3,305 matches
-
Art. 23 - Cei care, pentru a nu fi trimiși în tabere sau coloane de muncă, se folosesc de acte cuprinzând mențiuni care nu corespund adevărului, cu privire la munci care au fost săvârșite în realitate sau care n-au fost prestate în condițiunile legii de față, se vor pedepsi cu închisoare corecțională de la 6 luni la 2 ani. Art. 24 - Nesupunerea repetată și fățișă la rânduielile de disciplină ale taberei sau coloanei de muncă, precum și părăsirea serviciului fără ordin sau învoire, vor constitui
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
registrul special control pentru evrei la Nr..., clasa...”. CAPITOLUL III Obligațiunile evreilor Art. 14. - În schimbul serviciului premilitar și militar, evreii sunt obligați să plătească taxele militare stabilite prin Lege și să presteze munci de interes obștesc, potrivit nevoilor Statului, în condițiunile fixate prin Decretul-Lege relativ la Statutul Militar al Evreilor și prin regulamentul de față, cu excepțiile prevăzute de articolul 2, alineatul 2 din Decretul-Lege asupra taxelor militare, datorate de evrei, din 21 Ianuarie 1941. Aceste obligațiuni iau naștere odată cu împlinirea vârstei
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
va ține seamă de starea fizică și aptitudinile evreilor, în raport cu felul muncii la care urmează a fi supuși. Art. 16. - Sunt obligați a plăti taxele militare și evreii care au recrutat până la data publicării regulamentului de față, dar care, din cauza condițiunii fizice, se găsesc în prezent amânați medical, dispensați medical, improprii sau reformați, precum și acei excluși dela serviciul militar, conform articolului 3 din Legea asupra Recrutării Armatei. Evreii clasați improprii sau reformați nu se pot chema însă la munci de interes
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
după primirea listelor respective. Începând cu luna Septemvrie să se dea [aconturi] de 25 - 35 lei/zi la 2 săp tămâni, iar la sfârșitul lunei să se facă plata [restantă] ce se cuvine prin foi de [remu nerație] în aceleași condițiuni ca și pentru luna August. B. Alimentare 1. Organizarea alimentării să se facă chiar de evrei, prin oameni însărcinați special în acest scop de Secție cu aprobarea Inspecției. 2. Pentru procurarea și transportul alimentelor, rugăm a aproba ca organele noastre
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a sosit un nou lot de lucrători să se deplaseze la locul șantierului, și să viziteze toți lucrătorii și să avizeze asupra celor inapți imediat la domiciliu. 7. Plata pe timp de scutire pentru boală de scurtă durată stabilită în condițiunile de mai sus, să se facă integral, adică 45 lei/zi. Aceasta însă pentru maximum 5 zile de om pe lună aplicându-se maximum 10% din efectiv. Pentru cazuri de îmbolnăvirea unui număr mai mare din efectiv sau pe un
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
un maxim de 10 zile de fiecare lucrător. Începând cu [...] considerând că boala este de lungă durată, administrația CFR să nu mai aibă nici o obligație față de lucrători și cu avizul medicului CFR să fie înapoiat la domiciliu pentru tratament în condițiunile pct. 4 de mai sus. 8. Când se va constata că [reaua] stare sanitară se datorește lipsei de interes pusă în executarea [profesiunei] de către medicul evreu respectiv, acesta să fie imediat înlocuit și utilizat ca lucrător obișnuit, aplicându-i-se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
soluționarea definitivă a chestiunei evreilor din România. Prin urmare este nevoie de a se găsi mijloc de convingere sau constrângere spre a se înlătura și aceste dificultăți. Credem că fermitatea și preciziunea directivelor de sus în jos, simplificarea formelor și condițiunilor în ce privește munca, detașamentele de lucru, lagărele și ghetto-urile de evrei ar ajuta Comandamentelor militare și autorităților respective să înlăture definitiv orce încercare de eludare a bunelor intenții în ce privește înlăturarea evreilor din ramurile de activitate românești. Credem totuși că, această chestiune
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
interes obștesc în timp de pace, excepțiuni, ce nu se aplică în timp de mobilizare, sau războiu. Marele Cartier General, cu ordinele Nr. 45987/1941 și 42639/1941, a stabilit un regim special pentru medici și avocați. Totuși în aceste condițiuni și aceste două categorii de evrei, prestează munca de interes obștesc și anume: medicii la detașamente și lagăre de prizonieri, avocații la instituții și autorități cu însărcinări secundare. Pentru ceilalți intelectuali (foști milit. și studenți) prevăzuți de Art. 29 și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pe care am face-o. Secția II-a propune deci, să se renunțe în mod categoric, pe timpul situației inter naționale actuale și mai ales pe timpul războiului, la ideea întocmirii unui statut al evreilor din România. Din punctul de vedere al condițiunilor lucrării, Secția II-a apreciază că anumite afirmațiuni sunt destinate să constituie argumente împotriva unei soluționări radicale a problemei evreilor din România. Astfel, la pagina 11 se repetă leit-motivul propagandei evreești potrivit căreia încercările noastre de soluționare a problemei evreești
