grija pentru mediul înconjurător nu a fost considerată un factor important în perioada imediat postbelică. După al Doilea Război Mondial, guvernele țărilor s-au preocupat mai ales de evitarea unei crize mondiale similare celei care
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
noua organizație socială va fi durabilă atâta timp cât folosirea resurselor neregenerabile nu va depăși creșterea resurselor disponibile cu ajutorul inovației tehnologice. În ultimul rând, o societate durabilă necesită un nivel al activităților umane care nu sunt influențate negativ de variațiile frecvente ale climei globale. (Dresner, 2007: 29) Conceptul de „societate durabilă”, prezentat anterior, este notabil din mai multe puncte de vedere. Elementul primordial este principiul distribuției echitabile, care va sta Și la baza Raportului Brundtland din 1987. În al doilea rând, acest concept
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
mediului. „Se poate observa o oarecare inconsistență. Dacă degradarea mediului continuă Și în cazul creșterii economice Și în cazul stagnării, atunci sau nu există nicio Șansă de ameliorare sau trebuie invocați alți factori - cum ar fi densitatea populației, agricultura sau clima” (Ellis, 1988: 1308). Din raport reiese faptul că procesul de transformare va fi extrem de anevoios, iar dezvoltarea durabilă va trebui să se bazeze pe voința politică a oamenilor de stat. Raportul Brundtland a stabilit în mare măsură agenda viitoare, atât
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
economice, sociale, instituționale Și tehnologice, inclusiv redefinirea relațiilor dintre țările dezvoltate Și cele în curs de dezvoltare. (Maurice Strong, citat de Vogler, 2007: 430) Maurice Strong, secretarul general al conferinței, Și-a propus ca în urma acesteia să obțină: convenții cu privire la climă, biodiversitate Și păduri; o Chartă a Pământului; Agenda 21, un plan de acțiune care să stabilească prioritățile dezvoltării durabile în secolul XXI; un acord cu privire la noi resurse financiare pentru implementarea Agendei 21, Și convenții pentru transferul tehnologiilor „verzi” din Nord
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
țările în curs de dezvoltare, a tehnologiilor Și know-how-ului legate de stoparea sau reducerea efectelor încălzirii globale. Cooperarea este necesară Și în domeniul cercetării, al creării de baze de date Și de sisteme de observație, pentru a reduce incertitudinea în ceea ce privește clima Și impactul schimbărilor climatice. Nu în ultimul rând, cooperarea dintre țări este necesară Și în realizarea pregătirii Și specializării de personal în domeniul schimbărilor climatice. Protocolul urma să intre în vigoare în a nouăsprezecea zi de la data la care emisiile
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
voință politică. Reprezentanții statelor participante au considerat aceste întâlniri mai mult o oportunitate pentru poze de grup, nu o dezbatere care să caute soluții pentru probleme reale ale planetei. O cauză pentru această situație poate fi lipsa consensului cu privire la schimbarea climei. Când se pune problema unor investiții de miliarde de dolari, persoanele implicate au nevoie de certitudini, iar după cum am văzut, acest consens nu există. Castro consideră că: Sunt foarte puțini cei care își dau seama cât de aproape am putea
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
simț al responsabilității vor fi suficiente pentru a rezolva problema. [Iar la Copenhaga] statele au fost invitate să semneze un document care nu este nimic altceva decât o parodie, un angajament pur teoretic cu privire la contribuțiile viitoare pentru a opri schimbarea climei. (Castro, 2010) 1.3. Dezvoltarea durabilă - de la teorie la practică Am enunțat în subcapitolul anterior cea mai cunoscută Și utilizată definiție a dezvoltării durabile, precum Și criticile cu privire la ambiguitatea sa. O definiție mult mai cuprinzătoare a dezvoltării durabile este dată de
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
distrugă. (Neale, 1998: 18) Activitățile turistice se desfășoară într-un mediu care îmbracă forme extrem de complexe, atât naturale cât Și antropice. Mediul antropic este format din factori Și procese economice, sociale Și culturale, iar cel natural din formele de relief, clima, flora Și fauna prezente într-un spațiu. Mason (2003: 27-28) consideră că se poate face o delimitare clară a celor două medii, delimitare extrem de necesară când discutăm despre impactul turismului asupra mediului. Totuși, este important să menționăm faptul că în
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]