7,605 matches
-
deja de un anumit acces la resursele statutului. Această moștenire a trecutului, a cărei remanență a fost favorizată și de câștigarea primelor două alegeri libere organizate de către un partid succesor, a permis, teoretic cel puțin, menținerea vie a unor modele comportamentale aflate În continuitatea celor de dinainte de 1989. În această cheie interpretativă putem citi dificultatea negocierii și stabilirii unui consens Între elitele politice, fenomen ce nu caracterizează doar spațiul politic românesc, ci și, la un nivel mai moderat, primii ani ai
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de către acest partid. În același timp, ne putem aștepta ca În cazul acestui partid să identificăm cu mult mai multă ușurință caracteristicile generale și practicile perioadei comuniste. Continuitatea de personal ar putea să fie dublată de o continuitate a tiparelor comportamentale. În ceea ce privește opoziția postcomunistă, putem mai degrabă să regăsim o discontinuitate cu trecutul comunist, căci aceste partide se construiesc În opoziție cu partidul succesor. Această tensiune a primilor ani pare Însă a pierde din intensitate odată cu anul 2000. De altfel, principalul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
la seminariile de geometrie analitică și de mecanică ale Facultății de Matematică. Formația sa profesională se va reflecta în viitoarele scrieri epice și, mai pregnant, în cele dramatice, prin rigoarea construcției, exactitatea relatării și logica foarte personală conferită atât atitudinii comportamentale a personajelor, cât și structurii conflictului. Debutează cu piesa Inelul, reprezentată la Teatrul Național din București în 1921 și publicată în anul următor. Din 1922 frecventează cenaclul Sburătorul, condus de E. Lovinescu, și devine membră activă a acestei grupări literare
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
cultural-educațional dintre imigranți și localnici a fost teoria „învățării de reabilitare” a lui Carl Frankenstein (1970a, 1970b). În termeni concreți, problema celor „defavorizați” a devenit evidentă prin anumite diferențe semnificative în ceea ce privește succesul școlar și motivația academică, precum și varietatea de patternuri comportamentale considerate ca inadecvate. Acestea caracterizau copiii proveniți din familii cu o educație socio-economic scăzut (sau adesea analfabeți), sosiți din țări din Orientul Apropiat sau Africa de Nord. Profesori, administratori și specialiști influențați de experimente educaționale din alte părți ale lumii, au propus
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Imnurile lui Efrem Sirul, Viața sfântului Ioan cel Nou de la Suceava și, îndeosebi, cărțile lui Grigorie Palama. Prin acești intermediari, gândirea religioasă caută să promoveze anumite trăsături în stare să metamorfozeze atitudini și mentalități, să aducă modificări apreciabile în structura comportamentală a popoarelor. Unul din textele lui Palama, tradus și publicat de D. Stăniloaie, se intitulează Cuvânt pentru cei ce se liniștesc cu evlavie. Al doilea din cele din urmă. Despre rugăciune. Autorul pune mare preț pe rugăciune, pe eliminarea lucrurilor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
că omul este un animal leneș? În țările occidentale, unde trebuie să profităm de fiecare minut liber, somnul este adesea asimilat cu lenea. Este așadar nevoie să dăm un răspuns la întrebarea: de ce dormim? a) Somnul din punct de vedere comportamental În ciuda caracterului inactiv al somnului, este interesant de observat că, din punct de vedere comportamental, el rezultă totuși dintr-o acțiune. Este adevărat că uneori ni se întâmplă să «dormim din picioare», dar, în majoritatea cazurilor, somnul este consecința unei
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
minut liber, somnul este adesea asimilat cu lenea. Este așadar nevoie să dăm un răspuns la întrebarea: de ce dormim? a) Somnul din punct de vedere comportamental În ciuda caracterului inactiv al somnului, este interesant de observat că, din punct de vedere comportamental, el rezultă totuși dintr-o acțiune. Este adevărat că uneori ni se întâmplă să «dormim din picioare», dar, în majoritatea cazurilor, somnul este consecința unei decizii («mă duc să mă culc»). Să încercăm, prin urmare, să descoperim mecanismele subiacente ale
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ce se ridică împotriva celui ce visează, împiedicându-l să își atingă scopul. Arată dificultatea sarcinii care îl așteaptă pe subiect. Îl îndeamnă să fie curajos și puternic pentru a reuși. Veveriță Rapidă și agilă, veverița simbolizează dinamismul și suplețea comportamentală. Ilustrează vivacitatea gândirii și a execuției. În plus, veverița reprezintă rezolvarea inteligentă și rațională. Din acest motiv a fost aleasă ca emblemă de către o bancă renumită, fapt ce influențează inconștientul colectiv al tuturor francezilor. Cel ce visează este astfel sfătuit
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
lichid ce fierbe. Subiectul «a ajuns la capătul puterilor», nu mai reușește să își stăpânească emoțiile, furia sau exasperarea. Încălțăminte Simbolistica încălțămintei este legată de cea a piciorului (vezi Corp). Stabilește contactul cu realitatea, crește dinamismul și mobilitatea fizică și comportamentală a subiectului. Este de asemenea un semn de putere și forță. Prin posesia lor, omul părăsește statutul de sclav sau de sărac, adică de «desculț». În vis, exprimă îmbunătățirea condiției sociale. Dar semnificația cea mai importantă a încălțămintei este de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
