3,116 matches
-
primul rând față de animalele vânate, și poate fi considerată genul de situație care generează o discuție etică legată de ceea ce poate fi considerat bine sau rău. Pornind de la acest caz al oamenilor care vânează și al animalelor de pradă putem configura atitudini diferite, mai mult chiar, așa cum am precizat mai sus, putem avea o dispută teoretică între apărătorii drepturilor animalelor și eticienii mediului. Deosebim între mai multe tipuri de vânătoare 285: • vânătoare terapeutică, cu rolul de a asigura fie bunăstarea unei
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unor norme diferite se pot distanța teoretic una de alta. 3.2. Etica globală și mediul înconjurător Modul de a pune probleme și de a formula întrebări specific eticii globale este asemănător cu acela în care însăși etica mediului își configurează domeniul. Analizez în continuare chiar această relație dintre etica globală și problematica mediului înconjurător. Ideea de finitudine a apărut metaforic în literatura politică și economică într-o formă accesibilă imaginarului individual și colectiv, aceea a planetei ca o navă cosmică
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
transparentă, un mediu de trecere și de luminare. Mediu imaginal care se constituie ca trup de lumină al semnificabilului originar: inimaginabil, din perspectiva percepției sensibile sau a unei intenții explicite, care - în poem - ia trupul poetal al unei imagini, se configurează în forma inevidentă, dar iradiantă a transparenței care dă de văzut, adâncește vizibilul deschizându-i o perspectivă nebănuită. Perspectivă inversă, pentru că imaginea nu se proiectează pe ecranul lumii (sau al lumii unui text) ci, dimpotrivă, pe golul lumii ecranate, pusă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care - pentru poet ca și pentru cititor, doar că pentru acesta din urmă în alt mod -, în suspensia ființei unui poem, începe să se închege ceva cu sens. Din lumea poemului pornim, fără a zăbovi însă în locul pe care îl configurează rețeaua sa de semnificații, la nivelul imaginilor integrate în vasta pânză a spațiului imaginar. Acest ceva ascuns nu se află în structura poemului vizibil ci în non-manifestarea unui semnificabil inaparent a cărui lumină face cu putință procesul creației, aducând rostirea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vedere Imaginea transparentă e deschisul inaparentului sau, altfel spus, vălul străveziu în care inaparentul se dezvăluie și prin care răzbate posibilul unui semnificabil întrupat poetal. Din perspectiva ascunsă a posibilului totul e mai întâi închidere, acoperire a sensurilor, așa cum se configurează această scenă originară în poemul Pe ape (vol. În marea trecere). Ascunsul însă nu e unul negrăitor, închis sub sticla mată a morții 29. El adăpostește grăuntele vieții, plămada din care se va naște noua făptură. Imaginile creației, întruchipări ale
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Deci, arcuit sub tîmpuri, desfășur lung țesut/ De la plăpânda iarbă la fruntea gânditoare,/ Și blondul șir de forme, urcând din soare-n soare,/ În largurile vieții revarsă un trecut". Roiul de existențe ce răsare din neființa unității înfășurate în sine configurează forme existențiale posibile sau potențe ale increatului desfășurate în marea țesătură a undei creatoare, șir de forme în peregrinarea lor ascensională spre lumina ființei. Imaginea- undă se desprinde astfel "din apele eterne" pentru a-și însuși "vestmântul acelor care mor
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
căreia toate încă sunt cu putință. Scena originară O astfel de viziune a sufletului ne este împărtășită în poemul postum Priveliști 29, în care lumea de imagini împletite în pleoape - așa cum este ea exprimată în versul de mai sus - se configurează "ca desprindere (Herausstehen) de tot ceea ce amenajăm și folosim altminteri ca util, neinvitând la nimic altceva decât la actul intuirii. (...) Așa ceva nu mai este o descriere ce ne determină să vedem ceva plastic. O asemenea mărturie poetică este mai curând
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
spaimă liniștită ca un obraz mut cuprins/ De spaimă". Într-adevăr, în ce lume ne aflăm, de vreme ce "Veșnicia e acolo pe o culme. Pe altă culme/ Din nisipul fierbinte se rostogolește un astru aprins"? O lume de culmi, se pare, configurată la altitudinea unei imposibile cuprinderi; nu imaginarul tărâm de nicăieri, rod al spaimei de real și al distanțării compensatorii, ci lumea reală a cărei culme e veșnicia însăși, slava ei întrevăzută în aprinderea astrului. Imaginația realizează conversiunea ascensională prin care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ca trup al ascunderii și strălucește răspândindu-se în cele pe care le ridică spre cerul formelor eterne: "știm pe/ Ce formă ideală ne împlinim unirea"16. Astfel încât coborârea și înălțarea nu sunt la drept vorbind două acte succesive; ele configurează - abia în figura văzută a nevăzutei creșteri - dinamica ființării orientate, absorbită în orbita Unului creator 17. În acest context, imaginile nu fac decât să înfățișeze actul unitiv care strânge laolaltă, în aceeași acoladă, frumusețea manifestărilor fenomenale înfășurate în frumosul acestei
