3,128 matches
-
Ședința se ridică la orele șase. 80 1919 aprilie 16. Memorandumul asupra situației Tezaurului român depozitat la Moscova, înaintat de delegatul Băncii Naționale a României, Danielopol, Secretariatului Comisiunii Reparațiunilor din cadrul Conferinței de Pace de la Paris Paris, 16 aprilie 1919 Domnule Secretar, Conform deciziei Comisiunii Reparațiilor, adoptată cu ocazia ultimei sale ședințe, am onoarea să vă trimit un memorandum privind depozitele pe care statul român, Banca Națională și alte diferite instituții române, le au la Moscova, în Rusia, cu rugămintea de a-1 trimite de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
găsește la ultima pagină a acestui proces-verbal, să fie modificat în trei puncte: a) Procesul verbal va trebui să menționeze că punctul de vedere al delegației române privitor la această chestiune a fost dezvoltat în întregime în textul predat Secretariatului (Comisiunii Financiare) pentru a fi transmis Consiliului celor Patru. b)Cifra de la 1 miliard trebuie să fie de 7 miliarde și jumătate. c)Să se adauge aliniatul următor: Dl. Danielopol cere să se impună inamicului ca, prin preliminările păcii, să se
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de Pace de la Paris, lui G. Danielopol, ca răspuns la memorandumul acestuia din 16 aprilie 1919 Delegația Engleză Paris, 26 mai 1919 Paris 214—1.535/2/1/7.617 Domnule, Referindu-ne la cuvântarea ținută de Dv. în ședința Comisiunii de Reparațiuni din 8 aprilie, după cum s-a trecut în procesele-verbale ale Comisiunii 15 și 16, asupra subiectului Tezaurului român, a bijuterilor și a altor valori depuse spre siguranță în Rusia și relativ la memoriul asupra acestui subiect supus de delegațiunea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
16 aprilie 1919 Delegația Engleză Paris, 26 mai 1919 Paris 214—1.535/2/1/7.617 Domnule, Referindu-ne la cuvântarea ținută de Dv. în ședința Comisiunii de Reparațiuni din 8 aprilie, după cum s-a trecut în procesele-verbale ale Comisiunii 15 și 16, asupra subiectului Tezaurului român, a bijuterilor și a altor valori depuse spre siguranță în Rusia și relativ la memoriul asupra acestui subiect supus de delegațiunea dv. Consiliului de Patru, am onoarea a vă informa că Guvernul Majestății Sale
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
după studierea actelor [records] ce se găsesc în posesia sa, nu a putut constata că ar exista actualmente în vigoare o garanție oarecare din partea sa, referitor la securitatea și restituirea unei părți oarecare a acestor depozite. Deoarece intervenția din ședința Comisiunii Reparațiilor, ca și memoriul ce am depus acolo au fost făcute după ce dl. președinte al Consiliului României m-a asigurat de existența unei astfel de garanții din partea Guvernelor Aliate privind restituirea numitelor depozite, am cerut din nou domnului Brătianu care
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de Germania. Am onoarea a vă face cunoscut că aurul primit de către Puterile Aliate (93 526 kg aur fin) este exclusiv aur rusesc provenit în totalitate din vărsămintele efectuate din executarea Tratatului de la Brest-Litowsk. Cu privire la aurul românesc, delegații germani la Comisiunea de Armistițiu de la Spa au declarat: „de a nu fi primit aur românesc, de la începutul războiului cu România". De altfel, Comisiunea de Armistițiu de la Spa, în protocolul său din 1 decembrie 1918, a hotărât ca sumele în aur datorate României
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
aur rusesc provenit în totalitate din vărsămintele efectuate din executarea Tratatului de la Brest-Litowsk. Cu privire la aurul românesc, delegații germani la Comisiunea de Armistițiu de la Spa au declarat: „de a nu fi primit aur românesc, de la începutul războiului cu România". De altfel, Comisiunea de Armistițiu de la Spa, în protocolul său din 1 decembrie 1918, a hotărât ca sumele în aur datorate României, în virtutea contractelor financiare pentru cumpărături de cereale anterioare războiului nu vor fi cuprinse în restituirile ce trebuie să efectueze Germania în virtutea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Puterile aliate, neprimind de la Germania nici o cantitate de aur românesc, orice reclamație ulterioară a României față de Germania se găsește astfel salvagardată, dar se pare că la ora actuală nu se mai poate obține de la Germania nici o nouă restituire decât prin intermediul Comisiunii Reparațiilor, prevăzută în Tratat. De îndată ce ea se va constitui, nu voi lipsi să-i transmit scrisoarea Dv. Binevoiți a primi, d-le președinte, expresia preaînaltei mele considerațiuni. /ss/ Klotz 88 1919 ianuarie 10. Memoriul Băncii Naționale a României către Ministerul de Finanțe (extras
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
