5,487 matches
-
fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, Curtea Constituțională a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil. “ În aceste condiții, a conchis Curtea, nu se încalcă dispozițiile art. 44 din Constituție privind dreptul de proprietate privată. ... 100. Referitor la încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituție, Curtea Constituțională a reamintit că legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile
DECIZIA nr. 106 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284075]
-
Subtipurile acestui habitat prezintă o mare importanță în asigurarea resurselor de hrană pentru păsări de apă. Din cauza faptului că Marea Neagră are o amplitudine a mareelor de aproximativ 0,3 m, ceea ce poate fi definit ca aproape neglijabil, putem conchide asupra ideii că acest habitat se limitează la supralitoralul și mediolitoralul plajelor nisipoase. La litoralul românesc putem grupa variațiunile de prezență a acestui tip de habitat în câteva forme-cadru, după cum urmează: – Nisipuri supralitorale, acoperite sau nu cu depozite detritice
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, Curtea Constituțională a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil. “ În aceste condiții, a conchis Curtea, nu se încalcă dispozițiile art. 44 din Constituție privind dreptul de proprietate privată. ... 103. Referitor la încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituție, Curtea Constituțională a reamintit că legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile
DECIZIA nr. 138 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283909]
-
face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 261 din 5 mai 2022, paragraful 73, la Decizia nr. 128 din 6 martie 2019, paragraful 32, și la Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, paragraful 85. ... 17. Se conchide că legea criticată contravine prevederilor art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 69 alin. (1), ale art. 73, ale art. 74 alin. (5), ale art. 75 alin. (1) și (3) și ale art. 76 alin. (3) din Constituție, fiind
DECIZIA nr. 146 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283311]
-
libertate trebuie demonstrată și trebuie să rezulte din încălcări determinate ale legii, adică nerespectarea condițiilor legale de luare, prelungire ori menținere a măsurii preventive (paragrafele 28 și 29 din Decizia nr. 136 din 3 martie 2021). ... 19. Curtea Constituțională a conchis, în aceste circumstanțe, că soluția de clasare dată conform art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală sau de achitare nu califică, în mod explicit sau implicit, privarea de libertate dispusă în cursul procesului penal ca
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
obligația statului de a garanta buna funcționare a serviciului public al justiției (paragraful 41 din Decizia nr. 136 din 3 martie 2021). ... 25. Având în vedere soluția de achitare pronunțată în cauza în care s-a ridicat excepția, Curtea a conchis că dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) care reglementează dreptatea ca valoare supremă a statului român și ale art. 23 alin. (1) referitoare la inviolabilitatea libertății individuale sunt intrinsec legate și trebuie privite în mod coroborat, ele reprezentând temeiul
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
interesul legii. ... 77. Instanțele care au adoptat soluții în sensul celei de a doua orientări jurisprudențiale au apreciat că este vorba despre o situație comparabilă în care se află aceeași categorie profesională, ca atare, în aplicarea principiului nediscriminării, și au conchis că ar trebui să beneficieze de un salariu egal cu acela al personalului din aparatul de specialitate al primarului. Altfel spus, echivalarea funcției în cadrul autorității respective să atragă echivalarea salariului. ... 78. Procedând astfel, instanțele de judecată au omis tocmai
DECIZIA nr. 1 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280541]
-
natură patrimonială și a activităților cu caracter economic constituie o premisă importantă a însăși existenței lor. Prin urmare, având în vedere pericolul considerabil al faptelor de delapidare prin raportare la importanța valorilor sociale ocrotite prin norma de incriminare, Curtea a conchis că utilizarea de către legiuitor a forței de constrângere a statului, prin mijloace de drept penal, în cazul săvârșirii faptelor de delapidare în condițiile art. 308 alin. (1) raportat la art. 295 alin. (1) din Codul penal, este proporțională cu
DECIZIA nr. 587 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279995]
-
populație tânără, vârsta medie fiind de 26 de ani, în 2015 aceasta crescuse la peste 42 de ani; raportul menționat preconizează că în 2030 vârsta medie va ajunge la 47 de ani, iar în 2050 la 48 de ani. Raportul conchide că România aparține grupului de 48 de state în care populația va scădea până în 2050, în loc să crească. Mai mult, România se află între țările care vor cunoaște o scădere demografică accelerată, de peste 15%. Nu doar rata
