3,315 matches
-
de la data primirii lor. Dacă în termen de doi ani de la cesiunea unui teren așezământul industrial pentru care cesiunea s-a făcut nu va fi înființat, terenul va redeveni de drept proprietatea cedantului. Art. 4. Orice așezământ industrial înființat în condițiunile arătate la Art. 1 și 2 de mai sus se bucură de următoarele scutiri în timp de 15 ani: a) De orice impozit direct către Stat, județ sau comună; b) Toate mașinile precum și toate părțile de mașini și toate accesoriile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
nu vor avea similare în țară, vor primi oarecare transformare industrială în țară și apoi se vor reesporta, vor dobândi în momentul reesportării restituirea taxelor vamale de import. Art. 5. Pentru furniturile Statului, județelor și comunelor se vor prefera, în condițiuni egale, produsele fabricate în țară. Art. 6. Stabilimentele industriale cari, la promulgarea legii de față, s-ar afla în condițiunile prevăzute la Art. 1 și 2 se vor bucura de beneficiele acestei legi. Art. 7. Printr-o lege specială se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
în momentul reesportării restituirea taxelor vamale de import. Art. 5. Pentru furniturile Statului, județelor și comunelor se vor prefera, în condițiuni egale, produsele fabricate în țară. Art. 6. Stabilimentele industriale cari, la promulgarea legii de față, s-ar afla în condițiunile prevăzute la Art. 1 și 2 se vor bucura de beneficiele acestei legi. Art. 7. Printr-o lege specială se va acorda o subvențiune așezământului industrial care va voi să înființeze o școală practică pentru formarea lucrătorilor în diferite fabricațiuni
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
englez cum că, între condițiile de pace ale Rusiei este și „Independența României cu indemnitate teritorială suficientă“. „...Subsemnatul interpelez pe domnii miniștri: 1) A face cunoscut Senatului dacă a participat întru ceva și țara noastră ca beligerantă la formularea acestor condițiuni [preliminare de pace]; 2) Dacă aceea condițiune este de natură a îngriji pe români și dacă guvernul ne poate asigura că integritatea teritoriului patriei noastre, așa cum există astăzi, are să fie respectată și menținută.“ La Cameră, profesorul Vasile Alexandrescu-Urechia face o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ale Rusiei este și „Independența României cu indemnitate teritorială suficientă“. „...Subsemnatul interpelez pe domnii miniștri: 1) A face cunoscut Senatului dacă a participat întru ceva și țara noastră ca beligerantă la formularea acestor condițiuni [preliminare de pace]; 2) Dacă aceea condițiune este de natură a îngriji pe români și dacă guvernul ne poate asigura că integritatea teritoriului patriei noastre, așa cum există astăzi, are să fie respectată și menținută.“ La Cameră, profesorul Vasile Alexandrescu-Urechia face o interpelare la fel. Bineînțeles aceste interpelări ereau
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
România și fără să-i dea voie a avea un reprezentant. Când colonelul Arion s-a dus la locul întâlnirii, rușii nu au voit să-l primească printre beligeranți. Dimitrie Ghica interpelează în Senat: „1) Dacă s au comunicat guvernului condițiunile de pace în ceea ce privește [pe] România; 2) Care sunt principiile cari au să conducă pe guvern față cu viitorul Congres; 3) Ce dispozițiuni s-au luat spre a apăra, pe cale diplomatică, interesele țării.“ Ghica și conservatorii susțineau că guvernul radical al
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
populațiunii; Considerând că un Stat, pentru a fi bine constituit, trebuie să aibă cetățeni din o singură rasă, sau cu dispozițiuni de a se contopi pentru a forma un element omogen; Considerând că evreii stabiliți în România se află în condițiuni morale care-i împiedică de-a se asimila și [a se] contopi cu națiunea română: Considerând că evreii din România, prin numărul lor zdrobitor, prin emigrațiunea lor necontenită, prin tendința lor de a forma în România stat în stat, prin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
decât poftele altuia; Considerând că a admite aceste pretențiuni ale Alianței israelite universale și aceea ca legile să ni se impună din afară este tot una cu a abdica ca Stat și ca națiune, că concesiunile făcute astăzi, în aceste condițiuni umilitoare, ar fi sancționarea unor altor pretențiuni latente care mâine vor deveni la rândul lor exigibile; căci, deschizând ușa intervențiunei străine, cine ne poate spune unde se vor opri mai târziu pretențiunile nedrepte din afară? Etc. etc. Declară că nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
