3,019 matches
-
distins specialist -, probabil speriat de sarcina care i se trasase, a căutat cu lumâ narea și a găsit ultimele probleme ale volumului: colindele de Anul Nou - complet nevinovate - care se cântau de sărbători în anii 1870 pe străzile Bucureștilor („Trei crai de la Răsărit“ ș.a.). Au fost eliminate și acestea. Bine înțeles că absolut tot ce s-a tăiat atunci, în 1987, cu voie sau anevoie (marcat fiind cu paranteze drepte: [...] ) s-a reintrodus în această ediție, frazele sau pasajele socotite atunci
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care stelarii cântau la fereastră, auzeai aceste cântece: În orașul Vitleem Veniți, boieri, să vedem Că astăzi ni s-a-mplinit Prorocirea de demult Că se va naște Hristos, Mesia cap luminos Din fecioara Maria Din neamul lui Avram. Etc. Sau Trei crai de la Răsărit Spre stea au călătorit Și au mers precum citim Până la Ierusalim, Acolo cum au ajuns, Steaua în nori s-a ascuns. Etc. Vicleimuri erau iarăși numeroase, astăzi d-abia dacă întâlnim doar câte unul. Acum cincizeci de ani
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a născut Hristos, când era complect - fiindcă erau vicleimuri mari și vicleimuri mici -, era compus din următoarele persoane: Irod împăratul, îmbrăcat cu mantie roșie încadrată în blană albă, cu sabie, coroană etc. Ofițerul, îmbrăcat în costumul legionarului roman. Cei trei crai, adică magii, cu costume orientale, anume Gaspar, Melhior și Baltazar. Pruncul, copil între 12 și 14 ani. Paiața îmbrăcată cu haine strâmte și cu diferite petice. Moșul cu mască, barba lânoasă, cu cojocul și căciula întoarse pe dos. Vicleimul, bineînțeles
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vicleimul era încă pur, oamenii vicleimului mare intrau în case, depuneau cutia care figura orașul Betleem, Irod se așeza pe scaun, având la dreapta și la stânga câte un soldat, apoi ordona să i se aducă înainte cei trei Magi sau Crai de la Răsărit prinși în coprinsul împărăției lui Irod. Când trupa pleca întru căutarea lui Iisus, corul cânta: În orașul Vitleem Veniți, cu toții să vedem Că astăzi ni s-a născut Domnul cel fără de-nceput Etc. tipuri bucureștene Pe vremea întâii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
soția mea pentru urările trimise de Anul Nou și de ziua mea onomastică. Îți păstrăm aceiași afecțiune și stimă morală și intelectuală ca și În trecut; Îți urăm la fel sănătate și prosperitate În anii ce vin. Lucrarea mea despre „Craii de Curtea-Veche” a fost anunțată În trei planuri editoriale, dar n-a văzut lumina tiparului. Nu pot da nici o explicație 55. Cu toată afecțiunea, Vasile și Stela Lovinescu 55 Volumul lui Vasile Lovinescu despre Craii de Curtea-Veche a lui Matei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ce vin. Lucrarea mea despre „Craii de Curtea-Veche” a fost anunțată În trei planuri editoriale, dar n-a văzut lumina tiparului. Nu pot da nici o explicație 55. Cu toată afecțiunea, Vasile și Stela Lovinescu 55 Volumul lui Vasile Lovinescu despre Craii de Curtea-Veche a lui Matei Caragiale, avea să apară sub titlul: Al patrulea hagialîc - Exegeză nocturnă a Crailor de Curtea-Veche, București, Cartea Românească, 1981, 166 p. Peste doi ani, autorul avea să-mi ofere un exemplar, cu următorul autograf binevoitor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
văzut lumina tiparului. Nu pot da nici o explicație 55. Cu toată afecțiunea, Vasile și Stela Lovinescu 55 Volumul lui Vasile Lovinescu despre Craii de Curtea-Veche a lui Matei Caragiale, avea să apară sub titlul: Al patrulea hagialîc - Exegeză nocturnă a Crailor de Curtea-Veche, București, Cartea Românească, 1981, 166 p. Peste doi ani, autorul avea să-mi ofere un exemplar, cu următorul autograf binevoitor: „Lui Eugen Dimitriu, sârguincios benedictin al tezaurelor ascunse În biblioteci. Cu prețuire, Vasile Lovinescu, 20.IV.1983”. 554
