15,474 matches
-
chestiune de drept care ar trebui lămurită, problemele de drept fiind clare, fără a avea o dificultate deosebită în interpretare și aplicare. ... 33. Reclamanta apreciază că cererea de sesizare a Curții Constituționale este prioritară față de orice altă cerere, deoarece constituționalitatea dispozițiilor legale este un principiu de bază al sistemului de drept, care prevalează față de orice lămurire a unei aplicări sau interpretări a unei norme de drept. Susține că atât timp cât excepția de neconstituționalitate ar fi admisă, prevederile contestate
DECIZIA nr. 90 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293819]
-
la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problemele de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 57. În exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor legale supuse interpretării au fost pronunțate: – Decizia Curții Constituționale nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a
DECIZIA nr. 90 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293819]
-
1.01.2024, cu excepția situației derogatorii stabilite prin art. II din Legea nr. 282/2023. ... 95. Prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, așa cum au fost modificate prin art. I din Legea nr. 282/2023, au fost supuse controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională stabilind prin Decizia nr. 467 din 2 august 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 7 august 2023, că „norma analizată sub aspectul stabilirii unei vechimi efective în funcție de 25 de ani
DECIZIA nr. 90 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293819]
-
preuniversitar particular, răspunzând astfel criticilor autorilor excepției formulate în prezenta cauză. ... 18. În aplicarea Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia Curtea Constituțională analizează constituționalitatea unor dispoziții legale chiar și după ieșirea lor din vigoare, dacă acestea continuă să producă efecte juridice în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, Curtea va examina dispozițiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 în
DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293927]
-
privind accesul liber la justiție și celor ale art. 124 alin. (2), potrivit cărora „Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți“. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă criticată a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 482 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 29 aprilie 2020, și Decizia nr. 841 din 9 decembrie 2021
DECIZIA nr. 472 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294941]
-
cu luna ianuarie 2020. Având în vedere însă cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, și având în vedere aplicabilitatea în cauza în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 339 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294919]
-
efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, și având în vedere aplicabilitatea în cauza în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor de lege cu care a fost sesizată, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea dispozițiilor art. 38 alin. (3) lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, în redactarea criticată de autoarele excepției de neconstituționalitate. ... 16. Autoarele excepției consideră că dispozițiile de
DECIZIA nr. 339 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294919]
-
separația puterilor în stat și celor ale art. 61 alin. (1) care consacră rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, precum și dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, constată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. ... 32. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4
DECIZIA nr. 339 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294919]
-
vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate își produc în continuare efectele juridice
DECIZIA nr. 456 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294892]
-
De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, iar prin mai multe decizii Curtea Constituțională a decis respingerea, ca neîntemeiate, a excepțiilor de neconstituționalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 483 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 31
DECIZIA nr. 456 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294892]
-
interpretările ce se pot aduce unui text, atunci când Curtea a hotărât în dispozitivul deciziei pronunțate în cadrul competenței prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituție că numai o anumită interpretare este conformă cu Constituția, se menține prezumția de constituționalitate a textului în această interpretare, dar sunt excluse din cadrul constituțional toate celelalte interpretări posibile. Având în vedere că instanța constituțională a constatat constituționalitatea textului criticat într-o anumită interpretare, ce rezultă direct din dispozitivul deciziei, prin ridicarea din nou
DECIZIA nr. 456 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294892]
-
d) din Constituție că numai o anumită interpretare este conformă cu Constituția, se menține prezumția de constituționalitate a textului în această interpretare, dar sunt excluse din cadrul constituțional toate celelalte interpretări posibile. Având în vedere că instanța constituțională a constatat constituționalitatea textului criticat într-o anumită interpretare, ce rezultă direct din dispozitivul deciziei, prin ridicarea din nou a unei excepții de neconstituționalitate identice sub aspectul obiectului, dar și al criticilor de neconstituționalitate, se tinde la înfrângerea caracterului general obligatoriu al deciziei
DECIZIA nr. 456 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294892]
-
caracterului general obligatoriu al deciziei Curții Constituționale. Or, prezenta excepție de neconstituționalitate, deși se identifică prin același obiect [art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010], este distinctă sub aspectul criticilor de neconstituționalitate formulate, astfel încât Curtea urmează să examineze constituționalitatea acestor prevederi de lege. ... 30. În jurisprudența sa, Curtea a reținut, în esență, că prevederile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 instituie, în cazul persoanei eliberate sau destituite din funcție ca urmare a săvârșirii abaterii disciplinare prevăzute de
