2,825 matches
-
clasificare . În anul 1729, Teodor Călmașul, vornic de Câmpulung, a cumpărat moșia de la Stâncești de la Dumitrache Stroici pentru suma de 150 de lei. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, Maria Callimachi, văduva banului Dimitrie (Dumitrașcu) Callimachi (1705-1758), a început construirea conacului din Stâncești, care a fost finalizat de fiul ei, paharnicul Ioan Callimachi (1750-1786). Acest lucru este precizat în testamentul ei din 5 martie 1794: ""Iar fiului meu Ianachi i-am dat moșia Stâncești, baștina tătâne-său. Iar casele dintâiu au
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
s-a recăsătorit în 1834 cu Maria Cuza (?-1843), sora tatălui lui Alexandru Ioan Cuza, cu care va mai avea doi copii: Teodor (1836-1894) și Smaranda Emma (1838-1933). Vornicul Alexandru (Alecu) Callimachi a apelat la arhitecți italieni pentru construirea unui conac nou, în stil neoclasic. La rugămintea mamei sale, Ruxandra, el a construit pe moșia sa o capelă, având și un cavou pentru înmormântarea membrilor familiei. Capela se afla în apropierea conacului, care a fost distrus ulterior. Construcția capelei a fost
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
Callimachi a apelat la arhitecți italieni pentru construirea unui conac nou, în stil neoclasic. La rugămintea mamei sale, Ruxandra, el a construit pe moșia sa o capelă, având și un cavou pentru înmormântarea membrilor familiei. Capela se afla în apropierea conacului, care a fost distrus ulterior. Construcția capelei a fost finalizată în anul 1837. Vornicul Alexandru Callimachi a murit în august 1837, la moșia sa din Stâncești, și a fost înmormântat în pronaosul capelei. Cei doi copii din căsătoria vornicului Alecu
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
lui Alexandru Ioan Cuza. În iulie 1863, Teodor Callimachi a fost numit agent diplomatic al Principatelor Unite ale Moldovei și Munteniei la Belgrad (Serbia), îndeplinind această funcție până în februarie 1866. După abdicarea lui Cuza, Teodor Callimachi s-a retras la conacul din Stâncești. El a renovat conacul în stil neogotic, construind noi clădiri pe moșia sa. Acolo a constituit una dintre cele mai valoroase biblioteci din Moldova secolului al XIX-lea. În acea bibliotecă se aflau multe cărți rare, printre care
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
1863, Teodor Callimachi a fost numit agent diplomatic al Principatelor Unite ale Moldovei și Munteniei la Belgrad (Serbia), îndeplinind această funcție până în februarie 1866. După abdicarea lui Cuza, Teodor Callimachi s-a retras la conacul din Stâncești. El a renovat conacul în stil neogotic, construind noi clădiri pe moșia sa. Acolo a constituit una dintre cele mai valoroase biblioteci din Moldova secolului al XIX-lea. În acea bibliotecă se aflau multe cărți rare, printre care și un Codex Callimachi, ediție princeps
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
După moartea lui Teodor Callimachi, de moșia din Stâncești s-a ocupat văduva sa, Zenaida. În anul 1900, prințesa Zenaida Callimachi a restaurat capela, pe cheltuiala sa. Tot ea a construit și întreținut școala din sat. În timpul Răscoalei din 1907, conacul din Stâncești a scăpat neatins ca urmare a respectului de care se bucura stăpâna moșiei. A murit la 25 ianuarie 1909 și a fost înmormântată în cripta capelei, alături de soțul și fiica ei, Zenaida. Proprietar al moșiei a devenit Alexandru
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
doi copii: Teodora (1895-?) și Scarlat (1896-1975). Familia sa a locuit la București, într-o vilă în stil elvețian de pe strada Batiștei nr. 31. Între anii 1916-1920, principesa Ralu Callimachi l-a găzduit pe tânărul teolog Dumitru Cornilescu (1891-1975) la conacul din Stâncești, unde acesta a realizat o nouă traducere a Bibliei în limba română. Traducerea a fost tipărită în anul 1921 și a fost adoptată în prezent de majoritatea cultelor neoprotestante din România. Alexandru Callimachi a murit în 1918, fiind
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
Callimachi a murit în 1918, fiind înmormântat și el în cripta capelei din Stâncești. După moartea acestuia, moșia din Stâncești a intrat în proprietatea fratelui său mai mic, Ioan (Jean) Callimachi (13 mai 1880 - 1 iulie 1940). Ultima proprietară a conacului a fost Roxana Zenaida "Pussy" Callimachi (1918-1978), fiica lui Ioan Callimachi. După instaurarea regimului comunist, conacul familiei Callimachi a fost demolat. Deși principele Scarlat Callimachi (1896-1975) - scriitor, fiul lui Alexandru Callimachi- era apropiat mișcării socialiste, familia sa a suferit frecvent
