136,312 matches
-
practic imposibilă în absența unor date concrete, suficient de detaliate, pentru a putea fi suprapuse unei regiuni fizico - geografice. Practic, până în 1966, singurele date disponibile se referă la județe, raioane sau regiuni; abia după această dată, caietele statistice ale fiecărei comune le au înregistrat la nivelul administrativ de bază. O succintă perspectivă istorică,așa cum reiese din numeroasele lucrări de specialitate elaborate, arată că, în general, activitățile agricole s-au extins în această zonă mai ales după 1800, când se trece de la
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
organizare din satele românești s-a menținut, afirmă Stahl, până în 1864, odată cu instituirea sistemului administrativ modern. Astfel, atribuțiile administrative ale boierilor din satele aservite, ca și cele ale obștilor din satele libere sunt trecute în seama unei noi formațiuni administrative - comuna administrativă. Aceasta este înființată prin legea din 1864, care o concepe ca pe o asociație de sate mici care nu poate avea mai puțin de 500 de contribuabili. Existența ei a fost mai mult o formalitate, fără mijloace financiare. „Comunele
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
comuna administrativă. Aceasta este înființată prin legea din 1864, care o concepe ca pe o asociație de sate mici care nu poate avea mai puțin de 500 de contribuabili. Existența ei a fost mai mult o formalitate, fără mijloace financiare. „Comunele administrative nu s-au amestecat cu un rol oficial în administrarea averilor devălmașe; obștile sătești au continuat alături de comunele administrative să aibă grijă de problemele de interes patrimonial obștesc... Satul liber devălmaș nu avea un șef; satul se conduce prin
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
care nu poate avea mai puțin de 500 de contribuabili. Existența ei a fost mai mult o formalitate, fără mijloace financiare. „Comunele administrative nu s-au amestecat cu un rol oficial în administrarea averilor devălmașe; obștile sătești au continuat alături de comunele administrative să aibă grijă de problemele de interes patrimonial obștesc... Satul liber devălmaș nu avea un șef; satul se conduce prin obștea sa, adică prin totalitatea membrilor săi.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 31-35) Întâietatea obștii asupra gospodăriei și individului
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Asemenea asociații de economie, credit și ajutor mutual au luat ființă în acea perioadă în ținutul Bistriței din Ardeal, în anul 1851, în orașul Brăila, port la Dunăre, în anul 1855, în satul Brad din județul Roman în 1860, în comuna Rășinari din județul Sibiu, în 1867 și în București, în 1870. În perioada imediat următoare, respectiv 1871- 1881, au apărut numeroase societăți de credit și economie în aproape toate orașele mari ale țării - Iași, Râmnicu Sărat, Piatra Neamț, Focșani, Craiova, Pitești
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
să fie șansa hoitului român să devină viu... „Domnule Țuțea, dacă ați fi fost ales președinte la 20 mai, prin absurd, care ar fi fost prima hotărâre pe care ați fi luat-o?“ — Prima hotărâre: privatizarea, însemnând construcția celor două comune: comuna agrară, întemeiată pe gospodarul dibaci și priceput, și comuna urbană, guvernată de întreprinderi, de acești giganți ai lumii moderne. Și aș fi creat institute care să sincronizeze poporul român cu toate cuceririle speciei om, mutate în spațiul valah. Că
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
fie șansa hoitului român să devină viu... „Domnule Țuțea, dacă ați fi fost ales președinte la 20 mai, prin absurd, care ar fi fost prima hotărâre pe care ați fi luat-o?“ — Prima hotărâre: privatizarea, însemnând construcția celor două comune: comuna agrară, întemeiată pe gospodarul dibaci și priceput, și comuna urbană, guvernată de întreprinderi, de acești giganți ai lumii moderne. Și aș fi creat institute care să sincronizeze poporul român cu toate cuceririle speciei om, mutate în spațiul valah. Că eu
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
dacă ați fi fost ales președinte la 20 mai, prin absurd, care ar fi fost prima hotărâre pe care ați fi luat-o?“ — Prima hotărâre: privatizarea, însemnând construcția celor două comune: comuna agrară, întemeiată pe gospodarul dibaci și priceput, și comuna urbană, guvernată de întreprinderi, de acești giganți ai lumii moderne. Și aș fi creat institute care să sincronizeze poporul român cu toate cuceririle speciei om, mutate în spațiul valah. Că eu nu contest poporului român că limba lui și geniul
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
