8,430 matches
-
mai lase ca să se odihnească pentru că s-ar putea ca să se epuizeze. Dacă ar fi fost surghiuniți, ... hai, mai zic, a fost o pedeapsă și hai să o amnistiem ca să poată reveni oamenii la casele lor. Dar, să dai din coate ca să pleci iar apoi să plângi de dorul țării, mi se pare prea mult. Că o spui în versuri ori declari oral că-ți iubești țara, mai treacă-meargă, dar să pretinzi că te epuizezi de dragul țării tale unde îți sunt
APĂ VIE SAU APĂ CHIOARĂ? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374399_a_375728]
-
loc până și întregul are unele scăpări, conștiința îndoielnică lucrează-n ascuns, zace ca o apă liniștită și tulbure. Se vede numai respirația puțin alterată semn că ești viu, când cineva vine să te descoase nu-ți place, dai din coate să scapi cu prestanță ca un cal de curse care n-a participat la ele. Mirajul este întotdeauna femeia cu ochii întorși pe dos de pretinse curiozități, cu nasul finuț dincolo de miros. Ea nu-ți scapă decât un surâs și
UN CEVA ÎN CARE NU TREBUIE SĂ TE REGĂSEŞTI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374434_a_375763]
-
cu sârma, au construit România. Zone întregi ale țării au fost „invadate” de moldoveni, care au participat, fără să se bată cu pumnul în piept, la ridicarea marilor unități industriale, a zecilor de mii de blocuri de locuințe, au lucrat cot la cot cu „băștinașii” la evoluția acelor zone. Multe toponimice amintesc de prezența moldovenilor în celelalte provincii ale României. Asemenea nume s-au dat în semn de respect față de seriozitatea moldovenilor. Până și un mândru vârf din Munții Făgărașului (dintre
ŢARA MOLDOVEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374436_a_375765]
-
au construit România. Zone întregi ale țării au fost „invadate” de moldoveni, care au participat, fără să se bată cu pumnul în piept, la ridicarea marilor unități industriale, a zecilor de mii de blocuri de locuințe, au lucrat cot la cot cu „băștinașii” la evoluția acelor zone. Multe toponimice amintesc de prezența moldovenilor în celelalte provincii ale României. Asemenea nume s-au dat în semn de respect față de seriozitatea moldovenilor. Până și un mândru vârf din Munții Făgărașului (dintre Ardeal și
ŢARA MOLDOVEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374436_a_375765]
-
îmi pare-o răzvrătire. Mi-ai spus să tac, eu ți-am tăcut în toate. Mi-ai spus să ard, am ars, îndelungat. Când mi-ai cerut s-alerg, am alergat Ce n-am făcut? Nu m-am târât pe coate... Pe glezne, valuri-iederă, în voie Nu numai ție ți s-au potrivit Și nu doar țărmul tău e-ndrăgostit Dar marea mea rostește anevoie Poeme cu luceferi prinși în hamuri Ce trag calești de zâmbete-aurii. Mereu c-un pas în
SUPUSĂ?! de AURA POPA în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374514_a_375843]
-
de-a cânta... Lăsați o clipă decibelii aparatelor electronic, uruitul mașinilor, telefoanele celulare și grijile zilei de azi și de mâine, și haideți să ascultăm tăcerile cosmice, tăcerile siderale dătătoare de viață, de liniște și putere! Lăsați să zboare gândul cot la cot cu imensitatea spațiului și-a veșniciei! Lăsați să se-nalțe gândul cât mai sus cât mai slobod, cât mai departe, spre a putea vedea ceea ce ochii nu văd, spre a putea auzi ceea ce urechile nu aud, ceea ce doar
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
cânta... Lăsați o clipă decibelii aparatelor electronic, uruitul mașinilor, telefoanele celulare și grijile zilei de azi și de mâine, și haideți să ascultăm tăcerile cosmice, tăcerile siderale dătătoare de viață, de liniște și putere! Lăsați să zboare gândul cot la cot cu imensitatea spațiului și-a veșniciei! Lăsați să se-nalțe gândul cât mai sus cât mai slobod, cât mai departe, spre a putea vedea ceea ce ochii nu văd, spre a putea auzi ceea ce urechile nu aud, ceea ce doar gândul și
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
nr. 1610 din 29 mai 2015 Toate Articolele Autorului SALCIA Un hău...Un hău în suflet și pe cer Mi-a apărut după furtuna mare, Căci mărețiile acestei lumi mai pier Durându-ne de ele dorul, ce nu moare... La cotul tainic de pârâu împărățea Cu rădăcini adânc înfipte-n mal Și-atunci când pas de călător trecea, Uimea...și tulbura cu trunchiu-i triumfal... Și cer, pământ, și ape mângâia Cu brațele-i fantastice de crengi Și-n seve tăinuite-și memora
SALCIA de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374601_a_375930]
-