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
acestuia, moșia din Stâncești a intrat în proprietatea fratelui său mai mic, Ioan (Jean) Callimachi (13 mai 1880 - 1 iulie 1940). Ultima proprietară a conacului a fost Roxana Zenaida "Pussy" Callimachi (1918-1978), fiica lui Ioan Callimachi. După instaurarea regimului comunist, conacul familiei Callimachi a fost demolat. Deși principele Scarlat Callimachi (1896-1975) - scriitor, fiul lui Alexandru Callimachi- era apropiat mișcării socialiste, familia sa a suferit frecvent percheziții din partea organelor de miliție și de securitate. Au fost confiscate obiecte de artă. Vornicul Alexandru
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
scriitor, fiul lui Alexandru Callimachi- era apropiat mișcării socialiste, familia sa a suferit frecvent percheziții din partea organelor de miliție și de securitate. Au fost confiscate obiecte de artă. Vornicul Alexandru (Alecu) Callimachi a apelat la arhitecți italieni pentru construirea unui conac nou, în stil neoclasic. Prin testamentul redactat în mai 1813 al mamei sale, Ruxandra, fiica vel logofătului Constantin Catargi și soția lui Ioan Callimachi, i se impunea lui Alecu Callimachi ca din veniturile rezultate din exploatarea moșiei să construiască o
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
Domnului și unde sunt îngropați răposații tatăl și bunicul său”". Vornicul Alexandru Callimachi a îndeplinit voința mamei sale Ruxandra și a construit pe moșia sa o capelă, având și un cavou pentru înmormântarea membrilor familiei. Capela se afla în apropierea conacului, care a fost distrus ulterior. Construcția capelei a fost finalizată în anul 1837, după cum se poate citi în pisania scrisă cu litere chirilice aurite în pridvorul bisericii. Vornicul Alexandru Callimachi a murit în august 1837, la moșia sa din Stâncești
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
relicve ar fi fost aduse de la Biserica „Sf. Gheorghe Nou” din București, ctitorită de voievodul Constantin Brâncoveanu. Biserica „Sf. Nicolae” din Călinești-Bucecea a fost reparată în 1896. În curtea bisericii se află cimitirul localității. Lângă peretele nordic al bisericii, înspre conac, sunt mormintele familiei boierești Miclescu și ale altor boieri înrudiți cu Micleștii. Acolo sunt înmormântați următorii: În prezent, Parohia „Sf. Nicolae” din Călinești-Bucecea aparține din punct de vedere canonic de Protopopiatul Dorohoi.
Biserica Sfântul Nicolae din Călinești-Bucecea () [Corola-website/Science/321485_a_322814]
-
Iași, pe malul drept al râului Prut. La începutul secolului al XVIII-lea, satul purta numele de Trifeștii vechi. În anul 1807, Sofia Hermeziu, o proprietară din Basarabia, mama scriitorului Costache Negruzzi (1808-1868), s-a căsătorit cu Dinu Negruț, primind conacul din sat ca zestre. Satul a primit numele de Hermeziu cu acest prilej. După cum atestă o inscripție din 1887 a preotului paroh Petru Filiorianu pe prima pagină a unei evanghelii, înainte de construirea actualei biserici a existat în sat o bisericuță
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
drumul spre Castelul Sturdza. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, la numărul 1439, având codul IS-II-a-B-04199 și fiind formată din 3 obiective: În anul 1752, vornicul Ioan Sturdza (1710-1792) a ridicat aici un conac boieresc cu demisol și parter și care avea formă de cruce. În 1782, el a construit o biserică de lemn cu hramurile "Sf. Voievozi" și "Buna Vestire" pentru a servi ca paraclis al curții boierești. Pe pereții vechii biserici construite
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
precum: Fiul lui Dimitrie, vornicul Alecu Sturdza-Miclăușanu, care îmbrățișase ideile revoluționarilor de la 1848, a murit de holeră în anul 1848, existând suspiciuni că ar fi fost otrăvit din ordinul domnitorului. A fost înmormântat în partea de nord a pronaosului bisericii conacului, pe mormânt aflându-se un portret al vornicului și un epitaf scris de Costache Negruzzi și înscris cu caractere chirilice. <poem>""Nemernice străine, dacă cumva vei trece " Pe lâng-această mută și tristă peatră răce "Oprește-te și pleacă privirea spre
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 și 1747-1748). Ca urmare a faptului că rolul orașului Hârlău scăzuse, biserica s-a ruinat în decursul timpului. În anul 1779, marele spătar Gheorghe (Iordache) Cantacuzino-Deleanu (1723?-1798), care avea moșii în apropierea târgului și locuia în Conacul Cantacuzino-Deleanu din Deleni, a pus să se repare Biserica "Sf. Dumitru". Atunci, s-a îndepărtat zidul despărțitor dintre pronaos și naos, a fost refăcută bolta pronaosului și s-au lărgit unele ferestre. De asemenea, s-a amplasat o pisanie cu