acestora cu formule socialmente acceptabile, prin sublimarea tendințelor animalice, prin deliberare și deturnarea unor înclinații „nepermise”. Procesul de hominizare s-a realizat printr-un triplu proces de virtualizare: virtualizarea prezentului imediat prin intermediul limbajului (ceea ce nu se putea explicita la nivel comportamental era transferat la nivelul expresiilor lingvistice), virtualizarea actelor fizice prin instrumentele tehnice (ceea ce nu se putea face efectiv cu trupul era preluat de dispozitive sau invenții tehnice), virtualizarea violenței prin intermediul contractului (ceea ce se dovedea distructiv și sursă permanentă de conflict
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
se anunța nașterea acelui global village, a satului planetar, devenit acum realitate. Într-o lume a internetului, a televiziunii prin satelit și prin cablu, a instrumentelor internaționale de credit, a telefoanelor mobile etc., este greu să te sustragi acestui val comportamental. Ubicuitatea informației de tot felul, de la cea specializată la cea comună, extensiunea capitalurilor și a rețelelor economice, viteza de penetrare a modelelor culturale, schimburile de experiență și expertiză și dislocările forței de muncă conduc cu necesitate la omogenizarea existenței la
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
acțiuni motricei. Orice conduită (motrică sau de altă natură) se îndreaptă către o finalitate spre care converg toate acțiunile componente. Activitățile integrează, unifică, organizează elementele ierarhic inferioare care îi asigură substanța. Elementele comune ale unei activități sunt acțiunile sau procesele comportamentale. Structura unei activități vizează stabilirea diferențiată a rolului acțiunilor componente, în așa fel încât prin conjugarea acestora să se realizeze funcția finală (cerința funcțională sau necesitate). Acțiunile componente ale activității au funcție instrumentală, sunt extrem de mobile și variază aproape nelimitat
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
de aceeași mișcare” (Guthrie citat de T.Ardelean, 1979). Ca și la Watson, în sistemul său există preferință pentru stimulii produși de mișcare ca find adevărații termeni de condiționare. B.F, Skinner (n.1904), este de asemenea adept al psihologiei comportamentale , fără analiza substratului fiziologic. Clark. I. Hull (1884 1952) elaborează un sistem behaviorist, fără nici o referire la conștiință, dar în progres față de teoriile anterioare. Preocuparea sa principală este deprinderea pentru a cărei studiere face experiențe asupra reflexelor condiționate, fiind adeptul
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
stimulii, acordându-le semnificație și răspunzând în consecință. Învățarea reprezintă formarea unor unități sintetice sau structuri de tip "gestalt" între datele cognitive. În virtutea acestor structuri, apariția unor fenomene va produce "așteptarea" apariției și a altor fenomene care vor mijloci reacțiile comportamentale ale individului”. Din punct de vedere pedagogic învățarea este definită ca proces de asimilare a cunoștințelor și formare a deprinderilor și priceperilor necesare activității viitoare. Învățarea poate fi privită : (Epuran M., 1975) • ca rezultat, în cazul în care ea se
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
știe să facă). În puține cuvinte, luând în considerație informațiile kinestezice, Guilford, propune un model care arată cum se inserează funcțiile de execuție în ansamblul procesului mintal al tratamentului informațiilor. După cum se exprimă Guilford „însuși acest model reprezintă o acțiune comportamentală completă, care începe cu un stimul senzorial și se încheie cu un răspuns motor complet sau nu”. Într-o acțiune completă, stimulul poate veni din mediul ambiant, din organism sau în același timp dintr-o direcție și din cealaltă. Stocarea
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
benefice puteri a cunoașterii. Prin oglindirea cunoașterii și a sinelui din perspectiva celor trei practici, cel ce învață începe să se manifeste ca producător de cunoaștere într-un nou registru. Fiind subiecți ai disciplinei, atât în sens academic, cât și comportamental, bărbații 1 respectivi au fost creatorii disciplinelor moderne. Am putut observa cum trei practici educaționale aparent simple au contribuit la schimbarea modului în care se învață. Argumentarea lui Hoskin în favoarea ideii că întreaga disciplinaritate are o geneză educațională continuă cu
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
validată în câmpul cercetării, poate fi integrată în corpusul unei discipline școlare. O nouă disciplină, configurată și ajunsă la „maturitate” poate fi integrată în programele de studiu. O cunoștință nouă sau o competență formată se integrează în structurile mentale și comportamentale ale individului. Din punct de vedere curricular, J.Y. Boyer (cf. Legendre, 1993, p. 732) susține că integrarea înseamnă organizarea, punerea în relație a disciplinelor școlare, cu scopul de a evita izolarea lor tradițională; integrarea mai înseamnă „procesul și rezultatul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