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 19 din 8 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278759]
-
procedura admiterii în principiu cu privire la o astfel de hotărâre nu ar putea avea un regim juridic diferit din punctul de vedere al caracterului definitiv, al posibilității exercitării căii de atac ordinare a apelului. Pentru considerentele arătate, s-a conchis că hotărârile judecătorești pronunțate în etapa admiterii în principiu a contestației în anulare, etapă reglementată distinct în dispozițiile art. 431 din Codul de procedură penală, sunt definitive. ... 26. Referitor la dispozițiile art. 21 alin. (1) - (3) din Constituție, Curtea a
DECIZIA nr. 621 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280032]
-
constate îndeplinirea amândurora. Altfel spus, depășirea prin procentul persoanelor infectate a pragului stabilit de Institutul Național de Sănătate Publică nu este suficientă pentru instituirea carantinei zonale, ci este totodată necesar să fie efectuată o evaluare în urma căreia să se conchidă că riscul răspândirii comunitare nu poate fi controlat prin alte metode. Referitor la prima dintre condițiile menționate, arătăm că aceasta trebuie să fie îndeplinită la data instituirii carantinei zonale, întrucât legiuitorul însuși a prevăzut-o în legătură cu instituirea măsurii
SENTINȚA CIVILĂ nr. 694 din 4 august 2020 () [Corola-llms4eu/Law/279933]
-
particulară a principiului proporționalități instituit de art. 2 din Legea nr. 136/2020, pe care l-am reținut deja ca o condiție generală a măsurilor reglementate de acest act normativ. Carantina zonală va fi astfel legală atunci când autoritatea publică competentă conchide în baza evaluării efectuate că riscul răspândirii comunitare nu poate fi controlat prin alte metode, ceea ce îi conferă un caracter excepțional, nereprezentând primul instrument pus la dispoziția autorităților publice competente, ci cel din urmă instrument de folosit, incident atunci
SENTINȚA CIVILĂ nr. 694 din 4 august 2020 () [Corola-llms4eu/Law/279933]
-
împrejurări să epuizeze însă motivele ce pot fi avute în vedere în acest sens. Deși concluziile evaluării constituie un aspect de oportunitate în legătură cu măsura carantinei zonale, totuși prezentarea de către autoritatea publică a unei evaluări fundamentate care să conchidă în sensul că riscul răspândirii comunitare nu poate fi controlat prin alte metode, în raport cu contextul în care este adoptată măsura, se circumscrie analizei de legalitate prin prisma art. 12 alin. (3) din Legea nr. 136/2020. Așadar, nu va
SENTINȚA CIVILĂ nr. 694 din 4 august 2020 () [Corola-llms4eu/Law/279933]
-
nerespectării angajamentului asumat de acesta este reglementată prin lege, iar prin ordinul contestat s-a stabilit, legal și constituțional, doar un mod de calcul/de evaluare al/a sumelor necesar a fi recuperate, prin raportare la anumiți parametri. Așa fiind, Înalta Curte conchide că prevederile ordinului contestat sunt legale, iar concluzia primei instanțe că se impune anularea lor pentru nelegalitate este urmarea interpretării și aplicării greșite a normelor de drept material. Privind recursul reclamantului, Înalta Curte reține că prin acesta se critică respingerea
DECIZIA nr. 2.425 din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284821]
-
din 12 noiembrie 2008, se arată că dreptul la muncă este un drept complex care include și dreptul la salariu. De asemenea, autorul excepției face referire la Cauza Mureșanu împotriva României, afirmând că judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului „au conchis că drepturile salariale reprezintă un drept de posesie, fiecare cetățean având dreptul la un liniștit beneficiu al posesiilor sale. Judecătorii europeni au apreciat astfel, că drepturile salariale reprezintă «o posesie», un titlu de proprietate“. ... 8. În ceea ce privește critica
DECIZIA nr. 205 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287642]
-
art. 138 alin. (5) din Constituție, Curtea a observat că, prin Legea-cadru nr. 153/2017, s-a reglementat un sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului. Având în vedere acest aspect, a conchis Curtea, este evident că sursa de finanțare în cazul salarizării specialiștilor IT este tot bugetul general consolidat al statului (a se vedea paragraful 21 al Deciziei nr. 554 din 24 octombrie 2023). ... 21. În sfârșit, în ceea ce privește caracterul
DECIZIA nr. 214 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287661]
-