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, păstrând totuși un tablou semnat de Toma Gh. Tomescu. A organizat și a finanțat cursuri agricole gratuite în viticultură și cultura pomilor fructiferi pentru toți locuitorii comunei, în interiorul fermei sale, situată pe proprietatea conacului Socolescu. Toma T. Socolescu a fost preocupat și de pictură. A realizat numeroase acuarele care au fost considerate de un real succes. Printre prietenii săi apropiați se număra și pictorul român Toma Gh. Tomescu, originar din Vălenii de Munte din
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
același tip de locuință - blocuri (imobile similare, fără formă estetică). Asemenea multor proprietăți și obiecte de valoare confiscate de către statul român în perioada totalitară comunistă, o parte a proprietăților sale au fost returnate într-o stare avansată de degradare, precum conacul Socolescu din Păulești , sau imobilul Toma T. Socolescu din Ploiești, total desfigurat în anii 1950. Casa sa din Păulești a fost complet jefuită de toate instalațiile, decorațiunile, ornamentele și vasele pe care le avea înainte de naționalizare. Clădirea a fost returnată
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
aibă vreo legătură cu stilul Socolescu, ea a fost returnată descendenților într-o stare foarte degradată. Lipsită de domeniul său inițial, ca de altfel și de plantele și de grădina amenajată de arhitect, ea și-a pierdut esența frumuseții sale. Conacul nu mai este în posesia familiei Socolescu din august 2010. Casa sa din Ploiești, după ce a suferit puternice distrugeri la bombardamentele anglo-americane din 1944, a fost naționalizată în 1950 și desfigurată de către o reabilitare care nu a ținut cont de
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
Conacul din Țibănești este un conac construit la începutul secolului al XIX-lea de familia boierilor Carp în satul Țibănești din județul Iași. Ansamblul conacului Petre P. Carp de la Țibănești se află pe "Lista monumentelor istorice din județul Iași 2004" la
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
Conacul din Țibănești este un conac construit la începutul secolului al XIX-lea de familia boierilor Carp în satul Țibănești din județul Iași. Ansamblul conacului Petre P. Carp de la Țibănești se află pe "Lista monumentelor istorice din județul Iași 2004" la nr. 1529, având codul . El
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
Conacul din Țibănești este un conac construit la începutul secolului al XIX-lea de familia boierilor Carp în satul Țibănești din județul Iași. Ansamblul conacului Petre P. Carp de la Țibănești se află pe "Lista monumentelor istorice din județul Iași 2004" la nr. 1529, având codul . El este compus din cinci monumente cu același regim: Familia Carp s-a stabilit în Moldova în secolul al XVI
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
alte moșii și răzășii din Bucovina și o parte din Țibănești. A murit în 1802, moșia trecând prin moștenire la fiul său, biv vel aga Ion Carp. Acesta era căsătorit cu Safta Pătrașcu și aveau împreună o stare materială înfloritoare. Conacul Carp de la Țibănești a fost construit în jurul anului 1820, de către Ion Carp, având inițial doar parter și un etaj. El construise în sat, cu un an mai înainte, o biserică cu hramul "Duminica Tuturor Sfinților". Întors de la studii de la Viena
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
mai înainte, o biserică cu hramul "Duminica Tuturor Sfinților". Întors de la studii de la Viena și Berlin, unde se obișnuise cu luxul european, fiul său, paharnicul Petrache Carp, a dorit să înfrumusețeze domeniul boieresc, amenajând în jurul anului 1830 un parc în jurul conacului. El și-a adus aici soția, Smaranda, fiica boierului Iorgu Radu din Ținutul Tutovei. Ei obișnuiau să locuiască la conac de la începutul verii până la sfârșitul toamnei ocupându-se de agricultură și de viticultură. Au avut împreună doar un singur copil
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
luxul european, fiul său, paharnicul Petrache Carp, a dorit să înfrumusețeze domeniul boieresc, amenajând în jurul anului 1830 un parc în jurul conacului. El și-a adus aici soția, Smaranda, fiica boierului Iorgu Radu din Ținutul Tutovei. Ei obișnuiau să locuiască la conac de la începutul verii până la sfârșitul toamnei ocupându-se de agricultură și de viticultură. Au avut împreună doar un singur copil: Petre P. Carp, care s-a născut la Iași, la 29 iunie 1837. Petre P. Carp a urmat studii liceale
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]