790 Domnule Ministru, Pagubele de război aduse Băncii Naționale au fost prezentate de Bancă prin declarația depusă la timp la Ministerul Finanțelor, conform Decretului-lege din 30 aprilie 1919. Deosebit de aceasta, delegații Guvernului la Conferința de la Paris au arătat în diferite comisiuni, în numele Statului, și pretențiunile de despăgubiri și restituțiuni ale Băncii Naționale a României față de Statul german, a căror lichidare au cerut-o cu preferință. În considerațiune că, conform art. 233 al Tratatului de pace cu Germania, fiecare Stat urmează să prezinte Comisiunii de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
diferite comisiuni, în numele Statului, și pretențiunile de despăgubiri și restituțiuni ale Băncii Naționale a României față de Statul german, a căror lichidare au cerut-o cu preferință. În considerațiune că, conform art. 233 al Tratatului de pace cu Germania, fiecare Stat urmează să prezinte Comisiunii de Reparațiuni cifra pretențiunilor lor care trebuie notificate înainte de 1 mai 1921 Guvernului german, iar în conformitate cu art. 238, Germania este îndatorată ca, în afară de plata despăgubirilor, să restituie lucrurile și valorile ce a ridicat sau sechestrat fie în țările aliate, fie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
autoritățile de resort: „În iulie 1919, Ministerul de Interne a acordat o sumă de 50 000 (cincizeci mii) lei pentru a ajuta aprovizionarea cu alimente a lucrătorilor de la Atelierele C.F.R. Această sumă a fost trimisă D-lui C. Crupenschi, președintele Comisiunii Interimare de atunci, care a dat-o acelei Direcțiuni pentru a ajuta la aprovizionarea lucrătorilor din ateliere”. Interesantă este rezoluția scrisă pe spatele acestei adrese de către inspectorul Atelierelor din Iași, care preciza că nu știe nimic despre aceste sume: „La
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
ia inițiativa unei asemenea lucrări de mare importanță”. Pentru realizarea unui asemenea obiectiv, Mihail Kogălniceanu propunea să se instituie o comisie formată din membri ai Consiliilor județelor Iași, Fălciu, Tutova, Covurlui, Cahul și Ismail-Bolgrad. Această comisie care se va numi Comisiunea de Navigabilitate a Prutului, subordonată Ministerului Lucrărilor Publice, va executa toate lucrările necesare pentru curățirea Prutului. După cum afirma marele istoric, în ședința Consiliului județului Fălciu din 4 noiembrie 1866, „orașul Huși până astăzi se află fără șosele [...] Din toate orașele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o povestesc martorii întâmplărilor sau urmașii lor. În cazul Cuza sunt convins că faptele s-au petrecut întocmai și tot ce s-a scris până acum este alăturea de adevăr”. Nicolae Iorga, care în 1940 îndeplinea funcția de președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, preciza: „Orice s-ar spune, domnitorul Cuza nu s-a născut nici la Barboși și nici la Iași, ci numai la Huși. Am să iau măsuri ca această casă să fie declarată monument istoric”. Într-o scrisoare, din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lui Gheorghe Andriescu, primarul orașului Huși, Nicolae Iorga îl ruga „a îngriji de buna păstrare a casei vechi în care s-a născut Alexandru Ioan Cuza, din Huși str. I. G. Duca Nr. 58, care a fost declarată de această Comisiune monument istoric, având în vedere că nu se admite nici un fel de reparație fără aprobarea Comisiunii Monumentelor Istorice”. Primăria orașului Huși comunica, la 12 ianuarie 1940, proprietarului casei, Ștefan Filon, că „nu se admite să faceți nici un fel de reparație
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
casei vechi în care s-a născut Alexandru Ioan Cuza, din Huși str. I. G. Duca Nr. 58, care a fost declarată de această Comisiune monument istoric, având în vedere că nu se admite nici un fel de reparație fără aprobarea Comisiunii Monumentelor Istorice”. Primăria orașului Huși comunica, la 12 ianuarie 1940, proprietarului casei, Ștefan Filon, că „nu se admite să faceți nici un fel de reparație, fără aprobarea Comisiunii Monumentelor Istorice”. Prefectura județului Fălciu (prefect, lt. col. Lazăr Ioan), prin adresa nr. 112
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
având în vedere că nu se admite nici un fel de reparație fără aprobarea Comisiunii Monumentelor Istorice”. Primăria orașului Huși comunica, la 12 ianuarie 1940, proprietarului casei, Ștefan Filon, că „nu se admite să faceți nici un fel de reparație, fără aprobarea Comisiunii Monumentelor Istorice”. Prefectura județului Fălciu (prefect, lt. col. Lazăr Ioan), prin adresa nr. 112 din 4 martie 1940, solicita, de urgență, Primăriei orașului Huși să înainteze un plan al casei, care urmează să fie expropriată, proprietatea lui Ștefan Filon, „casa în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aparate electrice, ventilatoare, curele, sticle, fără a mai vorbi de apro vizionări și vite...](Ibidem, p. 183. ) mizerii Noi mâncăm pâine groaznică de-a populației române. La București, două zile s-a suspendat distribuția făinii din cauza fraudelor kolosale descoperite la comisiunea aprovizionărilor: Ze hender, Penchas, Simons, cu căpitanul Albrecht în cap. Acesta fu trimis, ca pedeapsă, pe front. Zvonul fu mare și răsunător peste fruntarie. De aceea, se dete o ordonanță ca să izoleze pe cei care vor critica armata și guvernul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