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
zdruncinată. Totuși mai cerc să fac Însemnări prin răbojul timpului, deși nu mai cunosc posibilitățile de publicare, În urma schimbărilor care au avut loc În 659 țară. Aflându-te În reședința județului ai posibilitatea să te informezi, mai ales că ziarul „Crai nou” Îți publică, din când În când, articole interesante. Rugămintea mea este următoarea: comunică-mi titlurile precum și redacția - redactorii publicațiilor apărute pe plan local (județean) În cursul acestui an: „Glasul Bucovinei”, „Glasul Moldovei”... (eventual și de la Rădăuți, Câmpulung). Volumul IV
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sunt zile când nu vorbesc cu nimeni (...). Dacă din Întâmplare ai vreo ocazie să treci pe la Inspectoratul Județean de Cultură - poate afli punctul de vedere al Consilierului șef cu privire la lucrarea de mai sus - eventual ce sprijin ar putea acorda. (Ziarul „Crai nou” a anunțat apariția volumului Arta În Bucovina, vol. II)222. Încă mai nădăjduiesc. Încă o dată mulțumiri și o caldă Îmbrățișare. M. Niculăiasa 222 Autor, Emil Satco, de la Biblioteca Județeană „I. G. Sbiera”, Suceava. 661 18 Lămășeni, 22 martie 1991
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
primul rând pe locuitorii județului nostru - am repetat cererile pentru publicare atât Prefecturei, cât și Inspectoratului Județean pentru Cultură. Poate vârsta Înaintată și starea precară a sănătății mă Împiedică să Înțeleg tăcerea În care zac cererile de mai sus. Editura „Crai nou”225 Îmi comunicase prin poșta redacției că Încă nu editează cărți. Ziarul „Crai nou” nr. 493 anunță apariția În 1991 a cărții despre Suceava Să nu dărâmi dacă nu știi să construiești 226, În editura „Glasul Bucovinei”227. Dacă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și Inspectoratului Județean pentru Cultură. Poate vârsta Înaintată și starea precară a sănătății mă Împiedică să Înțeleg tăcerea În care zac cererile de mai sus. Editura „Crai nou”225 Îmi comunicase prin poșta redacției că Încă nu editează cărți. Ziarul „Crai nou” nr. 493 anunță apariția În 1991 a cărții despre Suceava Să nu dărâmi dacă nu știi să construiești 226, În editura „Glasul Bucovinei”227. Dacă această editură se află În Suceava, Vă rog treceți pe la redacție și informați-o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
descrețește fruntea! Acum, În apropierea sosirii Sf. Nicolae făcătorul de minuni (poate publicarea lucrării de mai sus). Vă doresc amândurora sănătate și bucurii! M. Niculăiasa 5774 Lămășeni - j. Suceava,Of. Rădășeni 225 Nu a existat niciodată În Suceava o Editură „Crai nou”. E vorba, desigur, de redacția ziarului cu acest nume. 226 Volum semnat de istoricii Emil Ioan Emandi și ștefan Ceaușu, În prezent cercetători la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași. 227 Sediul acestei edituri se află la Rădăuți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
II.1993 Stimate prietene Eugen Dimitriu, Trag nădejde ca măcar una din lucrările manuscris să vadă lumina tiparului - deocamdată. Fundația „Al.I. Cuza” constituită la Fălticeni - prin d. insp. șc. Radu Dolipschi are intenția să publice lucrarea manuscris Personalități fălticenene („Crai nou”, nr. 787 din 29.I.1993, pag. 3) Te rog deci, trimite-mi o fotografie s-o anexez la biografii. 665 O altă rugăminte: mi-ar fi de folos imaginea sigiliului orașului Baia: se găsește publicată În Almanahul România