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ROMÂNIA DUPĂ LEGISLAȚIA ACTUALĂ 1/. Legislația dinainte de 6 Septemvrie 1940. Din punct de vedere juridic este de reținut de la început că, în sistemul legal românesc, încă înaintea războiului de la 1916, evreii puteau deveni cetățeni români prin legi individuale, în anumite condițiuni. Jocul partidelor politice a înlesnit asemenea încetățeniri. În urma tratativelor de pace și conform clauzelor și principiilor lor, s’a făcut încetățeniri evreilor în masă prin Decretul-Lege No. 3902 din 30 Decemvrie 1918 și Decretul-Lege No. 2085 din 28 Mai 1919
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a extins considerabil dreptul de a obține cetățenia română. Astfel, de unde Decretele-Legi din 1918 și 1919, nu acordau acest drept decât așa numiților evrei pământeni, adică celor născuți și crescuți în țară art. 7 din tratatul minorităților nu prevede altă condițiune pentru acordarea cetățeniei decât faptul de a domicilia în țară în momentul aplicărei tratatului. În acest mod au putut deveni cetățeni români, în afară de evreii așezați de mai multă vreme în teritoriile alipite, toți evrei pe cari diferite evenimente brutale, îi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1918 încoace, și în special, asupra constatărilor de cetățenie ce s’au făcut în teritoriile alipite, de către autoritățile administrative, ceea ce reiese clar de altfel și din expunerea de motive. Decretul-Lege și mai ales regulamentul fixează, diverse categorii de evrei, în ce privește condițiunile de îndeplinit pentru a fi confirmați cetățeni. Astfel art. 88 din Regulamentul din 9 Martie 1938 prevede: Evreii care au făcut declarațiuni că voiesc să dobândească dreptul cetățenesc și că ar fi trecut în registrele jurnale ținute de Tribunale sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
88 din Regulamentul din 9 Martie 1938 prevede: Evreii care au făcut declarațiuni că voiesc să dobândească dreptul cetățenesc și că ar fi trecut în registrele jurnale ținute de Tribunale sau Judecătorii, au dobândit națio nalitatea română, dacă au întrunit condițiunile mai jos arătate: Categoria I-a. - să fie locuitori ai vechiului Regat; - să fie născut în țară; - să nu fi fost supus al unui stat străin. Categoria II-a. - să fie locuitori ai vechiului Regat; - să fie născut întâmplător în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
organizarea Dobrogei noi. Din acest Decret mai rezultă că încetățenirea era legată de faptul de a fi locuit în vechiul Regat (el sau părinții), de a fi născut în vechiul regat, să fi satisfăcut legea recrutării, sau vreo campanie. Aceste condițiuni erau largi, în spiritul tratatelor de pace și a Constituției. Ele indică însă două criterii pe care le găsim și în statutul de mai târziu, criterii care conferă anumite drepturi deosebite: a. - de a fi locuit pe timp îndelungat în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a creat o stare de nesiguranță cu efectul unui marasm în viața economică, s’a eliminat brusc elementul evreesc, înainte ca în locul lui să se fi introdus elementul românesc, pregătit și capabil să continue această activitate, cel puțin în aceleași condițiuni. Dacă Guvernul apreciază că interesul superior național reclamă ca activitatea elementului evreesc să fie menținută - în anumite limite - aceasta trebuiește de asemenea precizat și definitiv arătat prin Statut, pentru ca să se poată restaura sentimentul de siguranță, absolut necesar normalei desfășurări a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Pentru viitor, evreii nu pot dobândi cu nici un titlu drepturi de proprietate, superficie, uzufruct, uz sau habitațiune asupra imobilelor urbane, afară numai dacă prin Lege specială s’ar stabili anumite cartiere sau perimetre destinate exclusiv populațiunii evreești și numai în condițiunile acelei Legi (art. 19). Sistemul Legilor de expropriere a fost completat în ce privește procedura pentru despăgubire, prin Decretul-Lege pentru instituirea în fiecare județ de comisiuni pentru evaluarea proprietăților evreești - din 21 Iulie 1941 (Monitorul Oficial No. 170). Acestea sunt dispozițiunile existente
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
punct de vedere al obligațiunilor militare este determinată de următoarele măsuri legislative: A. Înainte de 6 Septembrie 1940. 1/. Legea asupra Recrutării Armatei din 1930 - ca și Legile anterioare asupra Recrutării Armatei - obliga pe evrei la executarea serviciului militar în aceleași condițiuni(drepturi și obligațiuni) ca și pe ceilalți cetățeni ai țării, pe baza principiului obligativității generale și personale a serviciului militar, adoptat încă de la reorganizarea modernă a Armatei noastre. Rezultă deci că, sub imperiul acestei Legi, nu se făcea nici o distincție
