8,426 matches
-
expression dans un autre mode d'expression pose des problèmes délicats. D'ailleurs, on peut se poser la question și toutes leș œuvres littéraires șont adaptables au cinéma. On opte plus généralement et plus facilement pour une fiction (român, nouvelle, conte ou pièce de théâtre), plus occasionnellement pour une autobiographie ou un journal, car plus on se plonge dans des techniques littéraires spécifiques, plus îl est difficile de leș retranscrire au cinéma. Par ailleurs, plus l'on trouve l'œuvre magnifiquement
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
avut. Lucrarea apocrifă intitulată Mémoires de M. de '*** pour servir à l'histoire du XVII* siècle, 1643 1690, publicată prima dată în anul 1760, la Amsterdam, Editura Petitot, a fost atribuită lui Nicolas de Flecelles, viconte de Corbeil, presupus 52 conte de Brégy. În această lucrare se dezvăluie un secret amoros al regelui. Astfel, pe când ieșea din baie, la vârsta de șaisprezece ani, a fost surprins de doamna de Beauvais, spălătoreasa reginei Ana, care l-a împins într-o cameră în
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
șapte ani de zile, problema optanților unguri a intrat în atenția reprezentantului României la Liga Națiunilor, Nicolae Titulescu, care a susținut cu fermitate interesele României pe tot parcursul acestui îndelungat proces internațional, având în față un adversar redutabil, reprezentantul maghiar , contele Appony, unul dintre cei mai mari diplomați ai Europei din acea vreme. În timp ce poziția maghiară a suferit numeroase modificări, punctul de vedere al României , apărat de Nicolae Titulescu a rămas neschimbat de-a lungul întregului proces. Tot în luna martie
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
-l posedă astăzi”. Refuzul guvernului român de a admite arbitrajul Curții Permanente de Justiție Internațională a determinat Consiliul Ligii Națiunilor să convingă cele două părți să recurgă la soluția negocierilor directe. În ziua de 27 mai 1923, delegații guvernului horthyst, contele Emerick de Csaki și Ladislau Gajzagő și delegatul României, Nicolae Titulescu s-au întâlnit la Bruxelles pentru a continua negocierile în privința problemei optanților unguri. La tratativele de la Bruxelles au asistat și reprezentanți din partea Ligii Națiunilor. Delegația maghiară a considerat argumentele
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
funcționari ai Societății. Era imposibil ca lucrurile să fi decurs într-o atmosferă mai favorabilă care să ofere garanții morale superioare dacât în condițiile de la Bruxelles”. În ceea ce privește excesul de putere, Titulescu a dovedit, pe baza documentelor autentice, că reprezentantul Ungariei, contele Csaki, a primit în scris puteri depline chiar cu puțin timp înainte de momentul deschiderii tratativelor de la Bruxelles. Acordul de la Bruxelles a fost infirmat, iar Ungaria a redeschis problema optanților numind ca reprezentant al optanților pe contele Appony. Problema optanților unguri
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
autentice, că reprezentantul Ungariei, contele Csaki, a primit în scris puteri depline chiar cu puțin timp înainte de momentul deschiderii tratativelor de la Bruxelles. Acordul de la Bruxelles a fost infirmat, iar Ungaria a redeschis problema optanților numind ca reprezentant al optanților pe contele Appony. Problema optanților unguri intra astfel într-o nouă fază. Se “duelau” doi dintre ei mai mari diplomați interbelici. Guvernul de la Budapesta declara la Liga Națiunilor că România a realizat “cea mai radicală reformă agrară, acolo unde nevoia nu o
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
de la Trianon . Nicolae Titulescu aprecia reforma agrară ca un eveniment cu baza în realitățile istorice românești prin intermediul căreia s-a urmărit “nu o operă de colonizare națională ci de consolidare socială” . La ședința Consiliului Ligii Națiunilor de la 5 iulie 1923, contele Appony a reafirmat pretențiile formulate în prima fază a conflictului, dar a renunțat la observația inițială conform căreia între expropriere și termenii tratatului de pace ar exista o contradicție, precum și la ideea de a cita România în fața Curții permanente de
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
inițială conform căreia între expropriere și termenii tratatului de pace ar exista o contradicție, precum și la ideea de a cita România în fața Curții permanente de justiție internațională, deoarece sesizase că legislația internațională nu-i permitea susținerea acestor puncte de vedere. Contele Appony a căutat să evidențieze faptul că întrucât prețul de răscumpărare oferit optanților era prea mic, reforma echivala cu o confiscare. Appony urmărea să justifice nulitatea acordului de la Bruxelles. Nicolae Titulescu a contrat această încercare declarând următoarele : “Credeți Dv. conte