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
să facă operație de hernie. 23 (Lămășeni) 15/II.1993 Stimate domnule Eugen Dimitriu, Cam târziu izbutesc să-ți mulțumesc pentru promptitudinea cu care ați răspuns dorinței mele. Am primit fotografia. După cum ai văzut Într-un număr al cotidianului sucevean „Crai nou”, Fundația „Al.I. Cuza”228 are intenția să publice scrierea Personalități fălticenene. În acest scop d. insp. școlar Radu Dolipschi m-a vizitat și i-am Înmânat scrierea. Asta s-a Întâmplat În luna ianuarie. Sunt În așteptarea răspunsului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
răsturnate. În felul cum negi frumusețea, Îi poți totuși aparține. Îndoindu-te de adevăr, Îi aparții, totuși. Sceptic față de orice credință, mărturisești, totuși, nevoia reperului. În 1936, când a apărut Întâmplări În irealitatea imediată, murea Mateiu I. Caragiale. Capodopera acestuia, Craii de Curtea Veche, editată În 1929, carte „puțintică și excelentă”, cum spunea Camil Petrescu, părea, ca și volumul lui Blecher, o extravaganță destinată doar inițiaților. În Istoria literaturii... lui G. Călinescu, prima nu este comentată, iar cealaltă este receptată echivoc
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
totuși largă și esențială, cealaltă complicitează, chiar În premise, doar cu o elită calofilă. Destinul fiecăreia inversează Însă aceste date primare. Pornind, ambele, de la refuzul mediocrității existenței, Întâmplările... lui Blecher perseverează În războiul febril și dureros cu „mistificarea lumii”, pe când Craii... Își transferă dezgustul Într-o evaziune bovarică estetizantă, de o solemnă mizantropie. Privirea rătăcește În trecut, disprețuind imediatul, care nu merită decât masca, degradarea „Înnobilată”, morga viciului. Spleenul rafinamentelor obosite, maladivul gust al sordidului, al atracției tenebroase, sadismul subțire, melancolic
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
artificiul blazonat și fatalitatea ruinării este, orice am spune, mai confortabilă totuși decât Îndârjirea de a invoca porțile Închise ale „sensului”, la zidul dărâmat al unui Ierusalim utopic. N-ar fi de mirare, poate, idolatria care a crescut, treptat, În jurul Crailor... Micul grup de fanatici admiratori de la Început, practicând, Într-un fel de „club” neconstituit, smerenia imnică sau docta exegeză manieristă sau mimetismul vanitos și ezoteric și-a sporit, treptat, cotizanții. Bijuteria literară care este Craii de Curtea Veche Își mărește
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care a crescut, treptat, În jurul Crailor... Micul grup de fanatici admiratori de la Început, practicând, Într-un fel de „club” neconstituit, smerenia imnică sau docta exegeză manieristă sau mimetismul vanitos și ezoteric și-a sporit, treptat, cotizanții. Bijuteria literară care este Craii de Curtea Veche Își mărește, În succesive ediții, dintre care unele de mare tiraj, publicul. Deși a beneficiat de elogii competente și suscită azi un tot mai accentuat interes din partea criticii, Întâmplări În irealitatea imediată parcurge un drum mai anevoios
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
apar cele mai crude două personaje din întreaga operă a lui C., Spânul și Împăratul Roș. Cruzimea nu le este însă cu totul străină nici personajelor simpatice sau pozitive ale basmului. Se poate vorbi de pildă de cruzimea pedagogică a craiului care, îmbrăcându-se într-o piele de urs și ascunzându-se sub un pod, iese în calea feciorilor lui, ca să le pună la încercare curajul. Cruzimea unor episoade (precum cel al uciderii Cerbului) este foarte mare. După ce retează capul mirificului