de la putere, că nu sunt în stare să dea nici... apă. Nu se poate impune comunismul decât cu bâta, cu parul! Nu se poate face economie în comunism și de către comuniști. Ăștia nu-s în stare să conducă nici măcar o comună rurală. Încurcă apele, înfundă fântânile... Comunismul este un cancer social. Unde se instalează, rămâne pustiu. COMUNISM ȘI EGALITATE Atât extrema stângă cât și extrema dreaptă sunt falimentare. Comunismul, de pildă: premisa lui majoră e egalitatea reală, absolută, a oamenilor. În
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Nu e de conceput libertatea fără proprietate. Orice om trebuie să fie considerat proprietar individual ipotetic, chiar dacă nu posedă nimic. Pot să fie ciuperci partidele, dar să binevoiască să respecte doi termeni: țăranul stăpân la sat și întreprinzătorul stăpân în comuna urbană. După aia putem urla ca la terasă. PROȘTI De cele mai multe ori proștii sunt atei, intelectualiști până peste poate, comunitariști și foarte toleranți, în sensul unui dezmăț al libertății. Au o mare rezervă față de cei care vorbesc în termenii credinței
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
În vâltorile Dunării de jos Era prin vara lui 1987 când, deplasându-se pentru un control de rutină, Într-o comună riverană unui braț al Dunării de jos, inspectorul finaciar Ioan M. pătrunsese În incinta primăriei, fără să găsească pe nimeni altcineva decât pe secretară. După ce aceasta dăduse raportul, că toți erau plecați la masă, aplecându-se cu o ceașcă de
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
primăriei, fără să găsească pe nimeni altcineva decât pe secretară. După ce aceasta dăduse raportul, că toți erau plecați la masă, aplecându-se cu o ceașcă de cafea către domnul inspector, Începuse cu un aer conspirativ: Știți domnule inspector, aici În comună este o țesătoare, una care lucrează clandestin, cuverturi alese cu vergeaua și le vinde. Știu și unde stă, dacă vreți vă dau pe cineva să vă conducă la ea acasă. Dacă ești sigură că se ocupă de așa ceva, bine, mă
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
femeia de serviciu, să-l conducă pe domnul inspector la acea țesătoare. O Învăț eu minte, gândise secretara, simțind gustul răzbunării, pe aceea care refuzase să-i lucreze gratis două cuverturi, alese cu vergeaua. Nu departe În apropierea bisericii din comună, se afla și gospodăria femeii pârâte, că ar lucra clandestin. Fără a mai bate la poartă și În speranța că femeia nu se va ascunde de el, inspectorul intrase În curte. Nu se sinchisise prea mult nici de lătrăturile câinilor
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
tristă. S-a Întâmplat cu mulți ani În urmă, dar uite că cineva plătește acum. Pe aici sunt mulți lipoveni, ai văzut și dumneata. S-a Întâmplat cu mulți ani În urmă, repetă femeia, că un băiat de aici din comună, s-a Îndrăgostit de o fată de lipoveni, care nu se știe cu cine, a făcut un copil din flori, o fetiță. Părinții băiatului nu au fost de acord, ca fiul lor să ia o femeie cu un copil din
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
mai poartă Încă prin casele de oameni săraci dar curați. A răsuflat ușurat inspectorul, că nu-i plăcea să tot facă la procese verbale de constatare și impuneri pe orice fleac. Și-a terminat controlul financiar pentru care venise În comună și a plecat. În mintea lui și astăzi stăruie acea Întâmplare și vocea femeii care repeta de fiecare dată... Dumnezeu nu doarme. Zăbovește dar...plătește. Prima și ultima iubire Era În vara anului 1984 undeva Într-o comună situată În
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
venise În comună și a plecat. În mintea lui și astăzi stăruie acea Întâmplare și vocea femeii care repeta de fiecare dată... Dumnezeu nu doarme. Zăbovește dar...plătește. Prima și ultima iubire Era În vara anului 1984 undeva Într-o comună situată În nord-vestul Dobrogei. Pe malul drept al Dunării, Între orașul Măcin și Brăila. Se apropia sfârșitul anului școlar, examenul de Bacalaureat și apoi binemeritata vacanță de vară, pe care toți copiii dar și părinții lor o așteptau cu mare
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
care m-a vegheat. Din zori și până-nserat. Al cui era blestemul în familia mea? Unde și cât s-a greșit în tăietura vieții? Cât a mai rămas în obrazul mic și schimonosit al durerii pe drumul care iese din comună să-i spună Mureșului ziua-bună? Poate la capătul lui va sta fiica mea. Aici s-a terminat cartea Despre poezie au mai rămas câteva gânduri în vitrine și la școală. Am îngenunchiat ca Ardealul în coasta istoriei. Un tribun să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