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Contele Appony a căutat să evidențieze faptul că întrucât prețul de răscumpărare oferit optanților era prea mic, reforma echivala cu o confiscare. Appony urmărea să justifice nulitatea acordului de la Bruxelles. Nicolae Titulescu a contrat această încercare declarând următoarele : “Credeți Dv. conte Appony că e suficient pentru a da la o parte acordul de la Bruxelles să declari în fața Societății Națiunilor că nu e prima dată când un guvern a dezarmat plenipotențiatorul său? Dvs. ați pledat într-o formă admirabilă timp de o
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
susținut de Nicolae Titulescu. Titulescu a declarat că “rezoluția sancționează acordul de la Bruxelles și astfel toate chestiunile asupra cărora noi am ajuns la un aranjament sunt rezolvate prin acest acord” . Nedorind să accepte noua victorie a punctului de vedere titulescian, contele Appony s-a abținut să voteze rezoluția Consiliului Ligii Națiunilor și a afirmat că va face noi demersuri pentru a obține câștig de cauză în complicatul proces al optanților. Însă Nicolae Titulescu care “știa să primească loviturile adversarului său, dar
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
și să le înapoieze cu vârf și îndesat în fraze bogate și bine definite, care se revărsau ca rafalele de mitralieră într-o cadență și într-o amploare aproape Wagneriană” nu s-a lăsat intimidat de această atitudine afișată de contele Appony. Prin nerecunoașterea de către guvernul maghiar a acordului din 29 mai 1923, s-a ajuns la un impas în problema optanților unguri. Fără a avea argumente juridice în favoarea punctului lor de vedere, reprezentanții Ungariei s-au folosit de dispozițiile articolelor
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
și chilian din Consiliu, să încerce să definitiveze problema optanților unguri . Raportul celor trei membri ai Consiliului demonstra faptul că diferendul având un caracter pur politic nu poate fi dezbătut și rezolvat decât de Consiliul Ligii Națiunilor, fapt pe care contele Appony l-a constatat, susținând că singurul organ care are dreptul să interpreteze legislația internațională este Curtea internațională de arbitraj. Cu acest prilej, Nicolae Titulescu, care “era totdeauna în căutarea unor formule ce puteau să devină lozinci îndrumătoare” vizând inconsecvența
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Appony l-a constatat, susținând că singurul organ care are dreptul să interpreteze legislația internațională este Curtea internațională de arbitraj. Cu acest prilej, Nicolae Titulescu, care “era totdeauna în căutarea unor formule ce puteau să devină lozinci îndrumătoare” vizând inconsecvența contelui Appony privind competența Consiliului Ligii Națiunilor, l-a întrebat necruțător: “De ce Consiliul nu poate face în 1927 ceea ce putea face în 1923 ?” Problema optanților unguri a fost readusă în dezbaterea Consiliului Ligii Națiunilor. În sesiunea acestuia din septembrie 1927, Nicolae
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
cu scopul de a obține o revizuire a unor clauze ale Tratatului de la Trianon. În sesiunea din martie 1928 a Consiliului Ligii Națiunilor problema optanților unguri a fost obiect de discuție timp de două zile fără ca ea să fie rezolvată. Contele Appony a pledat pentru o soluție legală, prin Tribunalul Arbitral Mixt iar Titulescu s-a pronunțat în favoarea unei soluții politice, prin negocieri directe. În acest sens, Nicolae Titulescu declara: “Eu nu pot admite ca suveranitatea României să fie pusă în
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
acest sens . Propunerii britanice i s-au alăturat numeroase alte delegații, fiind convinse că “printre reprezentanții de state prezenți la Geneva, prea puțini ar putea întruni calitățile sale de competență, tact și energie, pe lângă cunoscuta sa elocință.”. Contracandidatul său era contele Appony, susținut de delegațiile țărilor revizioniste și care s-a străduit să se folosească de divergențele create, ca urmare a încălcării principului alegerii anuale a președintelui. În final Titulescu obținea 25 de voturi fiind declarat reales iar contele Appony, și
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
său era contele Appony, susținut de delegațiile țărilor revizioniste și care s-a străduit să se folosească de divergențele create, ca urmare a încălcării principului alegerii anuale a președintelui. În final Titulescu obținea 25 de voturi fiind declarat reales iar contele Appony, și el un mare diplomat al perioade interbelice doar 21 de voturi. În discursul de deschidere a celei de-a XII-a Adunări Generale a Ligii Națiunilor, cel care făcea “politică în stil mare”, sublinia că lucrările acesteia începeau
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
tablourile lui Salvador Dali. Blecher parodiază aici și ,,ideea de literatură văzută ca hrană spirituală", contelele fiind cel care ,,mănâncă din aceeași pâine cu naratorul"10. Incursiunile pe care naratorul însuși la face în propriul text pentru a demasca identitatea contelui sunt în spiritul autenticității. De altfel, scriitorul se inserează în text printr-un ,,zbor suprarealist", visul său situându-se, ca și scenariile onirice din romanele de mai târziu, la granița dintre reverie și coșmar. Zburam prin săli haotice cu pereții