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Imaginea nu e mai mult, dar nici mai puțin, decât răscrucea luminii, forma voalată în care vederea e întretăiată, figura clar-obscură prin care se vede strălucirea inaparentului. O ultimă ipostază a luminii ce taie vederea, și desăvârșirea celor anterioare, se configurează în Nod 3216: "Mai stau o înserare,/ ca să văd,/ umbră din umbră cum se lasă,/ cum al luminii văzătoare, dur prăpăd/ devine de din ce în ce mai moale,/ cum se lungește umbra după pomi,/ cum omul după om se prelungește,/ cum zidul dimineții
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sine stătătoare, este coerența de adâncime a imaginilor pe care le propune, legarea lor prin sens. Căci ceea ce ele semnifică în arătarea lor nu trimite la realul dinainte dat, semnificația nu se sprijină pe datele apriorice ale lumii constituite; imaginile configurează restructurarea realului pe un alt plan de referință și de existență, în felul în care el nu este în act, dar este cu putință. Hazardul aparent al creației "presupune existența, în profunzime, a unui sens", singurul care poate să justifice
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
semnificabilului, noaptea inimii, izvorul luminii ce aprinde poemul 7. Imaginea neînțelesului (Emil Botta) În Totul în juru-mi de Emil Botta 8 procesul sublimării pure e dus până la ultimele consecințe. Structura imaginală a poemului, stratificată în reducții succesive ale datelor exteriorității, configurează o mică fenomenologie a inaparentului. Ceea ce apare ca posibilitate a semnificării nu se dă de la sine, căci faptul apariției e doar posibilul creat, pus în condiția (și în contextul) nedeterminării: "Ești al nopții miez putred,/ lună verzuie!/ Oh, mă robește
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lumea o așteaptă, îi aude chemarea: Noi ascultam cu urechea la pământ/ aplauzele rădăcinilor". A asculta aplauzele rădăcinilor nu înseamnă a fi părtaș la jubilația extatică a ființării posibile, la beatitudinea celor ce nu sunt ca și cum deja ar fi? Imaginile configurează spațiul acestei deveniri ontologice, căci a rosti lumea, așa cum ea nu o poate face, o dă vederii în felul în care ea n-a fost niciodată văzută: "O seninătăți navigabile mari lespezi de liniște/ pe care cuvintele sună ca niște
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lumea pe numele ei necunoscut, vestește veșnica prefacere și pune în vedere rodul imaginii? Levitația vederii (Leonid Dimov) Rondelul lumânărilor de Leonid Dimov 23 pare la prima vedere un joc gratuit al reflectării. Lumânările suprapuse își comunică una alteia lumina, configurând un spațiu moale, irizat discret de flăcări pâlpâitoare: "Ardea o lumânare așezată/ Pe-o altă lumânare ce ardea/ Și-n alba luminare ca de vată/ M-am așezat, tot alb, deasupra mea". Ceea ce luminează se vede luminând, dar nu oferă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ființei. Tot ce se zice în lumina lui e interzisul noii arătări. Ochiul nu mai cere decât profunzimea de nevăzut, se așază în sfârșit în lumea care îl deschide, i se arată de la început. Prefața inaparentului (Alexandru Miran) Scenariul imagistic configurat în Dulce așteptare de Al. Miran 38 nu se propune numai drept un tablou al interiorității, al subiectității pure în afirmarea condiției sale definitorii, ci și ca orizont scufundat al posibilului în așteptarea manifestării: " Nu știu dacă afară-i lumină
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și totuși prea viu/ pentru-a împreuna frumos mâinile". Ceea ce pare să fie un exces al determinațiilor ființării e compensat contrapunctic de trăiri liminare, deficitare în orizontul existenței. Răsuflarea de aripi nu e o imagine prin sine; ea nu se configurează semnificativ decât în raport cu un corelat imaginal, profilându-se pe fundalul nopții. Ceea ce e excesiv, prin întunecarea perspectivei, face cu putință, în mod paradoxal, apariția unei dimensiuni neașteptate, la fel cum viul e cu atât mai intens cu cât se manifestă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