că independența României nu va fi recunoscută până ce nu vor fi date drepturi evreilor. Revoltătoarea silnicie a marilor puteri față de un popor mic și brav care-și câștigase dreptul la viață prin eroismul fiilor săi impunea parlamentarilor rezistența ce făceau condițiunii impuse. România nu venise la Congresul din Berlin ca să cerșească independența. Independența o cucerise ea însăși dinaintea Griviței, la Plevna, la Smârdan, la Vidin, pentru această independență ea plătise cu viața a 10 000 ostași și cu Basarabia răpită. Iar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
însăși dinaintea Griviței, la Plevna, la Smârdan, la Vidin, pentru această independență ea plătise cu viața a 10 000 ostași și cu Basarabia răpită. Iar marile puteri, pentru rușinea Europei și a veacului, mai impuneau României și drepturi pentru evrei, condițiune cu care numai independența ei erea recunoscută. Articolul 7 a fost revizuit, dar a rămas și ura împotriva evreilor. Altă mare chestiune la ordinea zilei: răscumpărarea căilor ferate. În presă și în cercurile opoziției se ridică critici violente. Deși toată lumea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
demisiunea. Dorința lui Ion Brătianu erea să compuie un cabinet cu elemente din dreapta tânără, de aceea a făcut propuneri lui Gheorghe Cantacuzino, Carp, Maiorescu și chiar lui Alexandru Lahovary, dar toate propunerile au fost respinse ori au fost primite cu condițiuni de neprimit. în timpul acesta, intimii primului ministru deschid în toată țara o listă de subscripțiune spre a oferi lui Ion Brătianu un milion. Această inițiativă provoacă o nouă campanie violentă a opoziției având drept temei: milionul lui Brătianu. Dezgustat, dar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
se vor face pe două liste, una întocmită de ministrul luând de normă vechimea, cealaltă alcătuită de membrii baroului. înaintarea pe loc pentru judecătorul de instrucție. Sporirea salariilor. Bineînțeles, nimeni n-a dat importanță acestei hotărâri, realizată în astfel de condițiuni. Cercurile societății de sus au de ce face spume la gură și tot poporul râde. Tribunalul corecțional osândește în lipsă pe d. baron de Reineck, fiindcă a bătut și a rănit pe doamna baroană, la 3 luni închisoare. Făcând opoziție, d-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
C.A. Rosetti și fracțiunea conservatoare a lui Ion Brătianu. Dumitru Brătianu, căzut la Cameră, este ales la Colegiul 2 de Senat din Argeș pe lista guvernamentală. Dumitru Brătianu adresează o scrisoare alegătorilor săi, spunându-le că, ales în aceste condițiuni, nu poate primi mandatul. Și Dumitru Brătianu nu va face parte din Camerele de revizuire. Iar din ceasul acesta fratele mai mare al primului ministru va deveni, din zi în zi, tot mai ireductibil opozant. Două amănunte ale acestor alegeri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mătura odăile și făcea paturile. Când am ieșit, eream buimăciți! Efectele deprimante ale detențiunii au fost de mult constatate. Întemnițarea celulară dezorganizează sistemul nervos, topește energiile, sleiește puterea de rezistență a voinței. Chiar o întemnițare de scurtă vreme și în condițiuni de cvasilibertate lasă urme. Numai după cinci zile de ședere la Văcărești, când am ieșit pe Calea Victoriei eream parcă străini între străini. în urma scandalului din Piața Teatrului, am fost destituit de la primărie. Primarul, Nicolae Fleva, cunoscutul tribun al poporului - titlu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
compromite situația. Având însă protecțiuni puternice, izbutește să fie numit profesor la gimnaziul din Târgoviște. Mai târziu este înlocuit și acolo. (Id., ibid., foiletonul XLIV, AD., nr. 11 862, 19 noiembrie 1922, p. 2.) ** Acest atentat, făcut în astfel de condițiuni copilărești, n-a fost luat în serios de către opinia publică. Opoziția pretinde că toată afacerea a fost o înscenare a poliției. (Id., ibid.) Pagina 111 * O descriere mai amănunțită, dar mai puțin exactă, a directoratului lui Ion Ghica la Teatrul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
zeloasă, pe de o parte, de a așeza principiul monarhic pe baze nestrămutate și voind, pe altă parte, a înconjura acest principiu de toate libertățile compatibile cu ordinea, deplin convinsă că regimul constituțional a devenit pentru România nu numai o condițiune de existență și de prosperitate, dară, totdeodată și garanția cea mai solidă a consolidării tronului Măriei-Tale, s-a grăbit de a vota pactul menit de a ajuta pe deplin acest scop. Constituțiunea ce am onoare a prezenta Măriei-Tale în numele Adunării
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Despre drepturile românilor Art. 5. Românii se bucură de libertatea conștiinței, de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor. Art. 6. Constituțiunea de față și celealte legi relative la drepturile politice, determin cari sunt, osebit de calitatea de român, condițiunile necesarii pentru exercitarea acestor drepturi. Art. 7. Însușirea de român se dobândește, se conservă și se pierde potrivit regulilor sta tornicite prin legile civile. Numai streinii de rituri creștine pot dobândi împământenirea. Art. 8. Împământenirea se dă de puterea legislativă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