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
sunteți? Mă adresam în gând suferințelor 323. Romanul descrie suferința umană în general. Naratorul personaj este martorul propriei suferințe dar și a celor din jurul său. Fiecare bolnav are istoria lui, în spatele acesteia se ascunde drama. Robert Vanderkich, Teddy Pelisier, tânărul conte venit la sanatoriu pentru un scurt tratament arsenical sunt ipostaze ale suferinței umane. Experimentând poveștile lor, naratorul trăiește heideggerian ,,moartea celuilalt". Părăsirea sanatoriului după o perioadă de îndelungată suferință îi dă personajului iluzia vindecării. Parisul devine un spațiu al libertății
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
deloc să trecem Dunărea, dar că „dacă principele și țara se cred ținuți a contribui la libertatea creștinilor, guvernul imperial nu se va opune nici direct nici indirect”, ținând seama de „starea de fapt” a independenței, mai mult „împăratul și contele Andrassy, sunt foarte dispuși, să facă a ni se da la apropiata pace o parte a Dobrogei”. Și măcar dacă sprijinul austriac ar fi fost real și posibil. Dar, Kogălniceanu, el însăși vedea de ce va trebui să se lovească, atunci când
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
devenit european prin intervenția Franței și Angliei de parte Imperiului Otoman. Rusia este înfrântă. Congresul de pace desfășurat la Paris în 1856 a pus problema „statului tampon” rezultat prin unirea Moldovei cu Țara Românească ca soluție problemei orientale. În cadrul Congresului, contele Walewscki, propunea unirea Principatelor sub conducerea unui principe străin. Propunerea s-a bucurat de sprijinul Rusiei, Sardiniei, Prusiei și Angliei dar a fost respinsă cu vehemență de Poartă și Austria. Problema unirii a fost abordată de marile puteri în conformitate cu propriile
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
lăsând posterității șansa de a o aprofunda și dezvolta cu temei. Acest lucru este posibil mai ales dacă ne gândim că producția literară a unui creator nevrotic se pretează la așa ceva. Din multitudinea miturilor reliefate în timp de către Rosa Del Conte, S. Paleologu-Matta, Eugen Simion, Ioana Em. Petrescu, Mihai Zamfir și Al. Protopopescu (lista este, bineînțeles, incompletă), ești nevoit să construiești un trunchi funcțional comun cu operele scriitorului interbelic. Chiar evitând pe cât posibil clișeele și locurile comune din imensa bibliografie eminesciană
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
A., Dicționar de simboluri, vol. al II-lea, Editura Artemis, București, 1995; 25. Cosmin, S., Hamlet după 400 de ani în "România literară", nr. 46, an 2002 (XXXV); 26. Creția, P., Testamentul unui eminescolog, Editura Humanitas, București, 1998; 27. Del Conte, R., Eminescu sau despre absolut, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990; 28. Derrida, J., Diseminarea, Editura Univers enciclopedic, București, 1997; 29. Doty, W. G., Mythography. The Study of Myths and Rituals, University of Alabama Press, 1986; 30. Doubrovsky, S., De ce noua critică
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
noilor frontiere ale acesteia cu Ungaria și consfințirea actului în tratatul de pace s-au realizat cu dificultate. O serie întreagă de evenimente au făcut ca membrii Consiliului suprem să întârzie luarea unei decizii în acest sens. Șeful delegației maghiare, contele Albert Apponyi a venit la Conferința de Pace cu o cantitate mare de material documentar, încercând să determine marile puteri să schimbe conținutul tratatului de la Trianon, în favoarea Ungariei. România a trebuit să facă față acestei ofensive publicistice a guvernului ungar
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
dintre acești "pescari" ar fi fost "Cuciureanu, universitarul Trickster, divinul păcălici" (Fragmente, 217). Era partea sportivă a branșei, dar mai existau și Ceilalți, care o făceau cu scopuri lucrative. qqq Nota Autorului-Șef: este desigur vorba de o confuzie între Conte (poveste, națiune sau chiar basm) și Compte (socoteală dar și cont bancar). rrr Nu e vorba de un serviciu special ci de instrumentul de tortură folosit de didacticolii froggistanezi pentru a ține sub ascultare hoardele de brotaci dacă le vin
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
luna iulie, Konstanz cu Konzilgebaude, o clădire uriașă în care a avut loc conclavul încheiat cu alegerea papei Martin al V-lea în 1417, târgul de cereale din Rorschach, flora de pe Insula Mainau, cascada de pe Rin din zona orașului Schaffhausen. Contele Ferdinand Von Zeppelin a construit la sfârșitul secolului XIX un balon dirijabil numit ,,Zepelin”, iar la Konstanz a luat ființă cel mai vechi teatru german. În anii 1999 și 2005 au avut loc inundații catastrofale ce au dus la creșterea
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]