importanța reformelor de reorganizare teritorială în derularea programului: noile industrii și modernizarea agriculturii aveau să fie însoțite de un plan național pentru planificarea regională a orașelor și satelor; construind uzine industriale la țară și instituind servicii moderne principalele sate ale comunelor urmau să devină orașe „agroindustriale”. „Concentrarea localităților și construcțiilor” reprezenta soluția pentru „ridicarea nivelului de organizare și civilizație a satelor”. Programul de „planificare teritorială și sistematizarea localităților urbane și rurale” a intrat în vigoare prin adoptarea, de către Marea Adunare Națională
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
și 442 pentru gaze, Iar în 1984 la 1 992 și, respectiv, 481. În cadrul Conferinței Naționale a Președinților Consiliilor Populare din 3-4 martie 1988, Nicolae Ceaușescu a cerut amplificarea programului de sistematizare. „Având în vedere că avem aproape 900 de comune, cu o populație mai mică de 3 000 de locuitori, din care 290 cu mai puțin de 2.000 de locuitori este necesar să ne propunem realizarea unor comune mai mari, pornind de la cel puțin 3.000 de locuitori. În
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
programului de sistematizare. „Având în vedere că avem aproape 900 de comune, cu o populație mai mică de 3 000 de locuitori, din care 290 cu mai puțin de 2.000 de locuitori este necesar să ne propunem realizarea unor comune mai mari, pornind de la cel puțin 3.000 de locuitori. În programul de sistematizare va trebui să prevedem ca, pe această bază, să avem cel mult 2.000 de comune. În același timp, trebuie să reducem radical numărul de sate
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
000 de locuitori este necesar să ne propunem realizarea unor comune mai mari, pornind de la cel puțin 3.000 de locuitori. În programul de sistematizare va trebui să prevedem ca, pe această bază, să avem cel mult 2.000 de comune. În același timp, trebuie să reducem radical numărul de sate de la circa 13.000 în prezent la cel mult 5.0006.000”. Autoritățile comuniste doreau să realizeze doi poli integratori ai dezvoltării rurale: centre de convergență rurală, unde era organizat
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
unde era organizat consiliul unic agroindustrial, având rolul de integrare urban-rurală, și centre în curs de urbanizare, unde trebuia accelerate mutațiile funcționale și caracteristicile orășenești; acestea trebuia să reprezinte cele 558 de noi orașe agroindustriale, având în jurul lor circa trei comune. Planul lui Ceaușescu a generat reacții negative în rândul cetățenilor români și a provocat o adevărată undă de șoc în Europa și America de Nord, având în vedere că a fost prezentat întrun moment în care păstrarea și protejarea mediului înconjurător ocupau
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
arhitecți și sindicaliști, însuflețiți de aceleași sentimente ca și ei, și împreună cu Liga pentru Drepturile Omului au demarat o campanie de adopție a satelor românești, la 3 februarie 1989. Ideea era ca o localitate din Europa Occidentală să „înfieze” o comună din România. Scopul primar al operației era să se jeneze așa-zisa „sistematizare” a satelor, adică dărâmarea și înlocuirea lor cu ansamble semiurbane cu confort scăzut și supraveghere optimă a populației. Lista satelor cuprinse în proiect era secretă, dar se
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
să-și modereze setea de dezastru. Toată această activitate era voluntară și dezinteresată. Mecanismul era același: consiliile comunale, sesizate adesea de cetățeni, hotărau principiul înfierii. Intenția era comunicată la Bruxelles - pentru a se evita adopțiile duble - unde se atribuia o comună (adesea cunoscută numai prin nume și poziția geografică aproximativăă; apoi se scria o scrisoare adresată în același timp lui Ceaușescu și președintelui Consiliului popular al satului românesc respectiv, în care se exprima reprobarea față de posibila sistematizare. Se exprima dorința de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Corbului, Nistorești, Orădiei, Frăsinet și Sinoiu formează hotarul cu localitatea Șotrile, iar în vest dealurile: Lazului, Vrăbiești, Strajiștea, Gurga și Răgman formează interfluviul dintre Prahova și Provița, în timp ce culmile dealurilor Surdești, Borungoci și Corneanca îi determină hotarul, în vest, față de comuna Adunați și satul Fricoasa. Această unitate subcarpatică prezintă aspectul unui ansamblu de culmi deluroase cu înălțimi ce variază între 300-400m și 800-900m. Sub nivelul general al culmilor se schițează mici arii depresionare, dintre care unele abia conturate. Puternic fragmentat și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]