s-a rescris o altă soartă Și s-a pornit un alt război; Deschidem iar aceeași poartă, Dar am rămas la fel de goi! S-au pus iar biruri peste poate Să-i sature pe alți ciocoi; Cine nu poate da din coate Rămâne hrană la strigoi. Suntem sătui de nedreptate, De legi și alte clanuri noi Ce dorm în plen făcând dreptate! Ne-am săturat, vă spun! De voi. Ne-am săturat de așteptarea Copiilor din alte țări Duși să aducă bunăstarea
NE-AM SĂTURAT DE STRIGOI! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371405_a_372734]
-
rapid aceasta tălpășița. - Raluca Mendez ! s-a prezentat rapid și total neobișnuit . De obicei ,orice femeie normală ,întinde mâna să i-o strângi sau să i-o săruți ,după cum ești de interesat,dar ea a atins direct mâna atingându-mi cotul,așa cum faci de obicei cu o persoană dragă. - Nu văd nimic suspect aici,unele persoane creează din start o apropiere ca să uiți de situația critică în care te afli, încerc să-i tai elanul,măcar așa din gelozie,că toate
CONTAMINAT DE SAN FRANCISCO de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371312_a_372641]
-
am fost dat afără pe motiv că am pălmuit un elev ce mi-a scuipat obraznic , semințe în figură. Să nu creadă că sunt o fire violentă. De fapt,eu nici nu sunt. - Aha...înțeleg ! Mâna ei coborâse deja de la cot exact peste palma mea. Degaja o căldură din aceea neobișnuită.... - Adică era deja-n călduri? întreb răutăcios. - Cred că ai nimerit expresia .... - Îți dau rezerva de lângă cabinetul meu,mi-a spus, o să vin puțin mai târziu să te consult. Deocamdată
CONTAMINAT DE SAN FRANCISCO de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371312_a_372641]
-
curvetă! Mi-era o frică de ea, ca de dracu, tremuram ca piftia când o vedeam, parcă era o urieșiță din povești, din aia care mânca cacofonii de copii. Pe la 14 ani am întâlnit-o, și îmi ajungea pă la coate. Vă dați seama ce mic eram eu pe clasa I-a? Îmi amintesc și acum, foarte viu, cum stăteam singur într-o bancă în afara rândurilor de bănci ale colegilor mei. Eu eram EXCLUSUL din România comunistă. Deși strămoșii mei Domii
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > JOCUL DE CĂRȚI Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 2095 din 25 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se trânti greoi pe scaunul dinspre fereastră. Rezemându-și coatele de masă, contactul cu velurul așternut acum i se păru adevărat generator, izvoditor de absolute și necesare forțe. Vedea în asta chiar o strategie. Instantaneu realiză cum destinderea-i e comutată miraculos în crispare. Privirile celuilalt îi săgetară inimă și
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
Să iubim, iubito, mai mult de-orice om, Nimeni este însuși Cunoașterii Pom. Înainte de tăcere, înainte de sfârșit, Mai asculți, poate bei bere, Vom porni spre Infinit. Criptele-n zadar așteaptă, Tu alege care-o vrei, Nu mai da mereu din coate, Beți cucută, dragii mei? @@@@@@@@@@@@@@@@@ Ce faci, mă-ntreabă iubita, Răpita, menita, pepita, Eu ce pot să spun, doar ispita Îmi dă lovituri cu copita, Biet inorog, mai ții minte Cum din vechime, nainte De rezbeluri, măceluri, Iubirea era pe creneluri
COMPENDIU TWO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371552_a_372881]
-
hulit căci garantată era biserica lui toată și gintea lui de gură tare ce-n logoreică psaltare a asmuțit un veac întreg de la Niceea pân’ acum în chiar acest Eon nebun al dumnezeului - robot - de el ne doare chiar în cot - dar în tăcere și-ntr-ascuns! căci altfel râsul e de plâns și-a curge sânge mult și greu asupra robului-ateu de-ar îndrăzni, măcar în glumă, să disipeze vechea spumă, goimică claviatură pentru arpegii fără soț ascunse-n piepturi mari de
ÎNTÂLNIREA DE LA MIEZUL NOPŢII (POEME) de AURELIA SATCĂU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371596_a_372925]
-
fac să faci o mie de crime pentru ea, chit că vei sta în temniță șapte vieți! - Bă, zise vecinul meu, Ioniță, eu simt că de la asta mi se trage ori moartea, ori fericirea! Am făcut război, am scăpat de la Cotul Donului și din Tatra, m-am tăvălit ca un tâmpit pe lunca Mureșului în lupta cu nemții, am umblat și-n răsărit și-n apus, da’ să fiu eu al dracului dac-am mai întâlnit așa făptură! Eu mă duc
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