10. Nu există în Stat nici o deosebire de clasă. Toți românii sunt egali înaintea legii și datori a contribui fără osebire la dările și sarcinile publice. Ei singuri sunt admisibili în funcțiunile publice, civile și militare. Legi speciale vor determina condițiunile de admisibilitate și de înaintare în funcțiunile Statului. Streinii nu pot fi admiși în funcțiuni publice decât în cazuri excepționale și anume statornicite de legi. Art. 11. Toți streinii aflători pe pământul României se bucură de protecțiunea dată de legi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
districtului aleg pe deputat. Art. 64 [63]. Censul nu se poate dovedi decât prin rolul de contribuțiune, chi tanțele sau avertismentele din partea împlinitorilor de dări pe anul încetat și pe anul corent. Art. 65 [64]. Legea electorală hotărăște toate celelalte condițiuni cerute de la alegători precum și mersul operațiunilor electorale. Art. 66 [65]. Spre a fi eligibil trebuie a) A fi român de naștere sau a fi primit marea împământenire; b) A se bucura de drepturile civile și politice; c) A avea vârstă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mai greu impuși ar fi mai mulți cu același venit și dacă prin numărul lor ei ar covârși pe cel cerut pentru complectarea colegiului, elimina rea prisosului se va face prin tragere la sorți. Art. 72. Legea electorală determină celealte condițiuni cerute de la alegători precum și mersul operațiunilor electorale. Art. 73. Universitățile din Iași și București trămite fiecare câte un membru la Senat, ales de profesorii universității respective. Art. 74. Spre a putea fi ales la Senat, este nevoie: 1) A fi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
scurt timp legi speciale privitoare la obiectele următoare: 1 Asupra descentralizării administrative; 2 Asupra responsabilității miniștrilor și celoralți agenți ai puterii executive; 3. Asupra măsurelor celor mai nemerite pentru a stăvili abuzul cumulului; 4 Asupra modificării legii pensiunilor; 5 Asupra condițiunilor de admisibilitate și de înaintare în funcțiunile adminis trațiunii publice; 6 Asupra dezvoltării căilor de comunicațiune; 7 Asupra exploatării minelor și pădurilor; 8 Asupra fluviilor și râurilor navigabile sau flotabile; 9 Asupra organizațiunii armatei, drepturilor de înaintare, de retragere și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
principele de Bismarck zice că a voit să subordoneze votul său acelui al puterilor interesate într-un mod special, și consimte asemenea, în numele Germaniei, la admiterea reprezentanților României. Comitele Andrássy exprimă dorința ca delegații români să fie ascultați în aceleași condițiuni ca miniștrii Greciei. Președintele anunță, în consecință, că se invită reprezentanții români a lua parte la ședința viitoare de luni. Congresul începe discuțiunea articolelor Tratatului de la San-Stefano relativ la România. Președintele citește aliniatul I al Art. V astfel conceptat: „Sublima Poartă recunoaște
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
România. Președintele citește aliniatul I al Art. V astfel conceptat: „Sublima Poartă recunoaște independența României care va face să valoreze drepturile sale la o indemnitate ce se va dezbate de către ambele părți.“ Președintele întreabă dacă Congresul este dispus a menține fără condițiune principiul ce figurează în acel aliniat, sau de a subordona acest principiu cazului când România ar voi să primească întinderi teritoriale ce dânsa se pare de acum că refuză. Alteța-Sa nu are o părere personală asupra acestui punct, dar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Dunăre, și Excelența-Sa nu găsește nici o garanție în privința acestei libertăți în Tratatul de la San Stefano. Prin Art. 4 al Tratatului de la 1856, puterile aliate s-au angagiat a restitui Imperiului Rusiei toate pământurile ocupate de trupele sale, dar sub condițiunea arătată la Art. 20, că o rectificare a fruntariei ruse va avea loc în Basarabia pentru a da o siguranță mai mare pentru libera navigațiune pe Dunăre. Era dar un angagiament luat către Europa. Azi însă guvernul rus își propune
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
rectificare a fruntariei ruse va avea loc în Basarabia pentru a da o siguranță mai mare pentru libera navigațiune pe Dunăre. Era dar un angagiament luat către Europa. Azi însă guvernul rus își propune reținerea părmânturilor restituate fără să îndeplinească condițiunile sub care au fost restituate. Primul plenipotențiar al Engliterei cere pentru o situațiune așa de gravă toată solicitudinea înaltei Adunări. Lordul Beaconsfield deplânge ingerența aceasta în Tratatul de la Paris și protestează contra ei, fără să se preocupe dacă schimbul este
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]