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
tratează și obligațiunile evreilor din punct de vedere militar, ele rezultând tot din clasificarea lor în cele trei categorii: - Categoria 1-a - evreii veniți în România după 30 Dec. 1918. - Categoria 2-a, cei care au obținut naturalizarea în anumite condițiuni. - Categoria 3-a, evreii care nu fac parte din categoriile 1 și 2. Obligațiunile militare ale evreilor din categoria 1 și 3 se transformă în taxe militare, sau muncă de interes obștesc. Celor din categoria 2-a, li se impune
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
munca de interes obștesc pe timpul concentrărilor prelungite, mobilizării sau războiului, această scutire de taxe militare fiind valabilă numai pentru timpul cât vor fi reținuți în scopurile de mai sus. În timp de pace, evreii sunt supuși la taxele militare în condițiunile următoare: - Dela vârsta 18-41 ani la 2 taxe, una globală și alta proporțională calculată în raport cu impozitele directe pentru veniturile de orice fel dobândite anual - fie de evreu, fie de părinții acestuia; - Dela 41-50 ani sunt supuși unei taxe militare unice
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
an Învoiri și permisii se vor da în condițiile în care se dau și trupei aflate în aceeași situație. Evreii până la 24 ani nu sunt exceptați, pentru nici un motiv, de la munca de interes obștesc; ceilalți vor putea fi exceptați în condițiunile arătate la capitolul III. b. - În timp de războiu, durata muncii de interes obștesc, pentru toate categoriile de evrei, este nelimitată, menținându-se însă excepțiunile acordate în interesul bunei funcționări a economiei țării. Marele Stat Major poate suspenda munca de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1942, evreii nu se vor mai rechiziționa pentru lucru la întreprinderile unde activează în mod obișnuit, urmând ca cei necesari acestor întreprin deri să fie scutiți de munca de interes obștesc, în schimbul taxei de scutire arătată mai sus. În aceste condițiuni, au dreptul a fi scutiți, pe bază de acte doveditoare: a. - Cei prevăzuți la articolul 29 din Regulament și anume: - Evreii foști ofițeri, subofițeri, maiștri, submaiștri și gagiști activi; - Evreii foști ofițeri, subofițeri, maiștri, submaiștri și gagiști de rezervă; b
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
54232 5 NOEM. 1941 COMANDAM. DETAȘAM. CĂI FERATE La Nr. 3055/1941 Sancțiunile ce se vor aplica evreilor din Detașamentele de Lucru, pentru neregulile ce se vor săvârși, sunt aceleași cari se aplică trupei. Se va aplica și bătaia în condițiunile legale, dreptul de a ordona această bătaie la evreii dela C.F., va fi exclusiv al Comand. Detașam. C.F. D. O. ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, Georgescu ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 141, dosar 2371, fila 689. Document nr.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evrei în sensul acestei legi. Acest Decret Lege clasifică evreii în 3 categorii, din punct de vedere politic, juridic și economic: Categoria 1-a, evreii veniți în România înainte de 1918. Categoria 2-a, cei care au obținut naturalizarea în anumite condițiuni. Categoria 3-a, evreii care nu fac parte din categoriile 1 și 2. 2). Decretul Lege Nr. 3984 din 5 Decemvrie 1940, hotărăște: - Excluderea evreilor de la serviciul militar; - Obligativitatea cumulativă la plata taxelor militare și prestarea muncii de interes obștesc
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
citați ca martori și aduși în orașele lor cu mandate în procese fictive; - Aflând că anumiți meseriași sunt solicitați, pentru ateliere militare (croitori, cizmariă, cojocari, etc.) s’au dat drept meseriași ca să scape de lucru; - Au căutat să-și îmbunătățească condițiunile de trai, au cumpărat tot ce au găsit, scumpind piața locală, au adus lucruri și din altă parte în cantități mari, pe care apoi le-au vândut populației locale cu câștig bun; - Evreii bogați au plătit români, în locul lor, și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
interes obștesc a evreilor se dă în confor mitate cu următoarele norme: - Pentru cei prevăzuți la aliniatele a, b, d, e, f și g. de sub punctul 2 de mai sus, scutirile se aprobă de Cercurile de Recrutare respective, în următoarele condițiuni: - Să facă dovada cu acte legalizate că aparțin uneia din categoriile arătate mai sus, actele doveditoare prezentate se vor păstra la arhiva Cercului de Recrutare: - Să depună la Cercul de Recrutare, odată cu aceste acte și recipisa de plata taxei pentru
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]