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Muzeul din Fălticeni, unde ctitorește „Galeria oamenilor de seamă” în casa Lovineștilor, muzeograf la Muzeul Județean Suceava, din 1978 conducând și organizând Fondul memorial-documentar „S. Fl. Marian”. Debutează cu un articol în „Zori noi” din Suceava (1964). A colaborat la „Crai nou”, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Manuscriptum”, „România literară”, „Dacia literară”, „Monitorul de Suceava”, „Familia”, „Ramuri”, „Limbă și literatură”, „Preocupări didactice”, „Ethos” (Suceava), „Filologie și istorie” (Suceava), „Tribuna”, „Țara Fagilor”, „Ateneu”, „Argeș”. „Ultimul cunoscător complet” al spiritualității din
DIMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
147; C. Gerota, „Bacalaureatul lui Puiu”, CL, 1933, 9; Octav Șuluțiu, „Bulgări și stele”, „România literară”, 1934, 89; Matei Alexandrescu, „Bulgări și stele”, FCL, 1934, 891; G. Călinescu, „Bulgări și stele”, ALA, 1934, 685; Const. Virgil Gheorghiu, „Bulgări și stele”, „Crai nou”, 1934, 1; Șerban Cioculescu, „Bulgări și stele”, ADV, 1934, 15364; Nicolae Roșu, Un poet, VL, 1934, 152; Ion I. Cantacuzino, O problemă de poezie, CL, 1934, 2; Radu Brateș, „Bulgări și stele”, GR, 1934, 1-2; Silviu Cernea, „Bulgări și
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
similare, nereușind să focalizeze efectele parțiale, e construit un alt poem-omagiu: Eminescu... (1939); de reținut doar torentul de metafore hiperbolizante în cadențe de acatist, autorul Luceafărului fiind „faur de poduri de aur / peste furtuni, peste-ntuneric”, un „drept, neprihănit voievod”, „crai / pe-un împărătesc și furtunatic grai”, „steag al timpului vânt”, un „nou Adam” și un „Dante valah”. La prima vedere, discursul dezlănțuit al lui C., apropiat oratoriei de tribună, debitor tehnicilor explozive de forum, are aparența oralității, deși, practic, totul
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
snoavă versificată pe un subiect auzit de la Ion Goriță, Filosofii și plugarii, își începe colaborarea la „Tribuna” din Sibiu; dă, în anul următor, trei balade pe motive populare, Blestem de mamă, Pe pământul turcului, Angelina, în 1886, Atque nos!, Fata craiului din cetini, Draga mamei (publicate și în broșuri), iar în 1887, Brâul Cosânzenii, Fulger. Ioan Slavici, directorul „Tribunei”, îl cheamă pe C. - care, bolnav, întrerupsese studiile în noiembrie 1886, întorcându-se acasă - în redacția ziarului, la Sibiu. Începe astfel o
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
fantezia grațioasă [...] Lumea lui Coșbuc ne apare ca un spectacol inventat, de la ceremonialul general-uman, nunta și moartea, la feeria arhaic-infantilă, hibernală sau estivală [...] până la feericul pur. PETRU POANTĂ SCRIERI: Blestem de mamă, Sibiu, 1885; Pe pământul turcului, Sibiu, 1885; Fata craiului din cetini, Sibiu, 1886; Draga mamei, Sibiu, 1886; Fulger, Sibiu, 1887; Balade și idile, București, 1893; Fire de tort, București, 1896; Războiul nostru pentru neatârnare, București, 1899; ed. îngr. și pref. Andrei Gligor, Craiova, 1995; Povestea unei coroane de oțel
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
celebrate de scriitori. Bunăoară, vorbește de „netulburata urmă a bătrânilor Golești”, de „Râul Doamnei”, de un „sat adunat pe Argeș”, de Nilul care, dacă nu „mișcă valuri blonde”, ca în Egipetul eminescian, „doarme în mâlul lui”, de „Ai Penei Corcodușa Crai trei, de Curtea Veche”; menționează „România pitorească-n frumusețile-i vlahuțe”, evocă anii cu „struguri dulci”, pe „care-i gustă și îi cântă pe la vatra lor țăranii”, invocă, asemeni lui Eminescu în Doină, pe marele Ștefan: „Nu mai sta nici
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]