mă stăpâneau și mă amețeau ca pe un nebun exaltat de închipuirile lui. Undeva, peste râu, în pădure, am dat de tatăl lui Ioniță, care înnebunise din cauza altuli copil, mort în război, pe nume Gheorghe, care se făcuse țăndări la Cotul Donului. Sărise cu căruța în aer și din el rămăsese, povesteau camarazii lui, numai câteva bucăți de carne. Tatăl își făcuse un pătuiag, se urcase în el și da să mănânce boabe la păsările cerului. Când ne văzuse pe noi
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
patriarh cu barba albă și lungă până-n pământ, purta o cămașă albă cu niște pantaloni de aba, rupți, aproape zdrențuiți, citea Biblia, Facerea lumii, și din când în când, ca la un ritual, își striga copilul pierdut în luptele de la Cotul Donului... «Bufff! - făcea - așa a murit băiatul meu!, sfârtecat în mii de bucăți de catușele bolșevicilor... Stați aici, copii, ne-a invitat el, vă cunun eu», și-a plecat, zicea că se duce să ia patrafirul și cădelnița de tămâie
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
Boriel, îl îndemnă Baraba. Chiar aș vrea să aflu mai multe. Hasim se așeză din nou în fața lui și porunci unuia dintre însoțitori să mai aprindă o lampă. Dorea să-l vadă mai bine pe Baraba. Apoi spuse, sprijinindu-și coatele pe masa dintre ei. -După dezastrul din Gaza în care era să-mi pierd mințile, la scurt timp m-a contactat un bărbat între două vârste. Era Boriel. N-aveam de unde să știu că aurul, tămâia, pietrele prețioase și toate
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
aruncându-și privirile undeva, departe, de unde nu se vedea și nu se auzea nimic. Nici eu nu vedeam și nu auzeam nimic. Eram afundat într-o pădure de picioare. Atunci m-am înfuriat ca Oltul. Am început să dau din coate, să îmbrâncesc picioarele din jur și să mă strecor printre ele, spre zumzăitul ce venea de departe. Unele picioare se lăsau date la o parte, dar altele, furioase, îmi scăpau câte un șut în fund, însoțit de câte-o înjurătură
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
frică, de rușine și de frig. Ea a rămas încremenită. Chiar să fi vrut, nu ar fi reușit să miște un picior. Nu-și ridica privirea îngrozită din podea. Cu un braț încerca să-și ascundă sânii, cu palma și cotul, în timp ce pe celălalt îl apăsa în neștire între picioare. Strângea din dinți ca să-și blocheze plânsul. Observase că lui îi făcea plăcere s-o audă văicărindu-se, țipând ori plângând. Oricum, nu mai avea vlagă să țipe. Se simțea secătuită
EPISODUL 3, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374816_a_376145]
-
mândri munți. BORIS MARIAN MEHR FUGĂ FATALĂ Întâi pe două, Apoi pe nouă, Din mai repede, Din frunțile netede, Căzură chipurile, Ochii și buzele, Prin mușuroaiele Cu termitele. Frunțile-s iuți, De-a mâncatelea, Se joacă doar cine Nu are coatele Bune de fugă. bmm . Referință Bibliografică: Scurt, concis și mult profund / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2346, Anul VII, 03 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SCURT, CONCIS ȘI MULT PROFUND de BORIS MEHR în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374872_a_376201]
-
lui lucrul aiesta? - Știu, știu și n-am bai! Așa și vreau, să mă pomenească și pe patul de moarte! - Făgădești că nu ți-a părea rău, că nu te-a durea sufletul și de ar veni la tine în coate și în genunchi? - Făgădesc! Nu mi-a părea rău de astăzi și până în veac! - Atunci, să ne silim că ne vede lumina cea mare și nu-i bine că se întoarce către noi! S-au pus amândouă în coate și
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
în coate și în genunchi? - Făgădesc! Nu mi-a părea rău de astăzi și până în veac! - Atunci, să ne silim că ne vede lumina cea mare și nu-i bine că se întoarce către noi! S-au pus amândouă în coate și în genunchi cu fețele spre răsăritul încă neînceput, într-o dimineață de marți, și au prins a grăi cu glasuri de foc: - Piatră rece peste piatră rece, vale peste vale lacrămile tale, norocu' să-l ducă, 'napoi să nu
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
sfoară pentru a ocupa mai puțin loc? Ironia diurnă are o funcție distructivă. Avangarda se poate ușor numi ariergardă. Ea este valul care șterge desenul de pe plajă pentru a lăsa locul altor desene, că tot suntem la Constanța. Dăm din coate doar ca să ajungem mai repede la târgul de vorbe dulci, dincolo de întunericul pe care pot să-l țin între pleoape. Copilul din mine plânge de dor de el însuși. În viață oamenii se întorc la moarte. Cineva strigă pe altcineva
CU NOI E DUMNEZEU, TRĂIASCĂ ROMÂNIA! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374934_a_376263]