eram] cam îngrijorată până a-i ști sosiți, întruniți cu cei de acolo, și mai ales de ce vor găsi la Iași și de cum vor decurge evenimentele de aici înainte, din cauza Rusiei. Alex. Alimăneștianu îi primi la Mărășești, unde era în comisiunea de schimb a internaților. De acolo îi duse la Pădureni, cartie rul generalului Paul Angelescu, ca să aștepte pe Vintilă. Acesta sosi cu întârziere, căci tocmai în noaptea aceea se aflase de complotul rușilor de la Iași, ca să facă prizonier pe regele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
făcută cu consimțământul Antantei și revăzută la pacea generală, chiar după spusa germanilor. Oficial s-a anunțat în primele zile ale lui februarie ministerul lui Averescu, gl Culcer, gl Iancovescu, Sărățeanu, Enescu, Argeto ianu, Luca Niculescu. La București sosi o comisiune compusă din Papiniu, gl Culcer, Mitilineu, Ressel; erau păziți la Athénée Palace ca să nu poată comunica cu nimeni. Marghiloman a fost admis la ei. Jean Mitilineu a putut vedea pe mamă-sa înainte de conferință, la care Marghiloman voia la început
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
se muiaseră și chiar acești trei primeau zilnic protestări de la cei mai cuminți. Constantin Chiru 195, apostrofat pe stradă, le răspunse că se va ridica la întrunirea convocată și va protesta. Gheorghiu primi o scrisoare de la d. Honoriu Bănescu din comisiunea pentru schimbul internaților, în care zicea: „Noi toți bine și aici toate bune. Îmi poți scrie prin Reșid Pașa orice pe față, el nu este nici german, nici austriac“. nizami pașa Într-adevăr, între turci și noi nu era spirit
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mi-au ars casa, eu le-am ars fruntaria, tot eu sunt în câștig“.](Ediția I, 1937, pp. 296-297.) Știrile acelea erau cel puțin autentice, pe când cele împrăștiate în București se dezmințeau a doua zi; aflarăm astfel trei-patru liste de comisiuni imaginare întocmite pentru tratativele de pace, care se schimbau până seara. pacea de la buftea În fine, la 22 februarie/7 martie apărură în ziarele de aici preliminariile subscrise de Czernin, Kühlmann, Talaat Pașa și Monciloff, pentru Puterile Centrale, C. Argetoianu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
actele acelui tren, dar nu era al fraților, ci al domnilor Gr. Oteteleșanu, prefect de Vâlcea, Purcăreanu, din Argeș, și alții care își expediau sub nume fals produsele lor. Când Grigore Carp a descoperit adevărul, și-a dat demisia din comisiune, fără însă a proclama adevărul, cum s-ar fi cuvenit cinstit. Noi nu am cunoscut cheia misterului decât mult mai târziu, când d. Gr. Oteteleșanu, făcând o vizită la Govora mamei, i-a spus acest incident, sau mai bine zis
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
tribunele publice, coridoarele și curtea palatului. La oara 12 se deschide ședința sub preșidenția mitropolitului Moldovei și Sucevei, Sofronie Miclescu. Se face apelul nominal la care răspund 49 deputați. Înainte de a se procede la alegerea de domn, Costache Hurmuzache, raportorul comisiunei însărcinată cu redactarea unui proiect de mulțămire cătră puterile garante, cetește proiectul care are următoarea cuprindere: "1. Adunarea electivă a Moldovei rostește a sa adâncă recunoștință puterilor ce au subscris Tractatul de Paris pentru recunoașterea și garantarea drepturilor Principatelor Române
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
decât ce e definitiv și viceversa. În urma reformei agrare din 1922 cele două sate ale Cârțișoarei devin proprietare ale unor însemnate suprafețe de teren, pe care le va administra primăria, după cum urmează: Prin Hotărârea Nr 211 din 18ugust 1929 a Comisiunii Ocolului Făgăraș, satul Oprea intră în proprietatea următoarelor terenuri: - pădure 300 de jugăre și 650 stânjeni pătrați, - fânaț 11 jugăre, - pășune 18 jugăre neproductiv, - pășunatele din Laita și Valea Doamnei 1354 jugăre și 913 stânjeni. În afară de acestea satul mai are
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Dănilă, la 3 martie 1948: «Am constatat că aceste comuni sunt cele mai recalcitrante în colectarea porumbului. Comuna Oprea Cîrțișoara a colectat numai câteva sute de kg., iar Streza doar 2000 de kg. Colectarea porumbului a fost încurcată și de comisiunea interimară (a comunii,n.n.), care întotdeauna a trecut la discuții negative de colectare și a căutat portițe prin care să obțină aprobarea ca această comună să fie scutită de cotă. Punem în vedere primarului, notarului și membrilor comisiunii interimare să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]