însă, în chiar distanța pe care o pune în vedere, imaginea altuia în sine. Eul e altul - am spune, parafrazând formula rimbaldiană -, intră în orizontul primitor al altuia, se vede prin altul. Iar ceea ce îi e dat de văzut se configurează - cum altfel? - bidimensional, se așterne îndoit în vedere. Dedesubt sclipește lumea subterană a germinației, locul posibilului, golul însămânțat de potențele creșterii și ale prefacerii. Spațiu infrareal al originarului sau început absolut al creației, el este altul posibil ivit în miezul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Filtru, în Gellu Naum, op. cit., p. 14). 22 "Acest ireal, reconstituit - am zice - cu admirabilă știință a vagului, a sugestiei, nu-și are rostul în sine; el e doar emblemă pentru acele nenumărate stări sufletești ale poetului, care - până la urmă - configurează însăși datele condiției umane" (Ștefan Aug. Doinaș, Lampa lui Diogene, Editura Eminescu, București, 1970, p. 74). 23 Vol. Semne cerești (1970), în Leonid Dimov, Texte, Editura Albatros, București, 1980, p. 91. 24 Plutirea aceasta e însă una neașteptată, desprinderea în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ai diencefalului": thalamus (NA). Lat. faux, cis, s.f. (obișnuit pl. fauces, ium); cuvântul era utilizat cu sensuri variate: "gât, gură"; "trecere strâmtă, prăpastie, grotă". Locurile strâmte de trecere, coridoarele, intrările purtau denumirea de fauces. Dacă prima serie de metafore ce configurează modelul "habitatul" permite intuiția elementelor interne ale sistemului anatomic, cea de-a doua serie - a exteriorului casei romane și grecești - permite intuiția relațiilor dintre părți, opoziția: Lat. area, ae (s.f.): Era în limba latină un cuvânt polisemantic, utilizat deopotrivă în
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a vieții sociale, dovedindu-se un cercetător subtil și precis. A recenzat aproape Întreaga populație a Insulei Sahalin, parcurgând coloniile de condamnați, intrând În Închisori și În izbe, utilizând mii de fișe-chestionar; a descris instituțiile, relațiile sociale, ritmurile existenței cotidiene, configurând o panoramă atentă a acestei colectivități umane speciale. Cum În biblioteca moștenită de la socrul meu se găsește și seria operelor clasicului rus (deși Într-o vreme mă mândream cu originea mea rurală, constat tot mai des că e bine să
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ceva la fel de str?în că �solul de pe Sirius�). �n ce sens istoria disciplinei este �una�? �n sensul c? pornim de la concret, iar apoi, prin metode comparative, facem �tabele sinoptice� ale seriilor de interac?iuni ?i recunoa?tem �n ele o configura?ie. O configura?ie unific? o diversitate de aspecte ale (inter)ac?iunilor (fiecare epoc? � arăt? M. Weber a considerat c? istoricul selecteaz? Analiz?m � că istorici ai disciplinei � fapte, fenomene cu semnifică?ie, iar semnifică?ia se define?te
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
în că �solul de pe Sirius�). �n ce sens istoria disciplinei este �una�? �n sensul c? pornim de la concret, iar apoi, prin metode comparative, facem �tabele sinoptice� ale seriilor de interac?iuni ?i recunoa?tem �n ele o configura?ie. O configura?ie unific? o diversitate de aspecte ale (inter)ac?iunilor (fiecare epoc? � arăt? M. Weber a considerat c? istoricul selecteaz? Analiz?m � că istorici ai disciplinei � fapte, fenomene cu semnifică?ie, iar semnifică?ia se define?te prin raportare la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la Alain Touraine, �mp?rt??e?te cu cel al lui Bourdieu situa?ia de conflict n?scut din raporturile de domină?ie ?i cu cel al lui Crozier statutul de actor colectiv ce-?i recunoa?te interesele ?i proiectul. Configura?iile culturale, orient?rile ?i natură puterii politice ?i a conflictelor sociale, situa?ia geopolitic?, nivelul de dezvoltare ?tiin?ific?, organizarea universitar?, natura �problemelor sociale� dominante, modalit??ile de inaugurare a disciplinei s�nt tot at�?ia parametri ai ecua
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
o excep?ie remarcabil? � la Freud. �n aceste lucr?ri s�nt sever criticate reduc?ionismele totalizante sau individualizante care �?i �mp?r?eau atunci c�mpul teoretic; accentul este opus, �n manier? weberian?, pe aspectul dinamic ?i instabil al configura?iilor istorice pe care indivizii le construiesc �n procesul interac?iunilor lor, ?i �n cadrul c?rora ei �?i determin? conduitele. Dup? r?zboi, concep?iile sale vor face ?coal? �n Anglia ?i �n ??rile de Jos. ��Sociologia cunoa?terii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
of Individualism and Collectivism (1973). OLSON Mancur: Logique de l�action collective (1966), trad. 1978. PIZZORNO Alessandro (ed.): Lotte operaie e sindicato en Italia. 1968-1972 (1978). RUNCIMAN W.G.: Relative Deprivation and Social Justice (1966). Tendin?e generale ?i perspective Configura?iile culturale, orient?rile ?i natură puterii politice ?i a conflictelor sociale, situa?ia geopolitic?, nivelul de dezvoltare ?tiin?ific?, organizarea universitar?, natura �problemelor sociale� dominante, modalit??ile de inaugurare a disciplinei s�nt tot at�?ia parametri ai ecua
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]