executarea silită a obligației; 2. să obțină, dacă obligația este contractuală, rezoluțiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligații corelative; 3. să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului său. Se conchide că dispozițiile art. 12 alin. (2) din legea ce face obiectul prezentei sesizări restrâng, în mod nejustificat și fără un scop legitim, dreptul de proprietate privată. ... 25. Se arată, totodată, că legea criticată încalcă dispozițiile art. 135 alin. (1) din
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
nu sunt aplicabile în prezenta cauză. ... 106. Prin urmare, având în vedere că dispozițiile legale criticate nu contravin drepturilor fundamentale invocate de autorii sesizării, prevederile art. 53 din Constituție nu sunt incidente în prezenta cauză. ... 107. Pentru aceste motive, Curtea conchide că dispozițiile legale care fac obiectul prezentei obiecții de neconstituționalitate sunt în acord cu prevederile constituționale și convenționale invocate de autorii sesizării și că legea criticată își atinge scopul avut în vedere cu prilejul adoptării sale, acela de protecție a
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, Curtea Constituțională a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil. “ În aceste condiții, a conchis Curtea, nu se încalcă dispozițiile art. 44 din Constituție privind dreptul de proprietate privată. ... 98. Referitor la încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituție, Curtea Constituțională a reamintit că legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile
DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286761]
-
și în principal de instanța națională să stabilească dacă reguli de drept internațional având efect direct în sistemul de drept național pot oferi o bază legală suficient de clară și de previzibilă în sensul art. 7 din Convenție pentru a conchide dacă infracțiunea în cauză nu este supusă termenului de prescripție“. ... 52. Instanța de trimitere a reținut concluziile Curții potrivit cărora dispozițiile dreptului internațional care au efect direct în dreptul intern trebuie supuse testului interpretării arbitrare sau manifest derezonabile. Ele pot
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
întrucât, potrivit art. 5 din Legea nr. 255/2010, despăgubirea se stabilește prin hotărâre a Guvernului, fiind estimată de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici. ... 10. Se conchide că persoanele îndreptățite la despăgubiri primesc un tratament juridic diferențiat și discriminatoriu în ceea ce privește calculul acestor despăgubiri, dreptul de proprietate nefiind ocrotit și protejat în mod egal, deși titularii se află în situații identice, similare sau asemănătoare, respectiv
DECIZIA nr. 132 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288135]
-
art. 138 alin. (5) din Constituție, Curtea a observat că prin Legea-cadru nr. 153/2017 s-a reglementat un sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului. Având în vedere acest aspect, a conchis Curtea, este evident că sursa de finanțare în cazul salarizării specialiștilor IT este tot bugetul general consolidat al statului (a se vedea paragraful 21 al Deciziei nr. 554 din 24 octombrie 2023). ... 25. În sfârșit, în ceea ce privește caracterul
DECIZIA nr. 290 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287767]
-
2019, a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, care, în esență, aveau același conținut cu dispozițiile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 81. Curtea a conchis că dispozițiile art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 generează incertitudine și neclaritate în privința aplicării dispozițiilor alin. (1) și (2) ale aceluiași articol de lege, categoriile de personal cuprinse în ipoteza normei neputând anticipa
DECIZIA nr. 481 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278178]
-
de referință în cadrul controlului de constituționalitate, ci doar a subliniat că situația din acea cauză nu se subsumează acestui text legal, fără să realizeze o analiză de fond a acestuia. În consecință, având în vedere diferențele relevate, Curtea a conchis că art. 30 din Legea nr. 24/2000 nu are valoare constituțională și nu poate constitui normă de referință în cadrul controlului de constituționalitate. ... 71. În ceea ce privește pretinsa lipsă de motivare a soluțiilor normative adoptate prin Legea nr. 52/2020
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
trebuia să fie de 50%-100%, ci doar să se asigure că este o fluctuație rațională luată în calcul și care previne arbitrarul. Or, cele de mai sus indică o abatere de la riscul inerent contractului de credit. Prin urmare, a conchis Curtea, art. 4 alin. (1^1) lit. b), alin. (1^2) și (1^3) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin. (5), art. 44 și art. 147 alin. (4) din Constituție. ... 84. Cu privire la criticile de neconstituționalitate aduse art. 4
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]