poată da un răspuns. Dezvoltarea personală integrală și responsabilitatea socială ale elevilor sunt scopurile supraordonate ale învățării care fac irelevante disciplinele ca structuri curriculare. Louis D’Hainault (1977, 1979, 1986) face distincție, în plan curricular, între transdisciplinaritatea instrumentală și cea comportamentală: a) transdisciplinaritatea instrumentală urmărește să-i furnizeze elevului metode și tehnici de muncă intelectuală transferabile la situațiile noi cu care acesta se confruntă; ea este orientată mai mult către rezolvarea anumitor probleme, decât pe achiziția de cunoaștere „de dragul cunoașterii”; b
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
transdisciplinaritatea instrumentală urmărește să-i furnizeze elevului metode și tehnici de muncă intelectuală transferabile la situațiile noi cu care acesta se confruntă; ea este orientată mai mult către rezolvarea anumitor probleme, decât pe achiziția de cunoaștere „de dragul cunoașterii”; b) transdisciplinaritatea comportamentală intenționează, așa cum sublinia D’Hainault, să ajute elevul „să-și organizeze fiecare dintre demersurile sale în situații diverse”. Acest tip de abordare se focalizează pe activitatea subiectului care învață; ținând seama de psihologia procesului de învățare, transdisciplinaritatea comportamentală se situează
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
b) transdisciplinaritatea comportamentală intenționează, așa cum sublinia D’Hainault, să ajute elevul „să-și organizeze fiecare dintre demersurile sale în situații diverse”. Acest tip de abordare se focalizează pe activitatea subiectului care învață; ținând seama de psihologia procesului de învățare, transdisciplinaritatea comportamentală se situează permanent într-o strânsă legătură cu situațiile de viață semnificative (care au sens) pentru cel ce învață. Considerându-se că deschide calea către atingerea unui nivel epistemologic superior, transdisciplinaritatea a fost ridicată la rangul de „nouă viziune asupra
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
că este vorba despre probleme foarte simple sau foarte complicate, implică apelul la cunoștințe, deprinderi și competențe care nu pot fi încadrate în contextul strict al unui obiect de studiu sau al altuia. Figura 27. De la modelul educațional la cel comportamental A face față solicitărilor și provocărilor lumii contemporane presupune capacitatea de a efectua transferuri rapide și eficiente între diversele „sertare” disciplinare, a colecta, a sintetiza și a pune la lucru împreună cunoștințe, deprinderi și competențe dobândite prin studierea diverselor discipline
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
culese, prelucrate sau realizate de către elevi; - desene, schițe; - note de teren redactate de elevi ca urmare a unor microinvestigații; - fotografii sau ilustrații ale realizărilor unor activități de învățare; - casete audio sau video; - miniteste; - teme individuale sau de grup; - chestionare, inventare comportamentale sau atitudinale; - pagini de jurnal etc. Un avantaj major al portofoliului este acela că poate integra rezultatele tuturor celorlalte tipuri/metode de evaluare, fie ele tradiționale sau alternative. Pentru ca portofoliul să nu se transforme într-un „sac fără fund”, A.M.
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
grupe de populații. Ele aparțin atât psihologiei diferențiale, cât și psihologiei morale. În ceea ce privește ultima disciplină, trebuie remarcat faptul că fiecare grupă etno-culturală are trăsăturile sale psihologice și morale specifice, astfel Încât putem vorbi despre atitudini și concepții diferențiate de viață, modele comportamentale și de gândire, trăiri emoțional-afective etc. Toate acestea reies din tipurile pe care le vom prezenta În continuare. Tipul grec Acest tip se caracterizează prin cultivarea rațiunii. Curios, cercetător, dornic de a cunoaște, este În egală măsură prudent și măsurat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
aflate În stare de dificultate Încredere, speranță, sentimente de securitate și protecție În raport cu situațiile dificile În care se află acestea, fă Aptitudinea de a putea lucra degajat Într-un mediu ostil, deosebit de dificil, imprevizibil, amoral, cu persoane modificate psihic, moral, comportamental, material, religios etc, gă Aptitudinea de a putea lucra În cadrul unei echipe de asistență și ocrotire socială interdisciplinară, În care va avea de Îndeplinit un rol precis În cooperare cu alții, conștient că activitatea pe care o desfășoară contribuie la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și transmisă prin scrieri, dar victimele au lăsat o urmă indirectă. Violența este prezentă în toate țările indiferent de condițiile social-economice, convingerile religioase sau nivelul cultural. În cele ce urmează, vom încerca, pe de o parte, să punctăm transformările identitare (comportamentale, psihologice, sociale și etice) pe care le suportă deținutul odată cu intrarea lui în spațiul carceral, iar pe de altă parte, cu ajutorul interviului, să surprindem factori, fapte și evenimente relevante din viața acestuia pentru actul comis: omorul. Închisoarea, înțeleasă drept „cea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]