DECIZIA nr. 456 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294892]
-
reguli specifice referitoare la ocuparea funcțiilor eligibile. Astfel, interdicția de a mai ocupa aceeași funcție eligibilă pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului reprezintă o sancțiune cu natură juridică distinctă, Curtea statuând că reglementarea supusă controlului de constituționalitate se integrează scopului legii - asigurarea integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și prevenirea corupției instituționale. De altfel, potrivit art. 16 alin. (3) din Constituție, „Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii
DECIZIA nr. 456 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294892]
-
la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problemele de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 54. În exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor legale supuse interpretării nu au fost identificate decizii care să prezinte relevanță directă cu privire la soluționarea prezentei sesizări. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 55. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate
DECIZIA nr. 105 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294873]
-
I, nr. 1280 din 30 decembrie 2022. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea urmează să rețină ca obiect al excepției prevederile art. 382 lit. h) și ale
DECIZIA nr. 459 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295087]
-
9 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 15 aprilie 2016, Curtea reține că, în prezenta cauză, considerentele acestei decizii nu pot fi aplicate mutatis mutandis, deoarece dispozițiile Legii nr. 188/1999, supuse controlului de constituționalitate cu acel prilej, au fost abrogate. ... 22. În plus, Curtea precizează că aspectele referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale excedează controlului de constituționalitate, fiind de competența instanțelor judecătorești. ... 23. Distinct, Curtea observă că, în contradicție cu dispozițiile art. 10
DECIZIA nr. 459 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295087]
-
acestei decizii nu pot fi aplicate mutatis mutandis, deoarece dispozițiile Legii nr. 188/1999, supuse controlului de constituționalitate cu acel prilej, au fost abrogate. ... 22. În plus, Curtea precizează că aspectele referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale excedează controlului de constituționalitate, fiind de competența instanțelor judecătorești. ... 23. Distinct, Curtea observă că, în contradicție cu dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate“, autorul prezentei
DECIZIA nr. 459 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295087]
-
având aplicabilitate doar pentru anul 2021, însă, în considerarea Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, instanța de contencios constituțional se va pronunța asupra constituționalității acestora în redactarea care continuă, și după ieșirea lor din vigoare, să producă efecte juridice în cauzele în care excepțiile au fost ridicate. ... 21. Textele din Constituție invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5
DECIZIA nr. 515 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294632]
-
a unor excepții de la regulile creșterii salariale etapizate, reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017, apreciată de autorul excepției ca fiind contrară caracterului unitar al legii și principiului nediscriminării, Curtea reține că această critică nu poate constitui obiect al controlului de constituționalitate în prezenta cauză, care vizează un act normativ diferit, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. În plus, Curtea a subliniat constant în jurisprudența sa competența suverană a legiuitorului în stabilirea politicii fiscal-bugetare a statului, deci inclusiv în
DECIZIA nr. 515 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294632]
-
la un proces echitabil. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta nu este motivată. Curtea Constituțională a stabilit în jurisprudența sa că structura inerentă oricărei excepții de neconstituționalitate cuprinde 3 elemente - textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a pretinsei relații de contrarietate dintre cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă, prin
DECIZIA nr. 460 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294786]
-
ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, precum și art. 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, intitulat „Nediscriminarea“. ... 15. Examinând excepția, Curtea reține că soluția legislativă criticată a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, atât în redactarea anterioară cuprinsă în art. 46 alin. (2) din Legea nr. 14/2003, în acest sens fiind Decizia nr. 793 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 29 iulie 2008, și
DECIZIA nr. 477 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294743]
-
50 privind protecția persoanelor cu handicap și în art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 12. Examinând excepția, Curtea reține că soluția legislativă criticată din Legea nr. 213/2015 a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 680 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 7 aprilie 2023, Decizia nr. 379 din 29 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 476 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294742]
-
a asiguraților la un plafon de garantare maxim reprezintă o consecință a faptului că acest fond nu preia funcțiile unui asigurător, nu este coasigurător, nu este reasigurătorul societății de asigurare aflate în faliment și nici fideiusor. ... 18. Totodată, în susținerea constituționalității reglementării criticate, Curtea a subliniat că, în mod similar, un plafon de garantare este reglementat și pe piața bancară, și anume de 100.000 euro, reprezentând plafonul maxim garantat de Fondul de garantare a depozitelor bancare în situația indisponibilizării depozitelor. Acest
DECIZIA nr. 476 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294742]
-
litere, lit. o^1)-o^6). ... 21. Însă, în lumina Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituțională a statuat că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, instanța de contencios constituțional reține ca obiect al excepției dispozițiile de lege indicate de autoarea
DECIZIA nr. 391 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294649]